1 Eu, Nabucodonosor, stam fără de grijă în casa mea și bucuros de viață în patul meu.
2 Am visat un vis care m-a înspăimântat; și gândurile mele când stam culcat în patul meu și vedeniile pe care le-am avut m-au frământat adânc.Dn 2,1
3 Și am poruncit să mi se aducă în fața mea toți înțelepții din Babilon, care să-mi tâlcuiască visul.Dn 2,2
4 Atunci au sosit tâlcuitorii de semne, prezicătorii, caldeii și cititorii în stele și le-am spus visul, dar ei nu mi-au dat tâlcuirea lui.Fc 41,8
5 Iar în cele din urmă s-a înfățișat înaintea mea Daniel, al cărui nume este Beltșațar, după numele dumnezeului meu și care are în al Duhul Dumnezeului celui Sfânt și i-am spus visul:Iz 28,3
6 „Beltșațar, tu, mai-marele tâlcuitorilor de semne, tu, cel în care știu că locuiește Duhul lui Dumnezeu celui Sfânt și că nici o taină nu-ți este grea, ia aminte la visul pe care l-am visat și spune-mi tâlcuirea lui!Dn 2,47
7 Vedenia pe care am avut-o, când eram culcat în patul meu, a fost: „Mă uitam și iată un copac în mijlocul pământului, înalt foarte.Iz 31,3
8 Copacul creștea și era puternic și vârful lui ajungea până la cer și se putea vedea până la capătul pământului.Iz 28,5
9 Frunzișul lui era frumos și roadele lui multe, și hrană pentru toți se afla în el. Sub el căutau umbră fiarele câmpului, iar în ramurile lui își făceau cuiburi păsările cerului și din el se hrăneau toate viețuitoarele.Iz 31,6
10 Priveam în vedenia pe care am avut-o, când eram în patul meu și iată un înger, un sfânt, se cobora din ceruri;Ps 33,7 Ps 90,11
11 El a strigat cu glas tare și a poruncit așa: Doborâți copacul și tăiați-i crengile, scuturați frunzele lui și împrăștiați roadele lui, ca animalele să fugă de sub el și păsările din frunzișul lui!Iz 8,13 Ioil 1,7
12 Iar butucul și rădăcinile să rămână în pământ în legături de fier și de aramă, în iarba câmpului! Din roua cerului să fie udat și cu dobitoacele câmpului să împartă iarba pământului.Iov 14,7
13 Inima lui să nu mai fie inimă de om, ci o inimă de dobitoc să-i fie dată și șapte ani să treacă peste el!
14 Această hotărâre se sprijină pe porunca îngerilor, iar porunca sfinților este ca să cunoască cei vii că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor, pe care o dă cui vrea și poate să ridice peste ea pe cel mai de jos dintre oameni.1Rg 22,19 Ps 112,7-8 Dn 2,21 Sir 10,8
15 Acesta este visul pe care l-am visat eu, regele Nabucodonosor, iar tu, Beltșațar, spune tâlcuirea lui, căci toți înțelepții regatului meu nu pot să-mi facă cunoscută tâlcuirea. Tu însă ești în stare, fiindcă ai în tine Duhul Dumnezeului celui Sfânt”.Dn 1,17 Dn 6,3
16 Atunci Daniel, al cărui nume este Beltșațar, a rămas înmărmurit pentru o clipă și gândurile lui s-au tulburat. Regele a prins din nou a grăi și a zis: „Beltșațar, visul și tâlcuirea lui să nu te înfricoșeze!” Răspuns-a Beltșațar și a zis: „O, stăpâne, visul să fie pentru cei ce te urăsc pe tine, iar tâlcuirea lui pentru vrăjmașii tăi!
17 Copacul pe care tu l-ai văzut, mare și puternic, care cu vârful ajungea până la cer și se vedea până la capătul pământului,Ps 36,35 Iz 31,3
18 Cu frunziș frumos, cu rod mult și din care se hrăneau toți, sub care se adăposteau fiarele câmpului, iar în ramurile lui făceau cuiburi păsările cerului,
19 Acela ești tu, o, rege, tu, care te-ai mărit și te-ai făcut puternic, ai crescut și ai ajuns până la ceruri, ai stăpânirea ta până la marginea pământului.Iz 17,23 Dn 2,38 Dn 5,18
20 Iar că a văzut regele un înger, un sfânt, coborându-se din cer și zicând: Doborâți copacul și nimiciți-l, dar butucul și rădăcinile lui lăsați-le în pământ și în legături de fier și de aramă, în iarba pământului, și de roua cerului să fie udat și cu animalele câmpului să fie părtaș până ce vor trece peste el șapte ani,
21 Aceasta înseamnă, o, rege, că hotărârea Celui Preaînalt se va împlini peste stăpânul meu regele,
22 Că tu vei fi alungat dintre oameni și vei locui împreună cu animalele câmpului și vei mânca iarbă și din roua cerului vei fi udat și vor trece peste tine șapte ani, până ce tu vei cunoaște că Cel Preaînalt are stăpânirea peste împărăția oamenilor și o dă cui voiește.Iz 27,5 Dn 4,29 Dn 5,21
23 Și dacă a poruncit să lase butucul și rădăcinile copacului, înseamnă că regatul tău va fi ocrotit pentru tine îndată ce tu vei recunoaște că Cerul are stăpânirea.Ps 144,3
24 De aceea, o, rege, plăcut să-ți fie sfatul meu înaintea ta: Răscumpără păcatele tale prin fapte de dreptate și nedreptățile tale prin milă către cei săraci, dacă vrei ca bunăstarea în care te afli să dăinuiască”.Ps 40,1 Sir 3,1.29 Sir 29,15 Lc 11,41
25 Totul s-a împlinit cu regele Nabucodonosor.
26 După douăsprezece luni, când regele Nabucodonosor se plimba în palatul regal din Babilon,
27 A prins a grăi zicând: „Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care l-am clădit eu întru tăria puterii mele și spre cinstea strălucirii mele, ca reședință regală?”Pr 16,18 Dn 5,20
28 Pe când cuvântul era încă în gura regelui, un glas s-a coborât din cer: „Ție, rege Nabucodonosor, ți se spune: Regatul s-a luat de la tine.Iz 31,11-12 Fa 12,23
29 Și dintre oameni vei fi izgonit, vei locui cu animalele câmpului și vei paște iarbă și vor trece șapte ani peste tine, până ce vei recunoaște că Cel Preaînalt are putere peste împărăția oamenilor și că o dă cui voiește!”Dn 4,22 Dn 5,21
30 Îndată s-a împlinit cuvântul asupra lui Nabucodonosor, căci a fost alungat dintre oameni și a mâncat iarbă ca animalele și trupul lui era udat de rouă până când părul i-a crescut ca penele vulturilor și unghiile ca ghiarele păsărilor.Dn 5,21 Fa 12,23
31 „Și după trecerea acestui timp, eu Nabucodonosor, am ridicat ochii mei la cer și mintea mi-a venit din nou și am binecuvântat pe Cel Preaînalt și Celui veșnic viu l-am adus laudă și preamărire, că puterea Lui este putere veșnică, iar împărăția Lui din neam în neam.Dn 2,44 Dn 7,14
32 Toți locuitorii pământului sunt socotiți ca o nimica și El face ce voiește cu oștirea cerească și cu locuitorii pământului și nimeni nu poate să-L împiedice la lucrul Lui și să-I zică: „Ce faci Tu?”Iov 9,12 Ps 61,9 Ps 134,6 Ps 144,13 Ecc 3,14 Is 40,15-17 Is 45,9
33 În același timp mi-a venit mintea la loc și, spre gloria regatului meu, mi-a venit iarăși măreția și strălucirea și sfetnicii mei și dregătorii cei mari m-au chemat și regatul mi-a fost dat în stăpânire, iar puterea mea a crescut și mai mult.
34 Acum, eu, Nabucodonosor, laud, înalț și preamăresc pe Împăratul cerului; toate faptele Lui sunt adevărate și căile Lui drepte, iar pe cei ce umblă mândri poate să-i smerească!”Dt 32,4 Ps 24,9 Ps 110,7 Ps 144,18 Ecc 3,14 Is 13,11 Is 14,27
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Eu, Nabucodonosór, trăiam liniștit în casa mea și aveam succes în palatul meu.
1 Eu, Nabucodonosor, stam fără de grijă în casa mea și bucuros de viață în patul meu.
2 Am avut un vis care m-a înspăimântat. Gândurile din patul meu și viziunile din capul meu m-au tulburat.
2 Am visat un vis care m-a înspăimântat; și gândurile mele când stam culcat în patul meu și vedeniile pe care le-am avut m-au frământat adânc.
3 Am stabilit un decret ca să fie aduși înaintea mea toți înțelepții din Babilón și să-mi facă cunoscută interpretarea.
3 Și am poruncit să mi se aducă în fața mea toți înțelepții din Babilon, care să-mi tâlcuiască visul.
4 Apoi au venit magi, ghicitori, caldéi și astrologi. Eu am spus visul înaintea lor, dar ei nu au putut să-mi facă cunoscută interpretarea.
4 Atunci au sosit tâlcuitorii de semne, prezicătorii, caldeii și cititorii în stele și le-am spus visul, dar ei nu mi-au dat tâlcuirea lui.
5 Până la urmă, a venit înaintea mea Daniél, al cărui nume este Beltșațár, după numele dumnezeului meu, și care are duhul Dumnezeului celui Sfânt în el. Am spus visul înaintea lui [și i-am zis:]
5 Iar în cele din urmă s-a înfățișat înaintea mea Daniel, al cărui nume este Beltșațar, după numele dumnezeului meu și care are în al Duhul Dumnezeului celui Sfânt și i-am spus visul:
6 «Beltșațár, mai mare peste magi, eu știu că duhul Dumnezeului celui Sfânt este în tine, că nicio taină nu este prea grea pentru tine. Iată visul pe care l-am avut, iar tu spune-mi interpretarea lui!
6 „Beltșațar, tu, mai-marele tâlcuitorilor de semne, tu, cel în care știu că locuiește Duhul lui Dumnezeu celui Sfânt și că nici o taină nu-ți este grea, ia aminte la visul pe care l-am visat și spune-mi tâlcuirea lui!
7 Acestea sunt viziunile
din capul meu când eram în pat:
priveam și era un copac
în mijlocul pământului
și înălțimea lui era foarte mare.
7 Vedenia pe care am avut-o, când eram culcat în patul meu, a fost: „Mă uitam și iată un copac în mijlocul pământului, înalt foarte.
8 Copacul a crescut și s-a făcut puternic:
înălțimea lui atingea cerurile
și se vedea până la marginile pământului.
8 Copacul creștea și era puternic și vârful lui ajungea până la cer și se putea vedea până la capătul pământului.
9 Frunzele lui erau frumoase
și roadele sale erau multe;
în el era hrană pentru toți.
Sub el aveau umbră animalele câmpului
și păsările cerului locuiau în ramurile sale:
orice făptură se hrănea din el.
9 Frunzișul lui era frumos și roadele lui multe, și hrană pentru toți se afla în el. Sub el căutau umbră fiarele câmpului, iar în ramurile lui își făceau cuiburi păsările cerului și din el se hrăneau toate viețuitoarele.
10 În viziunile din capul meu,
când eram în pat, eu priveam
și, iată, un străjer,
un sfânt cobora din cer!
10 Priveam în vedenia pe care am avut-o, când eram în patul meu și iată un înger, un sfânt, se cobora din ceruri;
11 El a strigat cu putere și a spus așa:
‹Tăiați copacul și rupeți ramurile lui!
Scuturați-i frunzele și împrăștiați-i roadele!
Să fugă animalele de sub el
și păsările, din ramurile lui!
11 El a strigat cu glas tare și a poruncit așa: Doborâți copacul și tăiați-i crengile, scuturați frunzele lui și împrăștiați roadele lui, ca animalele să fugă de sub el și păsările din frunzișul lui!
12 Dar trunchiul cu rădăcinile lui
lăsați-l în pământ, legat cu fier și cu bronz
în iarba care este pe câmp!
Roua cerului să îl ude
și să aibă parte cu animalele
de iarba pământului!
12 Iar butucul și rădăcinile să rămână în pământ în legături de fier și de aramă, în iarba câmpului! Din roua cerului să fie udat și cu dobitoacele câmpului să împartă iarba pământului.
13 Inima lui de om să i se schimbe
și să i se dea o inimă de animal!
Șapte timpuri să treacă peste el!
13 Inima lui să nu mai fie inimă de om, ci o inimă de dobitoc să-i fie dată și șapte ani să treacă peste el!
14 Hotărârea a fost luată la sfatul străjerilor
și cererea, prin cuvântul sfinților,
ca să cunoască cei vii că Cel Preaînalt
stăpânește peste regatele oamenilor
și le dă oricui vrea
și că ridică peste ele
pe cel mai de jos dintre oameni›.
14 Această hotărâre se sprijină pe porunca îngerilor, iar porunca sfinților este ca să cunoască cei vii că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor, pe care o dă cui vrea și poate să ridice peste ea pe cel mai de jos dintre oameni.
15 Iată, acesta este visul pe care l-am avut eu, regele Nabucodonosór, iar tu, Beltșațár, spune-mi interpretarea! Căci nimeni dintre înțelepții regatului meu nu a putut să-mi facă cunoscută interpretarea, dar tu ești în stare, pentru că duhul Dumnezeului celui Sfânt este în tine»”.
15 Acesta este visul pe care l-am visat eu, regele Nabucodonosor, iar tu, Beltșațar, spune tâlcuirea lui, căci toți înțelepții regatului meu nu pot să-mi facă cunoscută tâlcuirea. Tu însă ești în stare, fiindcă ai în tine Duhul Dumnezeului celui Sfânt”.
16 Atunci, Daniél, al cărui nume este Beltșațár, a rămas ca blocat un moment și gândurile lui l-au tulburat. Regele a luat cuvântul și a zis: „Beltșațár, să nu te tulbure visul și interpretarea lui!”. Și Beltșațár a luat cuvântul și a zis: „Stăpâne al meu, visul să fie pentru cei care te urăsc și interpretarea lui, pentru dușmanii tăi!
16 Atunci Daniel, al cărui nume este Beltșațar, a rămas înmărmurit pentru o clipă și gândurile lui s-au tulburat. Regele a prins din nou a grăi și a zis: „Beltșațar, visul și tâlcuirea lui să nu te înfricoșeze!” Răspuns-a Beltșațar și a zis: „O, stăpâne, visul să fie pentru cei ce te urăsc pe tine, iar tâlcuirea lui pentru vrăjmașii tăi!
17 Copacul pe care l-ai văzut crescând și devenind puternic, a cărui înălțime atingea cerul și care era văzut de tot pământul,
17 Copacul pe care tu l-ai văzut, mare și puternic, care cu vârful ajungea până la cer și se vedea până la capătul pământului,
18 ale cărui frunze erau frumoase, care avea roade multe și în care era hrană pentru toți, sub care locuiau animalele câmpului și în ramurile căruia locuiau păsările cerului,
18 Cu frunziș frumos, cu rod mult și din care se hrăneau toți, sub care se adăposteau fiarele câmpului, iar în ramurile lui făceau cuiburi păsările cerului,
19 [copacul acela] ești tu, rege, care ai devenit mare și puternic, și măreția ta este atât de mare, încât atinge cerul, iar stăpânirea ta este până la marginile pământului.
19 Acela ești tu, o, rege, tu, care te-ai mărit și te-ai făcut puternic, ai crescut și ai ajuns până la ceruri, ai stăpânirea ta până la marginea pământului.
20 Iar despre faptul că ai văzut un străjer, un sfânt, coborând din cer și zicând: «Tăiați copacul și distrugeți-l, dar lăsați-i rădăcinile în pământ și legați-l cu fier și cu bronz în iarba care este pe câmpie: roua cerului să-l ude și cu animalele câmpului să aibă parte până vor trece peste el șapte timpuri»,
20 Iar că a văzut regele un înger, un sfânt, coborându-se din cer și zicând: Doborâți copacul și nimiciți-l, dar butucul și rădăcinile lui lăsați-le în pământ și în legături de fier și de aramă, în iarba pământului, și de roua cerului să fie udat și cu animalele câmpului să fie părtaș până ce vor trece peste el șapte ani,
21 aceasta este interpretarea, rege: hotărârea Celui Preaînalt vine peste stăpânul meu, regele.
21 Aceasta înseamnă, o, rege, că hotărârea Celui Preaînalt se va împlini peste stăpânul meu regele,
22 Vei fi alungat dintre oameni
și locuința ta va fi cu animalele câmpului;
te vor hrăni cu iarbă ca pe boi,
vei fi udat de roua cerului
și șapte timpuri vor trece peste tine,
până când vei recunoaște
că Cel Preaînalt stăpânește
peste regatele oamenilor
și le dă celui căruia vrea.
22 Că tu vei fi alungat dintre oameni și vei locui împreună cu animalele câmpului și vei mânca iarbă și din roua cerului vei fi udat și vor trece peste tine șapte ani, până ce tu vei cunoaște că Cel Preaînalt are stăpânirea peste împărăția oamenilor și o dă cui voiește.
23 Iar că s-a poruncit să lase trunchiul cu rădăcinile copacului, [aceasta înseamnă] că regatul tău va rămâne al tău după ce vei recunoaște că cerul stăpânește.
23 Și dacă a poruncit să lase butucul și rădăcinile copacului, înseamnă că regatul tău va fi ocrotit pentru tine îndată ce tu vei recunoaște că Cerul are stăpânirea.
24 De aceea, rege, să-ți fie plăcut sfatul meu: îndepărtează păcatele tale prin dreptate și nelegiuirile tale, prin îndurare față de cei săraci! Poate ți se va prelungi pacea”.
24 De aceea, o, rege, plăcut să-ți fie sfatul meu înaintea ta: Răscumpără păcatele tale prin fapte de dreptate și nedreptățile tale prin milă către cei săraci, dacă vrei ca bunăstarea în care te afli să dăinuiască”.
25 Toate acestea au venit peste Nabucodonosór, regele.
25 Totul s-a împlinit cu regele Nabucodonosor.
26 După douăsprezece luni, se plimba pe [terasa] palatului său regal din Babilón.
26 După douăsprezece luni, când regele Nabucodonosor se plimba în palatul regal din Babilon,
27 Regele a luat cuvântul și a zis: „Oare nu este acesta Babilónul cel mare, pe care eu l-am construit drept casă a domniei prin tăria puterii mele și spre gloria splendorii mele?”.
27 A prins a grăi zicând: „Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care l-am clădit eu întru tăria puterii mele și spre cinstea strălucirii mele, ca reședință regală?”
28 Regele încă nu terminase cuvântul când a coborât din cer un glas:
„Cuvintele sunt către tine,
rege Nabucodonosór!
Domnia este luată de la tine.
28 Pe când cuvântul era încă în gura regelui, un glas s-a coborât din cer: „Ție, rege Nabucodonosor, ți se spune: Regatul s-a luat de la tine.
29 Te vor alunga dintre oameni
și cu animalele câmpului
vei avea locuința;
te vor hrăni cu iarbă ca pe boi
și șapte timpuri vor trece peste tine,
până când vei cunoaște
că Cel Preaînalt
stăpânește peste regatele oamenilor
și că le dă celui căruia vrea”.
29 Și dintre oameni vei fi izgonit, vei locui cu animalele câmpului și vei paște iarbă și vor trece șapte ani peste tine, până ce vei recunoaște că Cel Preaînalt are putere peste împărăția oamenilor și că o dă cui voiește!”
30 În acel moment, s-a împlinit cuvântul cu privire la Nabucodonosór: a fost alungat dintre oameni și a mâncat iarbă ca boii. Trupul lui a fost udat de roua cerului până când părul i-a crescut cât [penele] vulturilor și unghiile, cât [ghearele] păsărilor.
30 Îndată s-a împlinit cuvântul asupra lui Nabucodonosor, căci a fost alungat dintre oameni și a mâncat iarbă ca animalele și trupul lui era udat de rouă până când părul i-a crescut ca penele vulturilor și unghiile ca ghiarele păsărilor.
31 „La sfârșitul zilelor, eu, Nabucodonosór, mi-am ridicat ochii spre cer și cunoașterea mea s-a întors în mine. L-am binecuvântat pe Cel Preaînalt, l-am lăudat și l-am cinstit pe Cel veșnic viu, a cărui stăpânire este o stăpânire veșnică și a cărui domnie este din generație în generație.
31 „Și după trecerea acestui timp, eu Nabucodonosor, am ridicat ochii mei la cer și mintea mi-a venit din nou și am binecuvântat pe Cel Preaînalt și Celui veșnic viu l-am adus laudă și preamărire, că puterea Lui este putere veșnică, iar împărăția Lui din neam în neam.
32 Toți locuitorii pământului sunt considerați nimic. El face după cum vrea cu puterile cerului și cu locuitorii pământului. Nu este cine să poată opri mâna lui și să-i spună: «Ce faci?».
32 Toți locuitorii pământului sunt socotiți ca o nimica și El face ce voiește cu oștirea cerească și cu locuitorii pământului și nimeni nu poate să-L împiedice la lucrul Lui și să-I zică: „Ce faci Tu?”
33 În acel timp, cunoașterea s-a întors în mine și spre gloria domniei mele, splendoarea și măreția mea s-au întors la mine. Sfetnicii mei și nobilii mei m-au căutat; am fost restabilit în domnia mea și măreția mea a continuat să crească.
33 În același timp mi-a venit mintea la loc și, spre gloria regatului meu, mi-a venit iarăși măreția și strălucirea și sfetnicii mei și dregătorii cei mari m-au chemat și regatul mi-a fost dat în stăpânire, iar puterea mea a crescut și mai mult.
34 Acum, eu, Nabucodonosór, îl laud, îl preamăresc și îl cinstesc pe Regele cerului, căci toate lucrările lui sunt adevăr și căile lui sunt drepte, pentru că el poate să înjosească pe cel care umblă cu trufie”.
34 Acum, eu, Nabucodonosor, laud, înalț și preamăresc pe Împăratul cerului; toate faptele Lui sunt adevărate și căile Lui drepte, iar pe cei ce umblă mândri poate să-i smerească!”
