1 Întreb deci: Oare lepădat-a Dumnezeu pe poporul Său? Nicidecum! Căci și eu sunt israelit, din urmașii lui Avraam, din seminția lui Veniamin.1Rg 12,22 2Co 11,22 Flp 3,5
2 Nu a lepădat Dumnezeu pe poporul Său, pe care mai înainte l-a cunoscut. Nu știți, oare, ce zice Scriptura despre Ilie? Cum se roagă el împotriva lui Israel, zicând:
3 "Doamne, pe proorocii Tăi i-au omorât, jertfelnicele Tale le-au surpat și eu am rămas singur și ei caută să-mi ia sufletul!".1Rg 19,10.14
4 Dar ce-i spune dumnezeiescul răspuns? "Mi-am pus deoparte șapte mii de bărbați, care nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Baal".1Rg 19,18
5 Deci tot așa și în vremea de acum este o rămășiță aleasă prin har.
6 Iar dacă este prin har, nu mai este din fapte; altfel harul nu mai este har. Iar dacă este din fapte, nu mai este har, altfel fapta nu mai este faptă.Dt 9,4 Rm 4,4-5 Ga 5,3
7 Ce este deci? Nu tot Israelul a dobândit ceea ce căuta; ci cei aleși au dobândit, iar ceilalți s-au împietrit,Is 63,17
8 Precum este scris: "Dumnezeu le-a dat duh de amorțire, ochi ca să nu vadă și urechi ca să nu audă până în ziua de azi".Dt 29,4 Is 6,9 Is 29,10 Ir 5,21 Mt 13,14 Mc 4,12 Lc 8,10 In 12,40 Fa 28,26
9 Iar David zice: "Facă-se masa lor cursă și laț și sminteală și răsplătire lor!Ps 68,26-27
10 Întunece-se ochii lor ca să nu vadă și spinarea lor încovoaie-o pentru totdeauna!"Ps 68,26-27
11 Deci, întreb: S-a poticnit, oare, ca să cadă? Nicidecum! Și prin căderea lor, neamurilor le-a venit mântuirea, ca Israel să-și întărâte râvna față de ele.Fa 13,47 Rm 10,19
12 Dar dacă greșeala lor a fost bogăție lumii și micșorarea lor bogăție neamurilor, cu cât mai mult întreg numărul lor!
13 Căci v-o spun vouă, neamurilor: Întru cât sunt eu, deci, apostol al neamurilor, slăvesc slujirea mea,
14 Doar voi izbuti să ațâț râvna celor din neamul meu și să mântuiesc pe unii dintre ei.1Co 9,22
15 Căci dacă înlăturarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor la loc, dacă nu o înviere din morți?2Co 5,19
16 Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, și frământătura este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt.
17 Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate, și tu, care erai măslin sălbatic, ai fost altoit printre cele rămase, și părtaș te-ai făcut rădăcinii și grăsimii măslinului,Pr 3,4 Ir 11,16 Ef 2,12
18 Nu te mândri față de ramuri; iar dacă te mândrești, nu tu porți rădăcina, ci rădăcina pe tine.Is 66,2 Rm 12,16
19 Dar vei zice: Au fost tăiate ramurile, ca să fiu altoit eu.
20 Bine! Din cauza necredinței au fost tăiate, iar tu stai prin credință. Nu te îngâmfa, ci teme-te;Pr 28,14 Ecc 7,16
21 Căci dacă Dumnezeu n-a cruțat ramurile firești, nici pe tine nu te va cruța.
22 Vezi deci bunătatea și asprimea lui Dumnezeu: Asprimea Lui către cei ce au căzut în bunătatea Lui către tine, dacă vei stărui în această bunătate; altfel și tu vei fi tăiat.In 15,2
23 Dar și aceia, de nu vor stărui în necredință, vor fi altoiți; căci puternic este Dumnezeu să-i altoiască iarăși.
24 Căci dacă tu ai fost tăiat din măslinul cel din fire sălbatic și împotriva firii ai fost altoit în măslin bun, cu atât mai vârtos aceștia, care sunt după fire, vor fi altoiți în însuși măslinul lor.Sol 12,21
25 Pentru că nu voiesc, fraților, ca voi să nu știți taina aceasta, ca să nu vă socotiți pe voi înșivă înțelepți; că împietrirea s-a făcut lui Israel în parte, până ce va intra tot numărul neamurilor.Lc 21,24
26 Și astfel întregul Israel se va mântui, precum este scris: "Din Sion va veni Izbăvitorul și va îndepărta nelegiuirile de la Iacov;Is 27,9 Is 59,20-21
27 Și acesta este legământul Meu cu ei, când voi ridica păcatele lor".Ir 31,33 Ir 32,40 Evr 8,10
28 Cât privește Evanghelia, ei sunt vrăjmași din pricina voastră, dar cu privire la alegere ei sunt iubiți, din cauza părinților.
29 Căci darurile și chemarea lui Dumnezeu nu se pot lua înapoi.Nm 23,10
30 După cum voi, cândva, n-ați ascultat de Dumnezeu, dar acum ați fost miluiți prin neascultarea acestora,Tit 3,5
31 Tot așa și aceștia n-au ascultat acum, ca, prin mila către voi, să fie miluiți și ei acum.
32 Căci Dumnezeu i-a închis pe toți în neascultare, pentru ca pe toți să-i miluiască.Sol 12,16 Rm 3,9 Ga 3,22
33 O, adâncul bogăției și al înțelepciunii și al științei lui Dumnezeu! Cât sunt de necercetate judecățile Lui și cât sunt de nepătrunse căile Lui!Iov 9,10 Iov 11,7 Iov 36,23 Ps 25,6 Ps 91,5 Pr 25,2 Ecc 7,24 Iz 47,5 Sol 2,22 Sol 17,1 Sir 16,22 Sir 24,30 1Co 2,11
34 Căci cine a cunoscut gândul Domnului sau cine a fost sfetnicul Lui?Is 40,13 Ir 23,18 Idt 8,15 Sol 9,13 Sir 1,6 Sir 42,28 1Co 2,16
35 Sau cine mai înainte I-a dat Lui și va lua înapoi de la El?Iov 35,7 Is 40,14
36 Pentru că de la El și prin El și întru El sunt toate. A Lui să fie mărirea în veci. Amin!Pr 16,4
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Așadar, spun: oare Dumnezeu și-a abandonat poporul său? Nicidecum! Căci și eu sunt israelít, din descendența lui Abrahám, din tribul lui Beniamín.
1 Întreb deci: Oare lepădat-a Dumnezeu pe poporul Său? Nicidecum! Căci și eu sunt israelit, din urmașii lui Avraam, din seminția lui Veniamin.
2 Dumnezeu nu și-a abandonat poporul pe care l-a cunoscut de mai înainte. Sau nu știți ce spune Scriptura despre Ilíe, când se plânge lui Dumnezeu împotriva Israélului:
2 Nu a lepădat Dumnezeu pe poporul Său, pe care mai înainte l-a cunoscut. Nu știți, oare, ce zice Scriptura despre Ilie? Cum se roagă el împotriva lui Israel, zicând:
3 „Doamne, ei i-au ucis pe profeții tăi, au dărâmat altarele tale. Am rămas eu singur, iar ei caută să-mi ia viața”?
3 "Doamne, pe proorocii Tăi i-au omorât, jertfelnicele Tale le-au surpat și eu am rămas singur și ei caută să-mi ia sufletul!".
4 Însă ce-i spune răspunsul divin? „Am păstrat pentru mine șapte mii de bărbați care nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Báal”.
4 Dar ce-i spune dumnezeiescul răspuns? "Mi-am pus deoparte șapte mii de bărbați, care nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Baal".
5 Deci, tot așa, și în timpul de acum există un rest ales prin har.
5 Deci tot așa și în vremea de acum este o rămășiță aleasă prin har.
6 Dar dacă este prin har, nu mai este prin fapte, altfel harul nu ar mai fi har.
6 Iar dacă este prin har, nu mai este din fapte; altfel harul nu mai este har. Iar dacă este din fapte, nu mai este har, altfel fapta nu mai este faptă.
7 Și atunci, ce? Ceea ce a căutat Israél nu a obținut, dar a obținut alegerea, iar ceilalți s-au împietrit,
7 Ce este deci? Nu tot Israelul a dobândit ceea ce căuta; ci cei aleși au dobândit, iar ceilalți s-au împietrit,
8 după cum este scris:
„Dumnezeu le-a dat un duh de toropeală,
ochi ca să nu vadă
și urechi ca să nu audă
până în ziua de astăzi”.
8 Precum este scris: "Dumnezeu le-a dat duh de amorțire, ochi ca să nu vadă și urechi ca să nu audă până în ziua de azi".
9 Iar Davíd spune:
„Să le fie masa lor o capcană și un laț,
o piatră de scandal
și să le fie recompensă,
9 Iar David zice: "Facă-se masa lor cursă și laț și sminteală și răsplătire lor!
10 să li se întunece ochii ca să nu vadă,
iar spinarea lor încovoaie-o
pentru totdeauna!”.
10 Întunece-se ochii lor ca să nu vadă și spinarea lor încovoaie-o pentru totdeauna!"
11 Deci spun: oare s-au poticnit ca să cadă [definitiv]? Nicidecum! Ci prin căderea lor [a venit] mântuirea pentru neamuri ca să-i facă pe ei geloși.
11 Deci, întreb: S-a poticnit, oare, ca să cadă? Nicidecum! Și prin căderea lor, neamurilor le-a venit mântuirea, ca Israel să-și întărâte râvna față de ele.
12 Dacă însă greșeala lor este bogăție pentru lume și eșecul lor, bogăție pentru neamuri, cu cât mai mult nu va fi plinătatea lor!
12 Dar dacă greșeala lor a fost bogăție lumii și micșorarea lor bogăție neamurilor, cu cât mai mult întreg numărul lor!
13 Dar vouă, neamurilor – vă spun, întrucât eu sunt Apostolul neamurilor –, îmi laud slujirea,
13 Căci v-o spun vouă, neamurilor: Întru cât sunt eu, deci, apostol al neamurilor, slăvesc slujirea mea,
14 că poate voi trezi gelozia celor din neamul meu și voi duce la mântuire pe unii dintre ei.
14 Doar voi izbuti să ațâț râvna celor din neamul meu și să mântuiesc pe unii dintre ei.
15 Căci dacă îndepărtarea lor a dus la împăcarea lumii, ce va fi reprimirea lor dacă nu o înviere din morți?
15 Căci dacă înlăturarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor la loc, dacă nu o înviere din morți?
16 Dacă prima fărâmă [de aluat] este sfântă, și frământătura [este sfântă]. Iar dacă rădăcina este sfântă, și ramurile [sunt sfinte].
16 Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, și frământătura este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt.
17 Și dacă unele dintre ramuri au fost tăiate, iar tu care erai măslin sălbatic ai fost altoit în locul lor și ai devenit părtaș al rădăcinii și al sevei măslinului,
17 Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate, și tu, care erai măslin sălbatic, ai fost altoit printre cele rămase, și părtaș te-ai făcut rădăcinii și grăsimii măslinului,
18 nu te mândri față de ramuri! Iar dacă te mândrești, [să știi că] nu tu ții rădăcina, ci rădăcina te [ține]!
18 Nu te mândri față de ramuri; iar dacă te mândrești, nu tu porți rădăcina, ci rădăcina pe tine.
19 Așadar, vei zice: ramurile au fost tăiate ca să fiu altoit eu.
19 Dar vei zice: Au fost tăiate ramurile, ca să fiu altoit eu.
20 Bine. Ele au fost tăiate din cauza necredinței, iar tu stai prin credință. Nu te gândi să te înalți, ci teme-te!
20 Bine! Din cauza necredinței au fost tăiate, iar tu stai prin credință. Nu te îngâmfa, ci teme-te;
21 Căci dacă Dumnezeu nu a cruțat ramurile firești, nu cumva să nu te cruțe nici pe tine.
21 Căci dacă Dumnezeu n-a cruțat ramurile firești, nici pe tine nu te va cruța.
22 Vezi deci bunătatea și severitatea lui Dumnezeu: severitate față de cei care au căzut, bunătatea lui Dumnezeu față de tine dacă rămâi în această bunătate. Dacă nu, vei fi tăiat și tu.
22 Vezi deci bunătatea și asprimea lui Dumnezeu: Asprimea Lui către cei ce au căzut în bunătatea Lui către tine, dacă vei stărui în această bunătate; altfel și tu vei fi tăiat.
23 Dar și ei, dacă nu rămân în necredință, vor fi altoiți, căci Dumnezeu poate să-i altoiască din nou.
23 Dar și aceia, de nu vor stărui în necredință, vor fi altoiți; căci puternic este Dumnezeu să-i altoiască iarăși.
24 Deci dacă tu, care din fire ai fost tăiat dintr-un măslin sălbatic și, împotriva firii, ai fost altoit pe un măslin bun, cu cât mai mult ei, care sunt din fire, vor fi altoiți pe propriul lor măslin!
24 Căci dacă tu ai fost tăiat din măslinul cel din fire sălbatic și împotriva firii ai fost altoit în măslin bun, cu atât mai vârtos aceștia, care sunt după fire, vor fi altoiți în însuși măslinul lor.
25 Căci, fraților, nu vreau ca voi să rămâneți în ignoranță cu privire la misterul acesta, ca să nu vă credeți înțelepți. Împietrirea unei părți din Israél durează până când vor intra toate neamurile [păgâne].
25 Pentru că nu voiesc, fraților, ca voi să nu știți taina aceasta, ca să nu vă socotiți pe voi înșivă înțelepți; că împietrirea s-a făcut lui Israel în parte, până ce va intra tot numărul neamurilor.
26 Și, în acest fel, întregul Israél va fi mântuit, după cum este scris:
„Va veni din Sión Răscumpărătorul.
El va îndepărta nelegiuirile din Iacób
26 Și astfel întregul Israel se va mântui, precum este scris: "Din Sion va veni Izbăvitorul și va îndepărta nelegiuirile de la Iacov;
27 și aceasta va fi alianța mea cu ei
când voi îndepărta păcatele lor”.
27 Și acesta este legământul Meu cu ei, când voi ridica păcatele lor".
28 În privința evangheliei, ei sunt dușmani spre [binele] vostru; în privința alegerii, ei sunt iubiți datorită părinților,
28 Cât privește Evanghelia, ei sunt vrăjmași din pricina voastră, dar cu privire la alegere ei sunt iubiți, din cauza părinților.
29 căci darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile,
29 Căci darurile și chemarea lui Dumnezeu nu se pot lua înapoi.
30 deoarece, așa cum voi odinioară nu ați ascultat de Dumnezeu, iar acum, în urma neascultării lor, ați aflat îndurare,
30 După cum voi, cândva, n-ați ascultat de Dumnezeu, dar acum ați fost miluiți prin neascultarea acestora,
31 la fel și ei nu au ascultat acum, ca, prin îndurarea față de voi, să afle și ei îndurare acum.
31 Tot așa și aceștia n-au ascultat acum, ca, prin mila către voi, să fie miluiți și ei acum.
32 Căci Dumnezeu i-a închis pe toți în neascultare ca să se îndure de toți.
32 Căci Dumnezeu i-a închis pe toți în neascultare, pentru ca pe toți să-i miluiască.
33 O, profunzime a bogăției, a înțelepciunii și a științei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecățile lui și cât de neînțelese sunt căile sale!
33 O, adâncul bogăției și al înțelepciunii și al științei lui Dumnezeu! Cât sunt de necercetate judecățile Lui și cât sunt de nepătrunse căile Lui!
34 Într-adevăr,
„cine a cunoscut gândul Domnului?
Sau cine a fost sfătuitorul lui?
34 Căci cine a cunoscut gândul Domnului sau cine a fost sfetnicul Lui?
35 Sau cine i-a dat lui mai întâi
ca să i se dea înapoi?”.
35 Sau cine mai înainte I-a dat Lui și va lua înapoi de la El?
36 Căci toate vin de la el, prin el și pentru el. Lui să-i fie glorie în veci! Amin.
36 Pentru că de la El și prin El și întru El sunt toate. A Lui să fie mărirea în veci. Amin!
