1 Și a trâmbițat al cincilea înger, și am văzut o stea căzută din cer pe pământ și i s-a dat cheia fântânii adâncului.Lc 10,18
2 Și a deschis fântâna adâncului și fum s-a ridicat din fântână, ca fumul unui cuptor mare, și soarele și văzduhul s-au întunecat de fumul fântânii.
3 Și din fum au ieșit lăcuste pe pământ și li s-a dat lor putere precum au putere scorpiile pământului.Sol 16,9
4 Și li s-a poruncit să nu vatăme iarba pământului și nici o verdeață și nici un copac, fără numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe frunțile lor.Ies 12,23 Iz 9,4 Ap 7,3
5 Și nu li s-a dat ca să-i omoare, ci ca să fie chinuiți cinci luni; și chinul lor este la fel cu chinul scorpiei, când a înțepat pe om.
6 Și în zilele acelea vor căuta oamenii moartea și nu o vor afla și vor dori să moară; moartea însă va fugi de ei.Iov 3,21 Is 2,19 Ir 8,3 Os 10,8 Lc 23,30 Ap 6,16
7 Iar înfățișarea lăcustelor era asemenea unor cai pregătiți de război. Pe capete aveau cununi ca de aur, și fețele lor erau ca niște fețe de oameni.Ioil 2,4
8 Și aveau păr ca părul de femei și dinții lor erau ca dinții leilor.Ioil 1,6
9 Și aveau platoșe ca platoșele de fier, iar vuietul aripilor era la fel cu vuietul unei mulțimi de care și de cai, care aleargă la luptă.Ir 47,3 Ioil 2,5
10 Și aveau cozi și bolduri asemenea scorpiilor; și puterea lor e în cozile lor, ca să vatăme pe oameni cinci luni.
11 Și au ca împărat al lor pe îngerul adâncului, al cărui nume, în evreiește, este Abaddon, iar în elinește are numele Apollion.
12 Întâiul "vai" a trecut; iată vine încă un "vai" și încă unul, după acestea.
13 Și a trâmbițat al șaselea înger. Și am auzit un glas, din cele patru cornuri ale altarului de aur, care este înaintea lui Dumnezeu,
14 Zicând către îngerul al șaselea, cel ce avea trâmbița: Dezleagă pe cei patru îngeri care sunt legați la râul cel mare, Eufratul.
15 Și au fost dezlegați cei patru îngeri, care erau gătiți spre ceasul și ziua și luna și anul acela, ca să omoare a treia parte din oameni.
16 Și numărul oștilor era de douăzeci de mii de ori câte zece mii de călăreți, căci am auzit numărul lor.
17 Și așa am văzut, în vedenie, caii și pe cei ce ședeau pe ei, având platoșe ca de foc și de iachint și de pucioasă; iar capetele cailor semănau cu capetele leilor și din gurile lor ieșea foc și fum și pucioasă.
18 De aceste trei plăgi: de focul și de fumul și de pucioasa, care ieșea din gurile lor, a fost ucisă a treia parte din oameni.
19 Pentru că puterea cailor este în gura lor și în cozile lor; căci cozile lor sunt asemenea șerpilor, având capete, și cu acestea vatămă.
20 Dar ceilalți oameni care nu au murit de plăgile acestea, nu s-au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se mai închine idolilor de aur și de argint și de aramă și de piatră și de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble.Sol 15,13
21 Și nu s-au pocăit de uciderile lor, nici de fermecătoriile lor, nici de desfrânarea lor, nici de furtișagurile lor.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 A sunat din trâmbiță cel de-al cincilea înger și am văzut o stea din ceruri care căzuse pe pământ. I s-a dat acesteia cheia fântânii abisului
1 Și a trâmbițat al cincilea înger, și am văzut o stea căzută din cer pe pământ și i s-a dat cheia fântânii adâncului.
2 și a deschis fântâna abisului. Din fântână s-a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare, iar soarele și aerul s-au întunecat din cauza fumului fântânii.
2 Și a deschis fântâna adâncului și fum s-a ridicat din fântână, ca fumul unui cuptor mare, și soarele și văzduhul s-au întunecat de fumul fântânii.
3 Din fum au ieșit niște lăcuste pe pământ și li s-a dat o putere după cum au putere scorpionii pământului
3 Și din fum au ieșit lăcuste pe pământ și li s-a dat lor putere precum au putere scorpiile pământului.
4 și li s-a spus să nu dăuneze nici ierbii pământului, nici vreunei plante, nici vreunui copac, ci doar oamenilor care nu au sigiliul lui Dumnezeu pe frunțile [lor].
4 Și li s-a poruncit să nu vatăme iarba pământului și nici o verdeață și nici un copac, fără numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe frunțile lor.
5 Li s-a dat [putere] nu ca să-i ucidă, ci ca să-i chinuie timp de cinci luni, iar chinul lor este asemenea celui [provocat] de scorpion când înțeapă un om.
5 Și nu li s-a dat ca să-i omoare, ci ca să fie chinuiți cinci luni; și chinul lor este la fel cu chinul scorpiei, când a înțepat pe om.
6 În zilele acelea, oamenii vor căuta moartea și n-o vor găsi, vor dori să moară, dar moartea va fugi de ei.
6 Și în zilele acelea vor căuta oamenii moartea și nu o vor afla și vor dori să moară; moartea însă va fugi de ei.
7 Înfățișarea acestor lăcuste era ca a cailor pregătiți de luptă. Pe capetele lor erau niște coroane ca de aur, iar fețele lor erau ca fețele oamenilor.
7 Iar înfățișarea lăcustelor era asemenea unor cai pregătiți de război. Pe capete aveau cununi ca de aur, și fețele lor erau ca niște fețe de oameni.
8 Aveau părul ca părul femeilor și dinții, ca dinții leilor.
8 Și aveau păr ca părul de femei și dinții lor erau ca dinții leilor.
9 Aveau platoșe ca niște platoșe de fier, iar vuietul aripilor lor era ca vuietul carelor trase de mulți cai ce aleargă la luptă.
9 Și aveau platoșe ca platoșele de fier, iar vuietul aripilor era la fel cu vuietul unei mulțimi de care și de cai, care aleargă la luptă.
10 Aveau cozi cu ghimpi ca ale scorpionului și în cozile lor se afla puterea lor de a dăuna oamenilor timp de cinci luni.
10 Și aveau cozi și bolduri asemenea scorpiilor; și puterea lor e în cozile lor, ca să vatăme pe oameni cinci luni.
11 Aveau ca rege peste ele pe îngerul abisului, iar numele lui în ebraică este „Abaddón”, iar în grecește „Apóllyon”.
11 Și au ca împărat al lor pe îngerul adâncului, al cărui nume, în evreiește, este Abaddon, iar în elinește are numele Apollion.
12 Primul „vai” a trecut, iată că mai vin două „vai”-uri după toate acestea!
12 Întâiul "vai" a trecut; iată vine încă un "vai" și încă unul, după acestea.
13 A sunat din trâmbiță și cel de-al șaselea înger și am auzit un glas [venind] parcă din cele patru coarne ale altarului de aur care se află înaintea lui Dumnezeu,
13 Și a trâmbițat al șaselea înger. Și am auzit un glas, din cele patru cornuri ale altarului de aur, care este înaintea lui Dumnezeu,
14 spunând celui de-al șaselea înger care avea trâmbița: „Dezleagă-i pe cei patru îngeri care sunt legați la râul cel mare al Eufrátului!”.
14 Zicând către îngerul al șaselea, cel ce avea trâmbița: Dezleagă pe cei patru îngeri care sunt legați la râul cel mare, Eufratul.
15 Și au fost dezlegați cei patru îngeri care erau pregătiți pentru ceasul și ziua și luna și anul [acela] ca să ucidă o treime dintre oameni.
15 Și au fost dezlegați cei patru îngeri, care erau gătiți spre ceasul și ziua și luna și anul acela, ca să omoare a treia parte din oameni.
16 Numărul călăreților din armata lor era de douăzeci de mii câte zeci de mii: am auzit numărul lor.
16 Și numărul oștilor era de douăzeci de mii de ori câte zece mii de călăreți, căci am auzit numărul lor.
17 Astfel am văzut în viziune cai și călăreți având platoșe de foc, de iacint și de pucioasă; capetele cailor erau asemenea unor capete de leu, iar din gurile lor ieșeau foc, fum și pucioasă.
17 Și așa am văzut, în vedenie, caii și pe cei ce ședeau pe ei, având platoșe ca de foc și de iachint și de pucioasă; iar capetele cailor semănau cu capetele leilor și din gurile lor ieșea foc și fum și pucioasă.
18 Din cauza acestor trei plăgi – a focului, a fumului și a pucioasei, care ieșeau din gurile lor – a murit o treime dintre oameni,
18 De aceste trei plăgi: de focul și de fumul și de pucioasa, care ieșea din gurile lor, a fost ucisă a treia parte din oameni.
19 pentru că puterea cailor era în gurile și în cozile lor. Cozile lor erau asemenea șerpilor; aveau capete și cu ele vătămau.
19 Pentru că puterea cailor este în gura lor și în cozile lor; căci cozile lor sunt asemenea șerpilor, având capete, și cu acestea vatămă.
20 Ceilalți oameni, cei care n-au fost uciși de aceste plăgi, nici nu s-au convertit de la faptele mâinilor lor: n-au încetat să adore demonii și idolii de aur, de argint, de bronz, de piatră și de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble
20 Dar ceilalți oameni care nu au murit de plăgile acestea, nu s-au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se mai închine idolilor de aur și de argint și de aramă și de piatră și de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble.
21 și nici nu s-au convertit de la crimele lor, nici de la farmecele lor, nici de la desfrânarea lor, nici de la hoțiile lor.
21 Și nu s-au pocăit de uciderile lor, nici de fermecătoriile lor, nici de desfrânarea lor, nici de furtișagurile lor.
