1 În vremea aceea era cineva în Muntele Efraim, cu numele Mica.
2 Acesta a zis către mama sa: „Cei o mie și o sută de sicli de argint care ți s-au luat și pentru care tu ai rostit blestem în fața mea, acel argint este la mine, eu l-am luat”. A zis mama sa: „Binecuvântat fie fiul meu de Domnul!”Jd 16,5 Rut 3,10 1Rg 15,13
3 Și a întors acela cei o mie și o sută sicli de argint mamei sale. Iar mama lui a zis: „Acest argint eu l-am afierosit de la mine Domnului pentru tine, fiul meu, ca să fac din el un idol, un chip turnat. Așadar ți-l dau ție”.
4 El însă a întors argintul mamei sale. Iar mama sa a luat două sute sicli de argint și i-a dat unui turnător și acela a făcut din ei un idol, un chip turnat, care se și afla în casa lui Mica.Jd 18,17 Is 40,19 Is 46,6 Sol 15,9
5 Și era la Mica locașul lui dumnezeu și a făcut un efod și un terafim și a pus el pe unul din fiii săi să fie preotul lui.
6 În zilele acelea nu era rege în Israel, ci fiecare făcea ce i se părea că este drept.Jd 18,1 Jd 19,1 Jd 21,25
7 Și trăia pe atunci la Betleemul cel din seminția lui Iuda un tânăr levit.Jd 19,1
8 Și s-a dus omul acesta din cetatea Betleemului lui Iuda, ca să trăiască unde se va nimeri, și, mergând el pe cale, a ajuns pe Muntele Efraim la casa lui Mica.
9 Mica însă i-a zis: „De unde vii tu?” Iar el a răspuns: „Eu sunt levit din Betleemul lui Iuda și mă duc să trăiesc unde voi nimeri”.
10 Atunci Mica i-a zis: „Rămâi la mine și fii părinte aici la mine și preot; eu îți voi da câte zece sicli de argint pe an și hainele și hrana trebuitoare”.Jd 18,4.10
11 Și a venit levitul la el și s-a învoit levitul să rămână la omul acesta; și era tânăr, ca unul din fiii lui.
12 Și Mica a sfințit pe levit și tânărul acesta a fost preot la el și a trăit în casa lui Mica.
13 Apoi a zis Mica: „Acum eu știu că Domnul îmi va face bine, pentru că am preot pe un levit”.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Era un om din muntele lui Efraím numit Mihéia.
1 În vremea aceea era cineva în Muntele Efraim, cu numele Mica.
2 El i-a zis mamei sale: „Cei o mie o sută [de sícli] de argint care ți s-au luat și pentru care ai blestemat chiar în auzul meu, iată, argintul este la mine: eu l-am luat”. Și mama lui i-a zis: „Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!”.
2 Acesta a zis către mama sa: „Cei o mie și o sută de sicli de argint care ți s-au luat și pentru care tu ai rostit blestem în fața mea, acel argint este la mine, eu l-am luat”. A zis mama sa: „Binecuvântat fie fiul meu de Domnul!”
3 El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută [de sícli] de argint. Mama lui i-a zis: „Ofer argintul [acesta] cu mâna mea pentru Domnul, prin fiul meu, ca să fac chip cioplit și chip turnat. Acum ți-l dau ție”.
3 Și a întors acela cei o mie și o sută sicli de argint mamei sale. Iar mama lui a zis: „Acest argint eu l-am afierosit de la mine Domnului pentru tine, fiul meu, ca să fac din el un idol, un chip turnat. Așadar ți-l dau ție”.
4 El i-a dat argintul mamei sale. Și mama lui a luat două sute [de sícli] de argint și l-a dat topitorului, care a făcut chip cioplit și chip turnat. Și le-a pus în casa lui Mihéia.
4 El însă a întors argintul mamei sale. Iar mama sa a luat două sute sicli de argint și i-a dat unui turnător și acela a făcut din ei un idol, un chip turnat, care se și afla în casa lui Mica.
5 Micá avea o casă a zeilor; a făcut un efod și idoli și l-a consacrat pe unul dintre fiii săi ca preot.
5 Și era la Mica locașul lui dumnezeu și a făcut un efod și un terafim și a pus el pe unul din fiii săi să fie preotul lui.
6 În zilele acelea nu era rege în Israél. Fiecare făcea ce-i plăcea.
6 În zilele acelea nu era rege în Israel, ci fiecare făcea ce i se părea că este drept.
7 Era un tânăr din Betleémul lui Iúda, din familia lui Iúda; era un levít și locuia ca străin acolo.
7 Și trăia pe atunci la Betleemul cel din seminția lui Iuda un tânăr levit.
8 Omul a plecat din cetatea Betleémul lui Iúda ca să locuiască unde va găsi. Și, mergând pe drumul său, a venit în ținutul muntos al lui Efraím, până la casa lui Micá.
8 Și s-a dus omul acesta din cetatea Betleemului lui Iuda, ca să trăiască unde se va nimeri, și, mergând el pe cale, a ajuns pe Muntele Efraim la casa lui Mica.
9 Micá i-a zis: „De unde vii?”. El i-a răspuns: „Eu sunt levít din Betleémul lui Iúda și merg să locuiesc acolo unde voi găsi”.
9 Mica însă i-a zis: „De unde vii tu?” Iar el a răspuns: „Eu sunt levit din Betleemul lui Iuda și mă duc să trăiesc unde voi nimeri”.
10 Micá i-a zis: „Rămâi la mine! Tu să-mi fii tată și preot și eu îți voi da zece [sícli] de argint pe an, un rând de haine și mâncare”. Și levítul a rămas.
10 Atunci Mica i-a zis: „Rămâi la mine și fii părinte aici la mine și preot; eu îți voi da câte zece sicli de argint pe an și hainele și hrana trebuitoare”.
11 Levítul a început să locuiască la omul [acesta]. Tânărul a fost pentru el ca unul dintre fiii săi.
11 Și a venit levitul la el și s-a învoit levitul să rămână la omul acesta; și era tânăr, ca unul din fiii lui.
12 Micá l-a consacrat pe levít: tânărul i-a fost preot și a locuit în casa lui.
12 Și Mica a sfințit pe levit și tânărul acesta a fost preot la el și a trăit în casa lui Mica.
13 Micá a zis: „Acum știu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am un levít ca preot”.
13 Apoi a zis Mica: „Acum eu știu că Domnul îmi va face bine, pentru că am preot pe un levit”.