1 Care este deci întâietatea iudeului și folosul tăierii împrejur?
2 Este mare în toate privințele. Întâi, pentru că lor li s-au încredințat cuvintele lui Dumnezeu.Dt 4,8 Ps 147,8 Rm 9,4
3 Căci ce este dacă unii n-au crezut? Oare necredința lor va nimici credincioșia lui Dumnezeu?Nm 23,19 Rm 9,6 2Tim 2,13
4 Nicidecum! Ci Dumnezeu se vădește în adevărul Său, pe când tot omul întru minciună, precum este scris: "Drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu".Ps 50,5 Ps 115,2 In 3,33
5 Iar dacă nedreptatea noastră învederează dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu care aduce mânia? - Ca om vorbesc.
6 Nicidecum! Căci atunci cum va judeca Dumnezeu lumea?Fc 18,25 Iov 8,3
7 Căci dacă adevărul lui Dumnezeu, prin minciuna mea, a prisosit spre slava Lui, pentru ce dar mai sunt și eu judecat ca păcătos?
8 Și de ce n-am face cele rele, ca să vină cele bune, precum suntem huliți și precum spun unii că zicem noi? Osânda aceasta este dreaptă.Rm 6,15 Rm 11,32
9 Dar ce? Avem noi vreo precădere? Nicidecum. Căci am învinuit mai înainte și pe iudei, și pe elini, că toți sunt sub păcat,Ga 3,22
10 După cum este scris: "Nu este drept nici unul;Ps 13,3 Ps 52,4 Rm 3,23
11 Nu este cel ce înțelege, nu este cel ce caută pe Dumnezeu.Fc 8,21
12 Toți s-au abătut, împreună, netrebnici s-au făcut. Nu este cine să facă binele, nici măcar unul nu este.Is 53,6
13 Mormânt deschis este gâtlejul lor; viclenii vorbit-au cu limbile lor; venin de viperă este sub buzele lor;Ps 5,9 Ps 139,3
14 Gura lor e plină de blestem și amărăciune;Ps 9,27
15 Iuți sunt picioarele lor să verse sânge;Pr 1,16 Is 59,7
16 Pustiire și nenorocire sunt în drumurile lor;
17 Și calea păcii ei nu au cunoscut-o;Ps 119,7
18 Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor".Ps 35,2
19 Dar știm că cele câte zice Legea le spune celor care sunt sub Lege, ca orice gură să fie închisă și ca toată lumea să fie vinovată înaintea lui Dumnezeu.Ps 106,42 Ps 142,2 Iz 16,63
20 Pentru că din faptele Legii nici un om nu se va îndrepta înaintea Lui, căci prin Lege vine cunoștința păcatului.Fa 13,39 Rm 7,7 Ga 2,16 Ef 2,9
21 Dar acum, în afară de Lege, s-a arătat dreptatea lui Dumnezeu, fiind mărturisită de Lege și de prooroci.Fc 15,6 Is 28,16 Avc 2,4 Rm 1,17
22 Dar dreptatea lui Dumnezeu vine prin credința în Iisus Hristos, pentru toți și peste toți cei ce cred, căci nu este deosebire.Ga 3,28
23 Fiindcă toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu;Rm 3,10 Rm 5,12
24 Îndreptându-se în dar cu harul Lui, prin răscumpărarea cea în Hristos Iisus.Is 55,1 In 1,17 Rm 8,32
25 Pe Care Dumnezeu L-a rânduit (jertfă de) ispășire, prin credința în sângele Lui, ca să-Și arate dreptatea Sa, pentru iertarea păcatelor celor mai înainte făcute,Lv 1,4 Lv 4,20 Fa 13,38 Fa 20,28 Rm 5,9 2Co 5,19 Ef 1,7 Col 1,14
26 Întru îngăduința lui Dumnezeu - ca să-Și arate dreptatea Sa, în vremea de acum, spre a fi El Însuși drept, și îndreptând pe cel ce trăiește din credința în Iisus.
27 Deci, unde este pricina de laudă? A fost înlăturată. Prin care Lege? Prin Legea faptelor? Nu, ci prin Legea credinței.
28 Căci socotim că prin credință se va îndrepta omul, fără faptele Legii.Tit 3,5
29 Oare Dumnezeu este numai al iudeilor? Nu este El și Dumnezeul păgânilor? Da, și al păgânilor.Fc 17,5 Rm 9,24 Rm 10,12
30 Fiindcă este un singur Dumnezeu, Care va îndrepta din credință pe cei tăiați împrejur și, prin credință, pe cei netăiați împrejur.Rm 4,11 Rm 15,8
31 Desființăm deci noi Legea prin credință? Nicidecum! Dimpotrivă, întărim Legea.Mt 5,17 Ga 3,24
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Așadar, care este privilegiul iudeului sau care este utilitatea circumcíziei?
1 Care este deci întâietatea iudeului și folosul tăierii împrejur?
2 Este mare în toate privințele. Mai întâi pentru că lor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu.
2 Este mare în toate privințele. Întâi, pentru că lor li s-au încredințat cuvintele lui Dumnezeu.
3 Și ce dacă unii au fost infideli? Oare infidelitatea unora anulează fidelitatea lui Dumnezeu?
3 Căci ce este dacă unii n-au crezut? Oare necredința lor va nimici credincioșia lui Dumnezeu?
4 Nicidecum! Dumnezeu este vrednic de crezare, pe când orice om este mincinos, după cum este scris:
„Ca să fii găsit drept în cuvintele tale
și să ieși învingător atunci când ești judecat”.
4 Nicidecum! Ci Dumnezeu se vădește în adevărul Său, pe când tot omul întru minciună, precum este scris: "Drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu".
5 Dar dacă nedreptatea noastră arată dreptatea lui Dumnezeu, ce să zicem? Oare este nedrept Dumnezeu când își arată mânia? Vorbesc ca om.
5 Iar dacă nedreptatea noastră învederează dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu care aduce mânia? - Ca om vorbesc.
6 Nicidecum! Atunci, cum va judeca Dumnezeu lumea?
6 Nicidecum! Căci atunci cum va judeca Dumnezeu lumea?
7 Dar dacă prin minciuna mea [se arată] cu prisosință adevărul lui Dumnezeu spre gloria lui, atunci de ce mai sunt judecat ca păcătos?
7 Căci dacă adevărul lui Dumnezeu, prin minciuna mea, a prisosit spre slava Lui, pentru ce dar mai sunt și eu judecat ca păcătos?
8 Atunci să facem oare cele rele ca să rezulte cele bune, așa cum ne bârfesc unii și ne acuză că noi am fi spus? Condamnarea lor este dreaptă.
8 Și de ce n-am face cele rele, ca să vină cele bune, precum suntem huliți și precum spun unii că zicem noi? Osânda aceasta este dreaptă.
9 Și atunci? Avem noi vreun privilegiu? Nicidecum! Căci după cum am arătat mai înainte, și iudeii, și grecii sunt sub păcat,
9 Dar ce? Avem noi vreo precădere? Nicidecum. Căci am învinuit mai înainte și pe iudei, și pe elini, că toți sunt sub păcat,
10 după cum este scris:
„Nu este drept nici măcar unul.
10 După cum este scris: "Nu este drept nici unul;
11 Nu este nimeni înțelept,
nu este nimeni care să-l caute pe Dumnezeu.
11 Nu este cel ce înțelege, nu este cel ce caută pe Dumnezeu.
12 Toți au rătăcit, împreună s-au pervertit.
Nu este nimeni care să facă binele,
nu este nici măcar unul.
12 Toți s-au abătut, împreună, netrebnici s-au făcut. Nu este cine să facă binele, nici măcar unul nu este.
13 Gâtlejul lor este un mormânt deschis,
cu limbile lor înșală,
venin de viperă [iese] de pe buzele lor.
13 Mormânt deschis este gâtlejul lor; viclenii vorbit-au cu limbile lor; venin de viperă este sub buzele lor;
14 Gura lor e plină de blestem și amărăciune.
14 Gura lor e plină de blestem și amărăciune;
15 Sunt sprinteni de picioare la vărsare de sânge.
15 Iuți sunt picioarele lor să verse sânge;
16 Ruină și nenorocire e pe drumurile lor
16 Pustiire și nenorocire sunt în drumurile lor;
17 și calea păcii nu o cunosc.
17 Și calea păcii ei nu au cunoscut-o;
18 Înaintea ochilor lor
nu există frică de Dumnezeu”.
18 Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor".
19 Dar noi știm că ceea ce spune Legea o spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie închisă și toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu,
19 Dar știm că cele câte zice Legea le spune celor care sunt sub Lege, ca orice gură să fie închisă și ca toată lumea să fie vinovată înaintea lui Dumnezeu.
20 așa încât, prin faptele Legii, nu va fi justificat niciun om înaintea lui, căci prin Lege [vine] numai cunoașterea păcatului.
20 Pentru că din faptele Legii nici un om nu se va îndrepta înaintea Lui, căci prin Lege vine cunoștința păcatului.
21 Acum însă, dreptatea lui Dumnezeu s-a revelat în afara Legii, fiind mărturisită de Lege și de Profeți,
21 Dar acum, în afară de Lege, s-a arătat dreptatea lui Dumnezeu, fiind mărturisită de Lege și de prooroci.
22 acea dreptate a lui Dumnezeu care [vine] prin credința în Isus Cristos pentru toți aceia care cred, căci nu este deosebire.
22 Dar dreptatea lui Dumnezeu vine prin credința în Iisus Hristos, pentru toți și peste toți cei ce cred, căci nu este deosebire.
23 De fapt, toți au păcătuit și sunt lipsiți de gloria lui Dumnezeu,
23 Fiindcă toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu;
24 dar sunt justificați în mod gratuit prin harul lui, prin răscumpărarea în Cristos Isus.
24 Îndreptându-se în dar cu harul Lui, prin răscumpărarea cea în Hristos Iisus.
25 Pe acesta Dumnezeu l-a pus ca jertfă de ispășire pentru ca, prin credința în sângele său, să-și arate dreptatea trecând cu vederea păcatele din trecut
25 Pe Care Dumnezeu L-a rânduit (jertfă de) ispășire, prin credința în sângele Lui, ca să-Și arate dreptatea Sa, pentru iertarea păcatelor celor mai înainte făcute,
26 în timpul îngăduinței lui Dumnezeu, ca să arate dreptatea lui în timpul de acum, așa încât să fie drept și să-l justifice pe cel care crede în Isus.
26 Întru îngăduința lui Dumnezeu - ca să-Și arate dreptatea Sa, în vremea de acum, spre a fi El Însuși drept, și îndreptând pe cel ce trăiește din credința în Iisus.
27 Unde este, așadar, [motivul] de laudă? Este exclus! Prin care Lege? A faptelor? Nicidecum, ci prin Legea credinței.
27 Deci, unde este pricina de laudă? A fost înlăturată. Prin care Lege? Prin Legea faptelor? Nu, ci prin Legea credinței.
28 Căci noi credem că omul este justificat prin credință, fără faptele Legii.
28 Căci socotim că prin credință se va îndrepta omul, fără faptele Legii.
29 Sau este Dumnezeu numai al iudeilor? Nu și al păgânilor? Ba da, și al păgânilor,
29 Oare Dumnezeu este numai al iudeilor? Nu este El și Dumnezeul păgânilor? Da, și al păgânilor.
30 pentru că unul este Dumnezeul care justifică pe cel circumcis din credință și pe cel necircumcis prin credință.
30 Fiindcă este un singur Dumnezeu, Care va îndrepta din credință pe cei tăiați împrejur și, prin credință, pe cei netăiați împrejur.
31 Desființăm deci Legea prin credință? Nicidecum! Dimpotrivă, întărim Legea.
31 Desființăm deci noi Legea prin credință? Nicidecum! Dimpotrivă, întărim Legea.
