1 Și a sosit la Derbe și la Listra. Și iată era acolo un ucenic cu numele Timotei, fiul unei femei iudee credincioase, și al unui tată elin,Rm 16,21 Flp 2,19 1Tes 1,1 1Tes 3,2 1Co 9,20
2 Care avea bune mărturii de la frații din Listra și din Iconiu.
3 Pavel a voit ca acesta să vină împreună cu el și, luându-l, l-a tăiat împrejur, din pricina iudeilor care erau în acele locuri; căci toți știau că tatăl lui era elin.
4 Și când treceau prin cetăți, învățau să păzească învățăturile rânduite de apostolii și de preoții din Ierusalim.Fa 15,28
5 Deci Bisericile se întăreau în credință și sporeau cu numărul în fiecare zi.
6 Și ei au străbătut Frigia și ținutul Galatiei, opriți fiind de Duhul Sfânt ca să propovăduiască cuvântul în Asia.
7 Venind la hotarele Misiei, încercau să meargă în Bitinia, dar Duhul lui Iisus nu i-a lăsat.
8 Și trecând dincolo de Misia, au coborât la Troa.
9 Și noaptea i s-a arătat lui Pavel o vedenie: Un bărbat macedonean sta rugându-l și zicând: Treci în Macedonia și ne ajută.
10 Când a văzut el această vedenie, am căutat să plecăm îndată în Macedonia, înțelegând că Dumnezeu ne cheamă să le vestim Evanghelia.
11 Pornind cu corabia de la Troa, am mers drept la Samotracia, iar a doua zi la Neapoli,
12 Și de acolo la Filipi, care este cea dintâi cetate a acestei părți a Macedoniei și colonie romană. Iar în această cetate am rămas câteva zile.
13 Și în ziua sâmbetei am ieșit în afara porții, lângă râu, unde credeam că este loc de rugăciune și, șezând, vorbeam femeilor care se adunaseră.
14 Și o femeie, cu numele Lidia, vânzătoare de porfiră, din cetatea Tiatirelor, temătoare de Dumnezeu, asculta. Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele grăite de Pavel.
15 Iar după ce s-a botezat și ea și casa ei, ne-a rugat, zicând: De m-ați socotit că sunt credincioasă Domnului, intrând în casa mea, rămâneți. Și ne-a făcut să rămânem.Jd 19,20
16 Dar odată, pe când ne duceam la rugăciune, ne-a întâmpinat o slujnică, care avea duh pitonicesc și care aducea mult câștig stăpânilor ei, ghicind.
17 Aceasta, ținându-se după Pavel și după noi, striga, zicând: Acești oameni sunt robi ai Dumnezeului celui Preaînalt, care vă vestesc vouă calea mântuirii.Pr 26,24
18 Și aceasta o făcea timp de multe zile. Iar Pavel mâniindu-se și întorcându-se, a zis duhului: În numele lui Iisus Hristos îți poruncesc să ieși din ea. Și în acel ceas a ieșit.Mt 10,1 Mc 1,34 Mc 16,17
19 Și stăpânii ei, văzând că s-a dus nădejdea câștigului lor, au pus mâna pe Pavel și pe Sila și i-au în piață înaintea dregătorilor.Fa 19,29
20 Și ducându-i la judecători, au zis: Acești oameni, care sunt iudei, tulbură cetatea noastră.Fa 17,6
21 Și vestesc obiceiuri care nouă nu ne este îngăduit să le primim, nici să le facem, fiindcă suntem romani.
22 Și s-a sculat și mulțimea împotriva lor. Și judecătorii, rupându-le hainele, au poruncit să-i bată cu vergi.2Co 11,25 1Tes 2,2
23 Și, după ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniță, poruncind temnicerului să-i păzească cu grijă.
24 Acesta, primind o asemenea poruncă, i-a băgat în fundul temniței și le-a strâns picioarele în butuci;
25 Iar la miezul nopții, Pavel și Sila, rugându-se, lăudau pe Dumnezeu în cântări, iar cei ce erau în temniță îi ascultau.Ps 118,62
26 Și deodată s-a făcut cutremur mare, încât s-au zguduit temeliile temniței și îndată s-au deschis toate ușile și legăturile tuturor s-au dezlegat.Fa 4,31
27 Și deșteptându-se temnicerul și văzând deschise ușile temniței, scoțând sabia, voia să se omoare, socotind că cei închiși au fugit.
28 Iar Pavel a strigat cu glas mare, zicând: Să nu-ți faci nici un rău, că toți suntem aici.
29 Iar el, cerând lumină, s-a repezit înăuntru și, tremurând de spaimă, a căzut înaintea lui Pavel și a lui Sila;
30 Și scoțându-i afară (după ce pe ceilalți i-a zăvorât la loc), le-a zis: Domnilor, ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc?
31 Iar ei au zis: Crede în Domnul Iisus și te vei mântui tu și casa ta.Mc 16,16
32 Și i-au grăit lui cuvântul lui Dumnezeu și tuturor celor din casa lui.
33 Și el, luându-i la sine, în acel ceas al nopții, a spălat rănile lor și s-a botezat el și toți ai lui îndată.
34 Și ducându-i în casă, a pus masa și s-a veselit cu toată casa, crezând în Dumnezeu.
35 Și făcându-se ziuă, judecătorii au trimis pe purtătorii de vergi, zicând: Dă drumul oamenilor acelora.
36 Iar temnicerul a spus cuvintele acestea către Pavel: Că au trimis judecătorii să fiți lăsați liberi. Acum deci ieșiți și mergeți în pace.
37 Dar Pavel a zis către ei: După ce, fără judecată, ne-au bătut în fața lumii, pe noi care suntem cetățeni romani și ne-au băgat în temniță, acum ne scot afară pe ascuns? Nu așa! Ci să vină ei înșiși să ne scoată afară.Fa 22,25
38 Și purtătorii de vergi au spus judecătorilor aceste cuvinte. Și auzind că sunt cetățeni romani, judecătorii s-au temut.
39 Și venind, se rugau de ei și, scoțându-i afară, îi rugau să plece din cetate.Mc 5,17 Lc 8,37
40 Iar ei, ieșind din închisoare, s-au dus în casa Lidiei; și văzând pe frați, i-au mângâiat și au plecat.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Apoi a ajuns la Dérbe și la Lístra. Și era acolo un discipol al cărui nume era Timotéi, fiul unei evreice credincioase; tatăl lui era grec.
1 Și a sosit la Derbe și la Listra. Și iată era acolo un ucenic cu numele Timotei, fiul unei femei iudee credincioase, și al unui tată elin,
2 Frații din Lístra și Icóniu dădeau bună mărturie despre el.
2 Care avea bune mărturii de la frații din Listra și din Iconiu.
3 Voindu-l să vină cu el, Paul l-a luat și l-a circumcis din cauza iudeilor care erau în acele locuri, căci toți știau că tatăl său era grec.
3 Pavel a voit ca acesta să vină împreună cu el și, luându-l, l-a tăiat împrejur, din pricina iudeilor care erau în acele locuri; căci toți știau că tatăl lui era elin.
4 Când treceau prin cetăți, îi învățau să țină deciziile luate de apostolii și de prezbíterii din Ierusalím.
4 Și când treceau prin cetăți, învățau să păzească învățăturile rânduite de apostolii și de preoții din Ierusalim.
5 Astfel, Bisericile se întăreau în credință și creșteau în număr din zi în zi.
5 Deci Bisericile se întăreau în credință și sporeau cu numărul în fiecare zi.
6 Apoi au străbătut Frígia și ținutul Galáției, pentru că au fost opriți de Duhul Sfânt să vestească cuvântul în Asia.
6 Și ei au străbătut Frigia și ținutul Galatiei, opriți fiind de Duhul Sfânt ca să propovăduiască cuvântul în Asia.
7 Când au ajuns la [hotarele] Mísiei, au încercat să meargă în Bitínia, dar Duhul lui Isus nu i-a lăsat.
7 Venind la hotarele Misiei, încercau să meargă în Bitinia, dar Duhul lui Iisus nu i-a lăsat.
8 Atunci, au trecut prin Misia și au coborât la Tróas.
8 Și trecând dincolo de Misia, au coborât la Troa.
9 În timpul nopții, Paul a avut o viziune: un bărbat macedonean stătea în picioare și îl ruga: „Treci în Macedónia, ajută-ne!”.
9 Și noaptea i s-a arătat lui Pavel o vedenie: Un bărbat macedonean sta rugându-l și zicând: Treci în Macedonia și ne ajută.
10 După ce am avut viziunea, am căutat să plecăm îndată în Macedónia, convinși că Dumnezeu ne-a chemat să le predicăm evanghelia.
10 Când a văzut el această vedenie, am căutat să plecăm îndată în Macedonia, înțelegând că Dumnezeu ne cheamă să le vestim Evanghelia.
11 Îmbarcându-ne de la Tróas, ne-am dus direct în Samotrácia, iar a doua zi, la Neapóli
11 Pornind cu corabia de la Troa, am mers drept la Samotracia, iar a doua zi la Neapoli,
12 și, de acolo, la Filípi, care este o cetate importantă în ținutul Macedóniei, o colonie. În cetate am rămas câteva zile.
12 Și de acolo la Filipi, care este cea dintâi cetate a acestei părți a Macedoniei și colonie romană. Iar în această cetate am rămas câteva zile.
13 Într-o zi de sâmbătă am ieșit în afara porții, lângă un râu, unde credeam că este loc de rugăciune. Așezându-ne, le-am vorbit femeilor care se adunaseră.
13 Și în ziua sâmbetei am ieșit în afara porții, lângă râu, unde credeam că este loc de rugăciune și, șezând, vorbeam femeilor care se adunaseră.
14 O femeie cu numele Lídia, vânzătoare de purpură din cetatea Tiatíra, adoratoare a lui Dumnezeu, ne asculta. Acesteia, Domnul i-a deschis inima ca să asculte cu atenție cele spuse de Paul.
14 Și o femeie, cu numele Lidia, vânzătoare de porfiră, din cetatea Tiatirelor, temătoare de Dumnezeu, asculta. Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele grăite de Pavel.
15 După ce a fost botezată ea și casa ei, ne-a invitat, zicând: „Dacă ați judecat că sunt credincioasă Domnului, veniți și rămâneți în casa mea!”. Și ne-a obligat să acceptăm.
15 Iar după ce s-a botezat și ea și casa ei, ne-a rugat, zicând: De m-ați socotit că sunt credincioasă Domnului, intrând în casa mea, rămâneți. Și ne-a făcut să rămânem.
16 În timp ce mergeam spre locul de rugăciune, ne-a ieșit în cale o servitoare care avea un duh de ghicitoare. Ghicind, ea aducea stăpânilor ei mult [câștig].
16 Dar odată, pe când ne duceam la rugăciune, ne-a întâmpinat o slujnică, care avea duh pitonicesc și care aducea mult câștig stăpânilor ei, ghicind.
17 Aceasta, ținându-se de Paul și de noi, a strigat: „Acești oameni sunt slujitorii Dumnezeului celui Preaînalt; ei vă vestesc calea mântuirii”.
17 Aceasta, ținându-se după Pavel și după noi, striga, zicând: Acești oameni sunt robi ai Dumnezeului celui Preaînalt, care vă vestesc vouă calea mântuirii.
18 Lucrul acesta l-a făcut timp de mai multe zile. Iritat, Paul s-a întors și i-a spus duhului: „În numele lui Isus Cristos, îți poruncesc să ieși din ea!”. Și a ieșit în aceeași clipă.
18 Și aceasta o făcea timp de multe zile. Iar Pavel mâniindu-se și întorcându-se, a zis duhului: În numele lui Iisus Hristos îți poruncesc să ieși din ea. Și în acel ceas a ieșit.
19 Dar stăpânii ei, văzând că s-a dus speranța câștigului lor, i-au prins pe Paul și pe Síla și i-au dus cu forța în piață, înaintea conducătorilor,
19 Și stăpânii ei, văzând că s-a dus nădejdea câștigului lor, au pus mâna pe Pavel și pe Sila și i-au în piață înaintea dregătorilor.
20 apoi i-au înfățișat înaintea judecătorilor, spunând: „Acești oameni tulbură cetatea noastră; sunt iudei
20 Și ducându-i la judecători, au zis: Acești oameni, care sunt iudei, tulbură cetatea noastră.
21 și predică obiceiuri pe care noi, fiind romani, nu avem voie nici să le primim, nici să le practicăm”.
21 Și vestesc obiceiuri care nouă nu ne este îngăduit să le primim, nici să le facem, fiindcă suntem romani.
22 Atunci, mulțimea s-a ridicat împotriva lor, iar judecătorii, după ce le-au smuls hainele, au poruncit să fie bătuți cu vergi.
22 Și s-a sculat și mulțimea împotriva lor. Și judecătorii, rupându-le hainele, au poruncit să-i bată cu vergi.
23 După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare și i-au poruncit gardianului să-i păzească în siguranță.
23 Și, după ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniță, poruncind temnicerului să-i păzească cu grijă.
24 Acesta, primind o asemenea poruncă, i-a aruncat în partea cea mai dinăuntru a închisorii și le-a pus picioarele în butuci.
24 Acesta, primind o asemenea poruncă, i-a băgat în fundul temniței și le-a strâns picioarele în butuci;
25 Către miezul nopții, Paul și Síla se rugau și cântau imnuri lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau.
25 Iar la miezul nopții, Pavel și Sila, rugându-se, lăudau pe Dumnezeu în cântări, iar cei ce erau în temniță îi ascultau.
26 Dintr-o dată, a venit un mare cutremur, astfel încât s-au zguduit temeliile închisorii: toate ușile s-au deschis imediat și lanțurile tuturor s-au desfăcut.
26 Și deodată s-a făcut cutremur mare, încât s-au zguduit temeliile temniței și îndată s-au deschis toate ușile și legăturile tuturor s-au dezlegat.
27 Trezindu-se gardianul din somn și văzând că ușile închisorii sunt deschise, și-a scos sabia și voia să se sinucidă, crezând că deținuții au fugit.
27 Și deșteptându-se temnicerul și văzând deschise ușile temniței, scoțând sabia, voia să se omoare, socotind că cei închiși au fugit.
28 Dar Paul a strigat cu glas puternic: „Să nu-ți faci niciun rău, pentru că toți suntem aici!”.
28 Iar Pavel a strigat cu glas mare, zicând: Să nu-ți faci nici un rău, că toți suntem aici.
29 Atunci el a cerut o lumină, a alergat înăuntru și, tremurând, s-a aruncat înaintea lui Paul și a lui Síla.
29 Iar el, cerând lumină, s-a repezit înăuntru și, tremurând de spaimă, a căzut înaintea lui Pavel și a lui Sila;
30 Apoi, scoțându-i afară, le-a zis: „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?”.
30 Și scoțându-i afară (după ce pe ceilalți i-a zăvorât la loc), le-a zis: Domnilor, ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc?
31 Ei i-au răspuns: „Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit tu și casa ta!”.
31 Iar ei au zis: Crede în Domnul Iisus și te vei mântui tu și casa ta.
32 Și i-au vestit cuvântul Domnului lui și tuturor celor care erau în casa lui.
32 Și i-au grăit lui cuvântul lui Dumnezeu și tuturor celor din casa lui.
33 Luându-i chiar în ceasul acela din noapte, le-a spălat rănile și îndată a fost botezat el și toți ai lui.
33 Și el, luându-i la sine, în acel ceas al nopții, a spălat rănile lor și s-a botezat el și toți ai lui îndată.
34 I-a dus apoi în casă, a pus masa și s-a bucurat cu toată casa pentru că a crezut în Dumnezeu.
34 Și ducându-i în casă, a pus masa și s-a veselit cu toată casa, crezând în Dumnezeu.
35 Când s-a făcut ziuă, judecătorii au trimis lictori ca să spună: „Eliberați-i pe oamenii aceia!”.
35 Și făcându-se ziuă, judecătorii au trimis pe purtătorii de vergi, zicând: Dă drumul oamenilor acelora.
36 Gardianul i-a adus la cunoștință lui Paul aceste cuvinte: „Judecătorii au trimis vorbă ca să fiți eliberați; așadar, ieșiți acum și mergeți în pace!”.
36 Iar temnicerul a spus cuvintele acestea către Pavel: Că au trimis judecătorii să fiți lăsați liberi. Acum deci ieșiți și mergeți în pace.
37 Dar Paul a răspuns: „După ce, fără să fi fost judecați, ne-au bătut în public pe noi, cetățeni romani, și ne-au aruncat în închisoare, acum ne scot afară în ascuns? Nu! Să vină ei înșiși și să ne elibereze!”.
37 Dar Pavel a zis către ei: După ce, fără judecată, ne-au bătut în fața lumii, pe noi care suntem cetățeni romani și ne-au băgat în temniță, acum ne scot afară pe ascuns? Nu așa! Ci să vină ei înșiși să ne scoată afară.
38 Lictorii au adus la cunoștința judecătorilor aceste cuvinte, iar ei, aflând că sunt romani, au fost cuprinși de frică.
38 Și purtătorii de vergi au spus judecătorilor aceste cuvinte. Și auzind că sunt cetățeni romani, judecătorii s-au temut.
39 Au venit, i-au chemat și i-au eliberat, rugându-i să plece din cetate.
39 Și venind, se rugau de ei și, scoțându-i afară, îi rugau să plece din cetate.
40 Ieșind din închisoare, au intrat în casa Lídiei. Și după ce i-au văzut și i-au încurajat pe frați, au plecat.
40 Iar ei, ieșind din închisoare, s-au dus în casa Lidiei; și văzând pe frați, i-au mângâiat și au plecat.
