1 Și Darius Medul a ajuns rege când era în vârstă de aproape 62 de ani.Is 13,17 Dn 9,1
2 Și i-a plăcut lui Darius să pună peste regatul lui 120 de satrapi, care să poarte de grijă în tot regatul,
3 Iar în fruntea lor, trei dregători dintre care unul era Daniel, și acești satrapi trebuia să le dea lor socoteală, astfel ca regele să nu fie păgubit.Dn 4,15 Sir 11,1
4 Însă Daniel era mai presus decât toți dregătorii și satrapii, fiindcă în el era un duh înalt și regele își pusese în gând să-l pună mai mare peste tot regatul.Sir 11,1
5 Atunci dregătorii și satrapii s-au trudit să găsească lui Daniel vreo pricină din partea cârmuirii regatului, dar n-au putut să-i afle nici o pricină sau lucru rău, căci el era credincios și nici o trecere cu vederea sau greșeală nu i s-a putut pune în seamă.Ps 93,21 1Co 4,2 Tit 2,8
6 Atunci oamenii aceștia au zis: „Dacă nu-i găsim lui Daniel nici o pricină, cu toate acestea îi vom afla lui una, în legea Dumnezeului lui”.Mc 14,55 Fa 4,15
7 Dregătorii și satrapii aceștia s-au dus atunci în grabă la rege și așa i-au grăit: „O, rege Darius, să trăiești în veac!Dn 2,4
8 Toți marii dregători ai regatului, marii cârmuitori, satrapii, sfetnicii și guvernatorii s-au sfătuit laolaltă ca regele să dea o poruncă și să se rânduiască oprirea ca oricine s-ar ruga vreme de treizeci de zile altui dumnezeu și om în afară de tine, rege, să fie aruncat în groapa cu lei.
9 Acum, o, rege, fă cunoscută oprirea și dă poruncă scrisă, care, potrivit legii Mezilor și Perșilor, nu se mai poate schimba”.Est 1,19 Est 8,8
10 Așadar, regele Darius a dat oprire scrisă și poruncă.
11 Îndată ce Daniel a aflat că o poruncă a fost dată, a intrat în casa sa, care avea în cămara de sus fereastră deschisă înspre Ierusalim și în fiecare zi îngenunchea de trei ori, s-a rugat și a lăudat pe Dumnezeu, cum făcea și mai înainte.1Rg 8,44 Ps 54,18
12 Atunci bărbații aceia au venit în număr mare și au aflat pe Daniel rugându-se și cerând mila lui Dumnezeu.
13 Apoi s-au apropiat și au grăit înaintea regelui privitor la porunca regală: „Oare n-ai poruncit tu ca oricine s-ar ruga timp de treizeci de zile la oricare alt dumnezeu sau om, în afară de tine, rege, să fie aruncat într-o groapă cu lei?” Răspuns-a regele și a zis: „Lucrul rămâne hotărât și, după legile Mezilor și Perșilor, nu se poate schimba”.Dn 3,10
14 Atunci au răspuns ei regelui și au zis: „Daniel, cel dintre robii iudei, nu a luat în seamă porunca ta, rege, nici nu s-a îngrijit de oprirea ta, ci de trei ori pe zi își face rugăciunea”.
15 Când a auzit regele acestea, s-a tulburat foarte și și-a îndreptat gândul spre Daniel, cum ar putea să-l scape, și până la apusul soarelui s-a străduit ca să-l scoată.
16 În urmă, oamenii aceia au intrat în grabă la rege și i-au zis: „Știut să-ți fie, o, rege, că, după legea Mezilor și a Perșilor, orice poruncă sau oprire dată de rege nu se mai poate schimba”.
17 Atunci regele a dat poruncă să aducă pe Daniel și l-a aruncat în groapa cu lei. După acestea regele a prins a grăi și a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău pe Care tu Îl cinstești fără încetare, Acela te va scăpa!”
18 Apoi s-a adus o piatră care a fost pusă peste gura gropii, iar regele a pecetluit-o cu inelul său și cu inelul dregătorilor săi, așa ca nimic să nu se schimbe cu privire la Daniel.Mt 27,66
19 Pe urmă, împăratul s-a dus în palatul său și a petrecut noaptea în post și nu au adus lângă el concubine, iar somnul nu l-a mai prins.Sir 31,2
20 Apoi regele s-a sculat dis-de-dimineață, în revărsat de zori și a venit în grabă la groapa cu lei.
21 Și când s-a apropiat de groapă, a strigat pe Daniel cu glas tare. Atunci regele a prins a grăi și a zis lui Daniel: „Daniel, slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tău, Căruia te închini neîncetat, oare a putut să te scape de lei?”Ir 10,10 Dn 3,25-26 Mt 27,43
22 Apoi Daniel a vorbit cu regele: „O, rege, în veci să trăiești!
23 Dumnezeu a trimis pe îngerul Său și a astupat gura leilor, și ei nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui, precum și în fața ta, rege, n-am făcut nici un rău!”Dn 3,28 Dn 6,28 1Mac 2,60 3Mac 6,7 Evr 11,33
24 Regele s-a bucurat foarte și a poruncit să scoată pe Daniel din groapă și Daniel a fost scos din groapă și nici o rană nu i-a fost găsită, căci nădăjduise în Dumnezeul lui.Ps 36,40 Ps 90,14 Evr 11,33
25 Atunci a poruncit regele să aducă pe bărbații aceia care defăimaseră pe Daniel și au fost aruncați în groapa cu lei, ei, fiii lor și femeile lor, și nici nu au ajuns bine în fundul gropii, că leii s-au și năpustit asupra lor și le-au sfărâmat toate oasele.Ps 34,8 Pr 26,27 Pr 28,10
26 Regele Darius a scris la toate popoarele, neamurile și limbile care locuiesc peste tot pământul: „Pacea voastră să sporească!
27 Poruncă iese de la mine ca în tot cuprinsul regatului meu să se teamă și să tremure lumea înaintea Dumnezeului lui Daniel, că El este Dumnezeul cel viu, Care rămâne în veci și împărăția lui nu se va nimici, iar stăpânirea Lui nu va avea sfârșit.Ps 9,36 Ps 144,13 Is 9,6 Dn 2,44 Dn 3,29 Lc 1,33
28 El poate să scape și să libereze, face semne și minuni în cer și pe pământ; El a scăpat pe Daniel din ghearele leilor”.Is 63,9 Dn 6,23
29 Și Daniel se afla într-o stare fericită în regatul lui Darius și în regatul lui Cirus, regele Perșilor.Dn 1,21
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Dárius, medul, a primit domnia când era în vârstă de șaizeci și doi de ani.
1 Și Darius Medul a ajuns rege când era în vârstă de aproape 62 de ani.
2 Lui Dárius i-a plăcut să stabilească peste regat o sută douăzeci de satrapi care să fie în tot regatul.
2 Și i-a plăcut lui Darius să pună peste regatul lui 120 de satrapi, care să poarte de grijă în tot regatul,
3 Peste ei a hotărât să fie trei înalți funcționari – dintre care unul era Daniél – cărora satrapii trebuiau să le dea cont, astfel ca regele să nu aibă de suferit.
3 Iar în fruntea lor, trei dregători dintre care unul era Daniel, și acești satrapi trebuia să le dea lor socoteală, astfel ca regele să nu fie păgubit.
4 Astfel, Daniél îi întrecea pe înalții funcționari și pe satrapi, pentru că în el era un duh deosebit, iar regele s-a gândit să-l pună peste tot regatul.
4 Însă Daniel era mai presus decât toți dregătorii și satrapii, fiindcă în el era un duh înalt și regele își pusese în gând să-l pună mai mare peste tot regatul.
5 Atunci, înalții funcționari și satrapii căutau să găsească un motiv împotriva lui Daniél cu privire la regat, dar nu au putut să găsească niciun motiv de îndoială, pentru că el era credincios și nu se găsea în el nicio neglijență sau [motiv de] îndoială.
5 Atunci dregătorii și satrapii s-au trudit să găsească lui Daniel vreo pricină din partea cârmuirii regatului, dar n-au putut să-i afle nici o pricină sau lucru rău, căci el era credincios și nici o trecere cu vederea sau greșeală nu i s-a putut pune în seamă.
6 Atunci, oamenii aceștia au zis: „Nu vom găsi împotriva acestui Daniél niciun motiv. De aceea, să căutăm împotriva lui [ceva legat de] legea Dumnezeului său”.
6 Atunci oamenii aceștia au zis: „Dacă nu-i găsim lui Daniel nici o pricină, cu toate acestea îi vom afla lui una, în legea Dumnezeului lui”.
7 Apoi, acești înalți funcționari și satrapi au mers în grabă la rege și astfel i-au spus: „Veșnic să trăiești, rege Dárius!
7 Dregătorii și satrapii aceștia s-au dus atunci în grabă la rege și așa i-au grăit: „O, rege Darius, să trăiești în veac!
8 S-au sfătuit toți înalții funcționari ai regatului, guvernatorii, satrapii, consilierii și prefecții ca regele să stabilească o hotărâre și să o întărească printr-o interdicție potrivit căreia oricine va face o rugăminte vreunui zeu sau om timp de treizeci de zile – în afară de tine, rege – să fie aruncat în groapa leilor.
8 Toți marii dregători ai regatului, marii cârmuitori, satrapii, sfetnicii și guvernatorii s-au sfătuit laolaltă ca regele să dea o poruncă și să se rânduiască oprirea ca oricine s-ar ruga vreme de treizeci de zile altui dumnezeu și om în afară de tine, rege, să fie aruncat în groapa cu lei.
9 Acum, rege, hotărăște interdicția și însemnează scrierea, ca să nu poată fi modificată, după legea mézilor și a pérșilor, care nu poate fi încălcată!”.
9 Acum, o, rege, fă cunoscută oprirea și dă poruncă scrisă, care, potrivit legii Mezilor și Perșilor, nu se mai poate schimba”.
10 După acestea, regele Dárius a însemnat scrierea și interdicția.
10 Așadar, regele Darius a dat oprire scrisă și poruncă.
11 Când Daniél a aflat că s-a însemnat scrierea, a venit acasă, unde ferestrele erau deschise în camera de sus către Ierusalím și unde de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga și-l lăuda pe Dumnezeu, așa cum făcea și înainte de aceasta.
11 Îndată ce Daniel a aflat că o poruncă a fost dată, a intrat în casa sa, care avea în cămara de sus fereastră deschisă înspre Ierusalim și în fiecare zi îngenunchea de trei ori, s-a rugat și a lăudat pe Dumnezeu, cum făcea și mai înainte.
12 Atunci, oamenii aceștia au venit în grabă și l-au găsit pe Daniél rugându-se și implorându-l pe Dumnezeul său.
12 Atunci bărbații aceia au venit în număr mare și au aflat pe Daniel rugându-se și cerând mila lui Dumnezeu.
13 Atunci, au venit și i-au zis regelui referitor la interdicția regelui: „Oare nu ai semnat interdicția ca orice om care ar face vreo rugăminte vreunui Dumnezeu sau om – în afară de tine, rege – să fie aruncat în groapa leilor?”. Regele a răspuns și a zis: „Sigur, cuvântul este ca legea mézilor și a pérșilor, care nu poate fi încălcată”.
13 Apoi s-au apropiat și au grăit înaintea regelui privitor la porunca regală: „Oare n-ai poruncit tu ca oricine s-ar ruga timp de treizeci de zile la oricare alt dumnezeu sau om, în afară de tine, rege, să fie aruncat într-o groapă cu lei?” Răspuns-a regele și a zis: „Lucrul rămâne hotărât și, după legile Mezilor și Perșilor, nu se poate schimba”.
14 Ei au luat cuvântul și i-au zis regelui: „Daniél, unul dintre fiii iudeilor deportați, nu ține porunca ta, rege, și nici interdicția pe care ai semnat-o, ci de trei ori pe zi face rugăciuni”.
14 Atunci au răspuns ei regelui și au zis: „Daniel, cel dintre robii iudei, nu a luat în seamă porunca ta, rege, nici nu s-a îngrijit de oprirea ta, ci de trei ori pe zi își face rugăciunea”.
15 Regele, când a auzit cuvântul, s-a întristat foarte mult pentru el și pentru Daniél și și-a pus în inimă să-l salveze; și până la apusul soarelui s-a străduit să-l elibereze.
15 Când a auzit regele acestea, s-a tulburat foarte și și-a îndreptat gândul spre Daniel, cum ar putea să-l scape, și până la apusul soarelui s-a străduit ca să-l scoată.
16 Atunci, oamenii aceștia s-au năpustit la rege și i-au zis: „Tu știi, rege, că este o lege a mézilor și a pérșilor, că orice interdicție și hotărâre pe care a stabilit-o regele nu poate fi modificată”.
16 În urmă, oamenii aceia au intrat în grabă la rege și i-au zis: „Știut să-ți fie, o, rege, că, după legea Mezilor și a Perșilor, orice poruncă sau oprire dată de rege nu se mai poate schimba”.
17 Atunci, regele a răspuns și a spus să fie adus Daniél și să fie aruncat în groapa leilor. Regele a luat cuvântul și i-a spus lui Daniél: „Dumnezeul tău, căruia tu îi slujești neîntrerupt, el poate să te salveze”.
17 Atunci regele a dat poruncă să aducă pe Daniel și l-a aruncat în groapa cu lei. După acestea regele a prins a grăi și a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău pe Care tu Îl cinstești fără încetare, Acela te va scăpa!”
18 Au adus o piatră și au pus-o la gura gropii. Regele a sigilat-o cu inelul său și cu inelul nobililor săi, pentru ca să nu se schimbe nimic cu privire la Daniél.
18 Apoi s-a adus o piatră care a fost pusă peste gura gropii, iar regele a pecetluit-o cu inelul său și cu inelul dregătorilor săi, așa ca nimic să nu se schimbe cu privire la Daniel.
19 Regele a venit în palatul său și a petrecut noaptea în post, nu au fost aduse concubine și somnul l-a părăsit.
19 Pe urmă, împăratul s-a dus în palatul său și a petrecut noaptea în post și nu au adus lângă el concubine, iar somnul nu l-a mai prins.
20 Regele s-a ridicat dis-de-dimineață, odată cu zorile, și s-a grăbit să vină la groapa leilor.
20 Apoi regele s-a sculat dis-de-dimineață, în revărsat de zori și a venit în grabă la groapa cu lei.
21 Și, apropiindu-se de groapă, l-a strigat cu glas îngrijorat pe Daniél. Regele a luat cuvântul și i-a zis lui Daniél: „Daniél, slujitorul Dumnezeului celui viu, oare Dumnezeul tău, căruia îi slujești neîntrerupt, te-a putut salva de lei?”.
21 Și când s-a apropiat de groapă, a strigat pe Daniel cu glas tare. Atunci regele a prins a grăi și a zis lui Daniel: „Daniel, slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tău, Căruia te închini neîncetat, oare a putut să te scape de lei?”
22 Atunci, Daniél i-a vorbit regelui: „Rege, să trăiești veșnic!
22 Apoi Daniel a vorbit cu regele: „O, rege, în veci să trăiești!
23 Dumnezeul meu l-a trimis pe îngerul său, care a închis gura leilor și nu mi-au făcut niciun rău, pentru că înaintea lui am fost găsit nevinovat; ba chiar nici înaintea ta, rege, nu am făcut niciun rău”.
23 Dumnezeu a trimis pe îngerul Său și a astupat gura leilor, și ei nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui, precum și în fața ta, rege, n-am făcut nici un rău!”
24 Atunci, regele s-a bucurat foarte mult pentru aceasta și a poruncit ca Daniél să fie scos din groapă. Daniél a fost scos din groapă și nu au găsit pe el nicio rană, pentru că el își pusese încrederea în Dumnezeul său.
24 Regele s-a bucurat foarte și a poruncit să scoată pe Daniel din groapă și Daniel a fost scos din groapă și nici o rană nu i-a fost găsită, căci nădăjduise în Dumnezeul lui.
25 Regele a poruncit să fie aduși oamenii aceia care-l vorbiseră de rău pe Daniél. I-au aruncat în groapa leilor pe ei, pe copiii lor și pe soțiile lor. Și nu au ajuns la fundul gropii că leii i-au înșfăcat și le-au zdrobit toate oasele.
25 Atunci a poruncit regele să aducă pe bărbații aceia care defăimaseră pe Daniel și au fost aruncați în groapa cu lei, ei, fiii lor și femeile lor, și nici nu au ajuns bine în fundul gropii, că leii s-au și năpustit asupra lor și le-au sfărâmat toate oasele.
26 Atunci, Dárius, regele, a scris către toate popoarele, neamurile și limbile care locuiau pe tot pământul: „Să aveți multă pace!
26 Regele Darius a scris la toate popoarele, neamurile și limbile care locuiesc peste tot pământul: „Pacea voastră să sporească!
27 Dau poruncă potrivit căreia, în toată stăpânirea regatului meu, [oamenii] să se teamă și să tremure înaintea Dumnezeului lui Daniél, căci el este Dumnezeul cel viu, care dăinuie în veci: domnia lui nu va fi distrusă și stăpânirea lui este fără de sfârșit.
27 Poruncă iese de la mine ca în tot cuprinsul regatului meu să se teamă și să tremure lumea înaintea Dumnezeului lui Daniel, că El este Dumnezeul cel viu, Care rămâne în veci și împărăția lui nu se va nimici, iar stăpânirea Lui nu va avea sfârșit.
28 El eliberează și mântuiește, el face semne și minuni în ceruri și pe pământ. El l-a scăpat pe Daniél din ghearele leilor”.
28 El poate să scape și să libereze, face semne și minuni în cer și pe pământ; El a scăpat pe Daniel din ghearele leilor”.
29 Daniél a avut succes sub domnia lui Dárius și sub domnia lui Círus, persanul.
29 Și Daniel se afla într-o stare fericită în regatul lui Darius și în regatul lui Cirus, regele Perșilor.
