1 Și după ce ne-am despărțit de ei, am plecat pe apă și, mergând drept, am venit la Cos și a doua zi la Rodos, iar de acolo la Patara.
2 Și găsind o corabie, care mergea în Fenicia, ne-am urcat în ea și am plecat.
3 Și zărind Ciprul și lăsându-l la stânga, am plutit spre Siria și ne-am coborât în Tir, căci acolo corabia avea să descarce povara.
4 Și găsind pe ucenici, am rămas acolo șapte zile. Aceștia spuneau lui Pavel, prin duhul, să nu se suie la Ierusalim.Fa 20,23
5 Și când am împlinit zilele, ieșind, am plecat, petrecându-ne toți, împreună cu femei și cu copii, până afară din cetate și, plecând genunchii pe țărm, ne-am rugat.Fa 20,36
6 Și ne-am îmbrățișat unii pe alții și ne-am urcat în corabie, iar aceia s-au întors la ale lor.
7 Iar noi, sfârșind călătoria noastră pe apă, de la Tir am venit la Ptolemaida și, îmbrățișând pe frați, am rămas la ei o zi.
8 Iar a doua zi, ieșind, am venit la Cezareea. Și intrând în casa lui Filip binevestitorul, care era dintre cei șapte (diaconi), am rămas la el.Fa 6,5
9 Și acesta avea patru fiice, fecioare, care prooroceau.Fa 2,17-18
10 Și rămânând noi acolo mai multe zile, a coborât din Iudeea un prooroc cu numele Agav;Fa 11,28
11 Și, venind el la noi, a luat brâul lui Pavel și legându-și picioarele și mâinile a zis: Acestea zice Duhul Sfânt: Pe bărbatul al căruia este acest brâu, așa îl vor lega iudeii la Ierusalim și-l vor da în mâinile neamurilor.Ir 13,1 Ir 19,1 Fa 20,23 Fa 24,27 Fa 26,29 Ef 6,20 Flp 1,13 2Tim 2,9 Evr 10,34
12 Și când am auzit acestea, îl rugam și noi și localnicii să nu se suie la Ierusalim.
13 Atunci a răspuns Pavel: Ce faceți de plângeți și-mi sfâșiați inima? Căci eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci să și mor în Ierusalim pentru numele Domnului Iisus.Nm 32,7 Fa 20,24
14 Și neînduplecându-se el, ne-am liniștit, zicând: Facă-se voia Domnului.2Rg 10,14 2Rg 15,26 Mt 6,10
15 Iar după zilele acestea, pregătindu-ne, ne-am suit la Ierusalim.
16 Și au venit împreună cu noi și dintre ucenicii din Cezareea, ducându-ne la un oarecare Mnason din Cipru, vechi ucenic, la care am fost găzduiți.
17 Și sosind la Ierusalim, frații ne-au primit cu bucurie.
18 Iar a doua zi Pavel a mers cu noi la Iacov și au venit acolo toți preoții.
19 Și îmbrățișându-i le povestea cu de-amănuntul cele ce a făcut Dumnezeu între neamuri, prin slujirea lui.
20 Iar ei, auzind, slăveau pe Dumnezeu, și i-au zis: Vezi frate, câte mii de iudei au crezut și toți sunt plini de râvnă pentru lege.Fa 22,3 Rm 10,2
21 Și ei au auzit despre tine că înveți pe toți iudeii, care trăiesc printre neamuri, să se lepede de Moise, spunându-le să nu-și taie împrejur copiii, nici să umble după datini.
22 Ce este deci? Fără îndoială, trebuie să se adune mulțime, căci vor auzi că ai venit.
23 Fă, deci, ceea ce îți spunem. Noi avem patru bărbați, care au asupra lor o făgăduință;
24 Pe aceștia luându-i, curățește-te împreună cu ei și cheltuiește pentru ei ca să-și radă capul, și vor cunoaște toți că nimic nu este (adevărat) din cele ce au auzit despre tine, dar că tu însuți umbli după Lege și o păzești.Nm 6,8.18 Fa 18,18
25 Cât despre păgânii care au crezut, noi le-am trimis o scrisoare, hotărându-le să se ferească de ceea ce este jertfit idolilor și de sânge și de (animal) sugrumat și de desfrâu.Fa 15,20
26 Atunci Pavel, luând cu el pe acei bărbați, curățindu-se împreună cu ei a doua zi, a intrat în templu, vestind împlinirea zilelor curățirii, până când a fost adusă ofranda pentru fiecare din ei.Fa 24,18
27 Și când era să se împlinească cele șapte zile, iudeii din Asia, văzându-l în templu, au întărâtat toată mulțimea și au pus mâna pe el,
28 Strigând: Bărbați israeliți, ajutați! Acesta este omul care învață pe toți pretutindeni, împotriva poporului și a Legii și a locului acestuia; încă și elini a adus în templu și a spurcat acest loc sfânt.Iz 44,7.10 Fa 24,6
29 Căci ei văzuseră mai înainte cu el împreună în cetate pe Trofim din Efes, pe care socoteau că Pavel l-a adus în templu.
30 Și s-a mișcat toată cetatea și poporul a alergat din toate părțile și, punând mâna pe Pavel, îl trăgeau afară din templu și îndată au închis porțile.Fa 26,21
31 Dar când căutau ei ca să-l omoare, a ajuns veste la comandantul cohortei, că tot Ierusalimul s-a tulburat.
32 Acela, luând îndată ostași și sutași, a alergat la ei; iar ei, văzând pe comandant și pe ostași, au încetat de a mai bate pe Pavel.Fa 23,27
33 Apropiindu-se atunci comandantul, a pus mâna pe el și a poruncit să fie legat cu două lanțuri și întrebat cine este și ce a făcut.Fa 20,23
34 Iar unii strigau în mulțime una, alții altceva și neputând să înțeleagă adevărul, din cauza tulburării, a poruncit să fie dus în fortăreață.
35 Când a ajuns la trepte, a trebuit, de furia mulțimii, să fie purtat de ostași.
36 Căci mergea după el mulțime de popor, strigând: Omoară-l!
37 Și vrând să-l ducă în fortăreață, Pavel a zis comandantului: Îmi este îngăduit să vorbesc ceva cu tine? Iar el a zis: Știi grecește?
38 Nu ești tu, oare, egipteanul care, înainte de zilele acestea, te-ai răsculat și ai scos în pustie pe cei patru mii de bărbați răzvrătiți?Fa 5,36
39 Și a zis Pavel: Eu sunt iudeu din Tarsul Ciliciei, cetățean al unei cetăți care nu este neînsemnată. Te rog dă-mi voie să vorbesc către popor.Fa 22,3
40 Și dându-i-se voie, Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Și făcându-se mare tăcere, a vorbit în limba evreiască, zicând:
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 După ce am ridicat ancora și ne-am îmbarcat, am mers de-a dreptul la Cos, a doua zi la Ródos și de acolo la Patára.
1 Și după ce ne-am despărțit de ei, am plecat pe apă și, mergând drept, am venit la Cos și a doua zi la Rodos, iar de acolo la Patara.
2 Găsind o corabie care se îndrepta spre Fenícia, ne-am urcat și am ridicat ancora.
2 Și găsind o corabie, care mergea în Fenicia, ne-am urcat în ea și am plecat.
3 Zărind apoi Cíprul, l-am lăsat la stânga și am navigat spre Siria. Am coborât la Tir, căci acolo trebuia corabia să-și lase încărcătura.
3 Și zărind Ciprul și lăsându-l la stânga, am plutit spre Siria și ne-am coborât în Tir, căci acolo corabia avea să descarce povara.
4 Găsindu-i pe discipoli, am rămas la ei șapte zile. Aceștia, inspirați de Duhul, îi spuneau lui Paul să nu urce la Ierusalím.
4 Și găsind pe ucenici, am rămas acolo șapte zile. Aceștia spuneau lui Pavel, prin duhul, să nu se suie la Ierusalim.
5 Când s-au împlinit zilele, am ieșit și am plecat, iar ei toți, cu femeile și copiii, ne-au petrecut până în afara cetății. Îngenunchind pe țărm, ne-am rugat.
5 Și când am împlinit zilele, ieșind, am plecat, petrecându-ne toți, împreună cu femei și cu copii, până afară din cetate și, plecând genunchii pe țărm, ne-am rugat.
6 Apoi ne-am luat rămas bun unii de la alții, ne-am urcat în corabie, iar ei s-au întors acasă.
6 Și ne-am îmbrățișat unii pe alții și ne-am urcat în corabie, iar aceia s-au întors la ale lor.
7 După ce am terminat călătoria pe mare, am plecat de la Tir la Ptolemáis. I-am salutat pe frați și am rămas o zi la ei.
7 Iar noi, sfârșind călătoria noastră pe apă, de la Tir am venit la Ptolemaida și, îmbrățișând pe frați, am rămas la ei o zi.
8 A doua zi, am ieșit și am venit la Cezaréea. Am intrat în casa lui Fílip evanghelistul, care era unul dintre cei șapte, și am rămas la el.
8 Iar a doua zi, ieșind, am venit la Cezareea. Și intrând în casa lui Filip binevestitorul, care era dintre cei șapte (diaconi), am rămas la el.
9 El avea patru fiice fecioare care profețeau.
9 Și acesta avea patru fiice, fecioare, care prooroceau.
10 După ce am stat acolo mai multe zile, a coborât din Iudéea un profet cu numele de Ágabos.
10 Și rămânând noi acolo mai multe zile, a coborât din Iudeea un prooroc cu numele Agav;
11 Intrând la noi și luând cingătoarea lui Paul, s-a legat la picioare și la mâini și a zis: „Așa spune Duhul Sfânt: așa îl vor lega iudeii la Ierusalím pe bărbatul căruia îi aparține cingătoarea aceasta și îl vor da pe mâinile păgânilor”.
11 Și, venind el la noi, a luat brâul lui Pavel și legându-și picioarele și mâinile a zis: Acestea zice Duhul Sfânt: Pe bărbatul al căruia este acest brâu, așa îl vor lega iudeii la Ierusalim și-l vor da în mâinile neamurilor.
12 Când am auzit acestea noi și cei care erau acolo, l-am rugat să nu urce la Ierusalím.
12 Și când am auzit acestea, îl rugam și noi și localnicii să nu se suie la Ierusalim.
13 Atunci Paul a răspuns: „Ce faceți? De ce plângeți de-mi sfâșiați inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci chiar să mor la Ierusalím pentru numele Domnului Isus”.
13 Atunci a răspuns Pavel: Ce faceți de plângeți și-mi sfâșiați inima? Căci eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci să și mor în Ierusalim pentru numele Domnului Iisus.
14 Nereușind să-l convingem, ne-am liniștit, zicând: „Să se împlinească voința Domnului!”.
14 Și neînduplecându-se el, ne-am liniștit, zicând: Facă-se voia Domnului.
15 Iar după aceste zile, ne-am pregătit și am urcat la Ierusalím.
15 Iar după zilele acestea, pregătindu-ne, ne-am suit la Ierusalim.
16 Au venit cu noi și unii dintre discipolii de la Cezaréea, care ne-au dus să locuim ca oaspeți la un oarecare Mnáson din Cípru, un discipol vechi.
16 Și au venit împreună cu noi și dintre ucenicii din Cezareea, ducându-ne la un oarecare Mnason din Cipru, vechi ucenic, la care am fost găzduiți.
17 Când am ajuns la Ierusalím, frații ne-au primit cu bucurie.
17 Și sosind la Ierusalim, frații ne-au primit cu bucurie.
18 În ziua următoare, Paul a intrat împreună cu noi la Iacób, și toți prezbíterii erau de față.
18 Iar a doua zi Pavel a mers cu noi la Iacov și au venit acolo toți preoții.
19 După ce i-a salutat, le-a explicat cu de-amănuntul tot ce a făcut Dumnezeu printre păgâni prin slujirea lui.
19 Și îmbrățișându-i le povestea cu de-amănuntul cele ce a făcut Dumnezeu între neamuri, prin slujirea lui.
20 După ce l-au ascultat, îl glorificau pe Dumnezeu, spunând: „Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut și sunt zeloși față de Lege!
20 Iar ei, auzind, slăveau pe Dumnezeu, și i-au zis: Vezi frate, câte mii de iudei au crezut și toți sunt plini de râvnă pentru lege.
21 Dar ei au aflat despre tine că-i înveți pe toți iudeii care trăiesc între păgâni să se lepede de Moise, spunându-le să nu circumcidă copiii și să nu mai umble după obiceiuri.
21 Și ei au auzit despre tine că înveți pe toți iudeii, care trăiesc printre neamuri, să se lepede de Moise, spunându-le să nu-și taie împrejur copiii, nici să umble după datini.
22 Deci ce este [de făcut]? Desigur, vor auzi că ai venit.
22 Ce este deci? Fără îndoială, trebuie să se adune mulțime, căci vor auzi că ai venit.
23 Așadar, fă ceea ce-ți spunem! Sunt aici patru bărbați care au făcut un jurământ.
23 Fă, deci, ceea ce îți spunem. Noi avem patru bărbați, care au asupra lor o făgăduință;
24 Ia-i cu tine și împlinește cu ei purificarea și plătește pentru ei ca să-și radă capul!. Astfel, toți vor ști că nu este adevărat ceea ce au auzit despre tine, ci urmezi și tu întocmai și păstrezi Legea.
24 Pe aceștia luându-i, curățește-te împreună cu ei și cheltuiește pentru ei ca să-și radă capul, și vor cunoaște toți că nimic nu este (adevărat) din cele ce au auzit despre tine, dar că tu însuți umbli după Lege și o păzești.
25 Referitor la păgânii care au crezut, noi le-am trimis o scrisoare, judecând pentru ei să se ferească de carnea jertfită idolilor, de sânge, de carne sufocată și de desfrânare”.
25 Cât despre păgânii care au crezut, noi le-am trimis o scrisoare, hotărându-le să se ferească de ceea ce este jertfit idolilor și de sânge și de (animal) sugrumat și de desfrâu.
26 Atunci Paul i-a luat cu sine pe bărbații aceia și în ziua următoare a făcut purificarea împreună cu ei. Apoi a intrat în templu ca să anunțe împlinirea zilelor purificării și când se va aduce jertfa pentru fiecare dintre ei.
26 Atunci Pavel, luând cu el pe acei bărbați, curățindu-se împreună cu ei a doua zi, a intrat în templu, vestind împlinirea zilelor curățirii, până când a fost adusă ofranda pentru fiecare din ei.
27 Când erau pe sfârșite cele șapte zile, iudeii din Asia, văzându-l în templu, au instigat tot poporul, au pus mâinile pe el
27 Și când era să se împlinească cele șapte zile, iudeii din Asia, văzându-l în templu, au întărâtat toată mulțimea și au pus mâna pe el,
28 și au strigat: „Bărbați israelíți, ajutor! Acesta este omul care îi învață pe toți pretutindeni împotriva poporului, a Legii și a locului acestuia. Ba chiar a introdus și greci în templu și a profanat acest loc sfânt”.
28 Strigând: Bărbați israeliți, ajutați! Acesta este omul care învață pe toți pretutindeni, împotriva poporului și a Legii și a locului acestuia; încă și elini a adus în templu și a spurcat acest loc sfânt.
29 De fapt, îl văzuseră cu el în cetate pe Trófim din Éfes și își închipuiau că Paul l-a adus în templu.
29 Căci ei văzuseră mai înainte cu el împreună în cetate pe Trofim din Efes, pe care socoteau că Pavel l-a adus în templu.
30 Toată cetatea s-a pus în mișcare, iar lumea alerga din toate părțile. Prinzându-l pe Paul, l-au târât afară din templu, iar ușile au fost încuiate imediat.
30 Și s-a mișcat toată cetatea și poporul a alergat din toate părțile și, punând mâna pe Pavel, îl trăgeau afară din templu și îndată au închis porțile.
31 În timp ce căutau să-l ucidă, a ajuns vestea până la tribunul cohortei că întreg Ierusalímul era tulburat.
31 Dar când căutau ei ca să-l omoare, a ajuns veste la comandantul cohortei, că tot Ierusalimul s-a tulburat.
32 Luând în grabă soldați și centurioni, a coborât în fugă la ei. Când l-au văzut pe tribun și pe soldați, au încetat să-l lovească pe Paul.
32 Acela, luând îndată ostași și sutași, a alergat la ei; iar ei, văzând pe comandant și pe ostași, au încetat de a mai bate pe Pavel.
33 Atunci, tribunul s-a apropiat, l-a arestat și a poruncit să fie legat cu două lanțuri, apoi a cercetat cine este și ce a făcut.
33 Apropiindu-se atunci comandantul, a pus mâna pe el și a poruncit să fie legat cu două lanțuri și întrebat cine este și ce a făcut.
34 Dar unii din mulțime strigau una, alții, alta. Deoarece nu a putut să afle adevărul din cauza învălmășelii, a poruncit să fie dus în fortăreață.
34 Iar unii strigau în mulțime una, alții altceva și neputând să înțeleagă adevărul, din cauza tulburării, a poruncit să fie dus în fortăreață.
35 Când a ajuns la trepte, a trebuit să fie dus de soldați din cauza violenței mulțimii,
35 Când a ajuns la trepte, a trebuit, de furia mulțimii, să fie purtat de ostași.
36 căci multă lume venea în urmă și striga: „La moarte cu el!”.
36 Căci mergea după el mulțime de popor, strigând: Omoară-l!
37 Când era pe punctul de a fi dus în fortăreață, Paul i-a spus tribunului: „Îmi este permis să spun ceva?”. El i-a zis: „Știi grecește?
37 Și vrând să-l ducă în fortăreață, Pavel a zis comandantului: Îmi este îngăduit să vorbesc ceva cu tine? Iar el a zis: Știi grecește?
38 Atunci nu ești tu egipteanul care, acum câteva zile, a organizat o revoltă și a scos în pustiu patru mii de ucigași?”.
38 Nu ești tu, oare, egipteanul care, înainte de zilele acestea, te-ai răsculat și ai scos în pustie pe cei patru mii de bărbați răzvrătiți?
39 Dar Paul i-a zis: „Eu sunt iudeu din Társul Cilíciei, cetățean dintr-o cetate care nu este fără faimă. Te rog, permite-mi să vorbesc poporului!”.
39 Și a zis Pavel: Eu sunt iudeu din Tarsul Ciliciei, cetățean al unei cetăți care nu este neînsemnată. Te rog dă-mi voie să vorbesc către popor.
40 Când acesta i-a permis, Paul, stând în picioare pe trepte, a făcut cu mâna semn poporului. S-a făcut o mare liniște. Atunci el le-a vorbit în limba ebraică, zicând:
40 Și dându-i-se voie, Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Și făcându-se mare tăcere, a vorbit în limba evreiască, zicând:
