1 Atunci au ieșit fiii lui Israel și s-a adunat toată obștea, ca un singur om, de la Dan până la Beerșeba, cu țara Galaadului, înaintea Domnului la Mițpa.Os 10,9
2 Căpeteniile întregului popor și toate semințiile lui Israel s-au înfățișat înaintea Domnului, la adunarea poporului lui Dumnezeu, ca la patru sute de mii pedeștri, purtători de sabie.
3 Și au auzit fiii lui Veniamin că fiii lui Israel au venit la Mițpa. Atunci au zis fiii lui Israel: „Spuneți cum s-a făcut nelegiuirea aceasta?”
4 Iar levitul, bărbatul femeii celei ucise, a răspuns și a zis: „Eu cu concubina mea am venit să rămânem în Ghibeea lui Veniamin.Jd 19,15
5 Și s-au ridicat asupra mea locuitorii din Ghibeea și au înconjurat pentru mine casa, noaptea; aveau de gând să mă ucidă și au chinuit pe concubina mea, bătându-și joc de ea, așa încât ea a murit.
6 Atunci eu am luat concubina mea, am tăiat-o și am trimis-o în toate ținuturile stăpânirii lui Israel, pentru că ei au făcut un lucru nelegiuit și de rușine în Israel.Fc 34,7 Jd 19,29 Ir 29,23
7 Iată acum voi, fiii lui Israel, cercetați cu toții acest lucru și hotărâți aici”.Jd 19,30
8 Și s-a ridicat tot poporul, ca un singur om, și a zis: „Nu ne vom duce nici unul la corturile noastre și nimeni nu se va întoarce la casa sa,
9 Ci iată ce vom face acum cu Ghibeea: Vom merge asupra ei după sorți;Pr 16,33
10 Și vom lua câte zece oameni la sută din toate semințiile lui Israel, câte o sută la mie și câte o mie la zece mii, ca să aducă merinde pentru poporul care se va duce asupra Ghibeii lui Veniamin, ca să o pedepsească pentru lucrul rușinos pe care l-a făcut ea în Israel”.
11 Și s-au adunat toți Israeliții asupra cetății într-un cuget, ca un singur om.
12 Și au trimis semințiile lui Israel în toată seminția lui Veniamin să se spună: „Ce lucru rușinos s-a făcut la voi?
13 Dați pe acei oameni ticăloși care sunt în Ghibeea, că avem să-i omorâm și să stârpim răul din Israel!” Dar fiii lui Veniamin n-au voit să asculte glasul fraților lor, adică al fiilor lui Israel.Dt 13,14-15 Ios 20,13-16 Jd 19,22 Os 9,9
14 Și s-au adunat fiii lui Veniamin de prin cetăți la Ghibeea, ca să meargă cu război asupra fiilor lui Israel.
15 Și s-au numărat în ziua aceea fiii lui Veniamin, care se adunaseră de prin cetăți, douăzeci și șase de mii de oameni purtători de sabie; afară de aceștia se mai numărau din locuitorii Ghibeii șapte sute de oameni aleși.
16 Din tot poporul acesta erau șapte sute de oameni aleși, care erau stângaci, și toți aceștia nimereau drept la țintă când aruncau pietre cu praștia în firul de păr.Jd 3,15 1Par 12,2
17 Israeliții însă, afară de fiii lui Veniamin, numărau patru sute de mii de oameni purtători de sabie și toți aceștia erau destoinici la luptă.
18 Și s-au sculat și s-au dus la casa Domnului și au întrebat pe Dumnezeu și au zis fiii lui Israel: „Cine din noi va pleca întâi la război cu fiii lui Veniamin?” Și Domnul a zis: „Iuda va pleca întâi!”Jd 1,1-2 Jd 19,18
19 Apoi s-au sculat fiii lui Israel dimineața și au tăbărât lângă Ghibeea.
20 Și au pornit fiii lui Israel la război împotriva lui Veniamin și s-au pus fiii lui Israel în rânduială de război aproape de Ghibeea.
21 Iar fiii lui Veniamin au ieșit din Ghibeea și au pus în ziua aceea douăzeci și două de mii de Israeliți la pământ.Fc 49,27
22 Dar poporul israelit se îmbărbătă și se puse din nou în rânduială de război în același loc unde stătuse în ziua întâi.
23 Și s-au dus fiii lui Israel și au plâns înaintea Domnului până seara și au întrebat pe Domnul: „Să mai mergem oare la luptă cu fiii lui Veniamin, fratele meu?” Și Domnul a zis: „Mergeți asupra lui!”
24 Și au înaintat fiii lui Israel asupra fiilor lui Veniamin a doua oară.
25 Și a ieșit Veniamin asupra lor din Ghibeea a doua zi și au mai pus la pământ din fiii lui Israel încă optsprezece mii de oameni purtători de sabie.
26 Atunci toți fiii lui Israel și tot poporul au plecat și au venit la casa Domnului și au postit în ziua aceea până seara și au adus arderi de tot și jertfe de împăcare înaintea Domnului.
27 Și au întrebat fiii lui Israel pe Domnul. Pe atunci chivotul legii Domnului se afla acolo,
28 Și Finees, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, sta înaintea lui Dumnezeu, zicând: „Să mai ies eu oare la luptă cu fiii lui Veniamin, fratele meu, sau nu?” Iar Domnul a zis: „Duceți-vă, că mâine Eu am să-l dau în mâinile tale!”
29 Și au pus fiii lui Israel oameni de pază împrejurul Ghibeii.Jd 20,37 1Rg 15,5
30 Apoi s-au dus fiii lui Israel asupra fiilor lui Veniamin a treia zi și s-au pus în rânduială de război înaintea Ghibeii, ca și mai înainte.
31 Iar fiii lui Veniamin au ieșit asupra poporului și s-au depărtat de cetate, începând, ca și mai înainte, a ucide din popor pe căile ce duceau una spre Betleem, iar alta spre Ghibeea, peste câmp; și au ucis până la treizeci de inși dintre Israeliți.
32 Atunci au zis fiii lui Veniamin: „Aceștia au să cadă înaintea noastră, ca și înainte”. Iar fiii lui Israel au zis: „Să fugim de ei și să-i depărtăm de cetate pe cale”. Și au făcut așa.
33 Atunci toți Israeliții s-au sculat de la locurile lor și au tăbărât la Baal-Tamar. Iar oamenii de pază ai lui Israel au alergat de la locul lor, din partea de apus a Ghibeii.
34 Și au sosit înaintea Ghibeii zece mii de oameni aleși din tot Israelul și s-a început o luptă crâncenă; dar fiii lui Veniamin nu știau că-i amenință primejdia.
35 Și a lovit Domnul pe Veniamin înaintea Israeliților și Israeliții au răpus în ziua aceea din fiii lui Veniamin douăzeci și cinci de mii o sută de oameni purtători de sabie.Ies 15,3
36 Atunci au văzut fiii lui Veniamin că sunt înfrânți; căci Israeliții nu se retrăgeau din fața fiilor lui Veniamin, decât pentru că se bizuiau pe oamenii pe care ei îi puseseră de pază împotriva Ghibeii.
37 Cei puși la pândă s-au aruncat repede asupra Ghibeii și au intrat în ea și au trecut toată cetatea prin ascuțișul sabiei.Ios 8,14
38 Israeliții însă se înțeleseseră cu oamenii de pază ca să le fie semn al năvălirii fumul ce se va ridica din cetate.
39 Deci când Israeliții s-au tras înapoi de la locul de luptă, Veniamin a început să lovească și a rănit până la vreo treizeci de Israeliți, și ziceau: „Iarăși au să cadă înaintea noastră, ca și în luptele dinainte!”
40 Atunci a început să se ridice din cetate un stâlp de fum. Și uitându-se Veniamin înapoi, iată din toată cetatea se înălța fum spre cer.Ios 8,20
41 În clipa aceasta Israeliții se întoarseră, iar Veniamin s-a speriat, căci a văzut că-l ajunsese primejdia;
42 Și au fugit ei de Israeliți pe calea ce ducea spre pustie; dar măcelul îi urmărea și cei ce ieșeau din cetate erau uciși pe loc.
43 Și au împresurat Israeliții pe Veniamin și l-au urmărit până la Menoha și i-au măcelărit până în partea răsăriteană a Ghibeii.
44 Atunci au căzut din fiii lui Veniamin optsprezece mii de inși, toți bărbați voinici.
45 Iar câți au rămas s-au abătut și au fugit în pustiu spre stânca lui Rimon și au mai ucis Israeliții pe drum cinci mii de oameni; alergând după ei până la Ghideom au mai ucis din ei încă două mii de oameni.
46 Iar toți fiii lui Veniamin care au căzut în ziua aceea au fost douăzeci și cinci de mii, purtători de sabie, și toți aceștia erau oameni voinici.
47 Și au fugit cei ce scăpaseră în pustiu, la stânca lui Rimon, ca la șase sute de oameni și au rămas acolo în muntele cel stâncos al lui Rimon patru luni.Jd 21,13
48 Iar Israeliții s-au întors la fiii lui Veniamin și i-au lovit cu sabia în cetate: și oameni și vite și tot ce au întâlnit în toate cetățile și toate cetățile ce-au întâlnit în cale le-au ars cu foc.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Toți copiii lui Israél au ieșit și s-au adunat ca un singur om – de la Dan până la Béer-Șéba și țara Galaád – înaintea Domnului, la Míțpa.
1 Atunci au ieșit fiii lui Israel și s-a adunat toată obștea, ca un singur om, de la Dan până la Beerșeba, cu țara Galaadului, înaintea Domnului la Mițpa.
2 Căpeteniile întregului popor, toate triburile lui Israél au venit în adunarea poporului lui Dumnezeu: erau patru sute de mii de oameni pedeștri care mânuiau sabia.
2 Căpeteniile întregului popor și toate semințiile lui Israel s-au înfățișat înaintea Domnului, la adunarea poporului lui Dumnezeu, ca la patru sute de mii pedeștri, purtători de sabie.
3 Fiii lui Beniamín au auzit că fiii lui Israél au urcat la Míțpa și au zis: „Spuneți: «Cum s-a întâmplat răul acesta?»!”.
3 Și au auzit fiii lui Veniamin că fiii lui Israel au venit la Mițpa. Atunci au zis fiii lui Israel: „Spuneți cum s-a făcut nelegiuirea aceasta?”
4 Atunci levítul, soțul femeii care fusese ucisă, a zis: „Ajunsesem cu concubina mea la Ghibéea din Beniamín ca să înnoptăm.
4 Iar levitul, bărbatul femeii celei ucise, a răspuns și a zis: „Eu cu concubina mea am venit să rămânem în Ghibeea lui Veniamin.
5 Locuitorii din Ghibéea s-au ridicat împotriva mea și au înconjurat noaptea casa din cauza mea. Se gândeau să mă omoare, și-au bătut joc de concubina mea și ea a murit.
5 Și s-au ridicat asupra mea locuitorii din Ghibeea și au înconjurat pentru mine casa, noaptea; aveau de gând să mă ucidă și au chinuit pe concubina mea, bătându-și joc de ea, așa încât ea a murit.
6 Mi-am luat concubina și am tăiat-o în bucăți pe care le-am trimis în tot ținutul moștenirii lui Israél: căci au săvârșit o mișelie și o nelegiuire în Israél.
6 Atunci eu am luat concubina mea, am tăiat-o și am trimis-o în toate ținuturile stăpânirii lui Israel, pentru că ei au făcut un lucru nelegiuit și de rușine în Israel.
7 Iată, voi toți sunteți fii ai lui Israél: cercetați acest lucru și hotărâți aici!”.
7 Iată acum voi, fiii lui Israel, cercetați cu toții acest lucru și hotărâți aici”.
8 Tot poporul s-a ridicat ca un singur om și a zis: „Niciunul dintre noi nu va merge la cortul lui și nimeni nu se va întoarce acasă.
8 Și s-a ridicat tot poporul, ca un singur om, și a zis: „Nu ne vom duce nici unul la corturile noastre și nimeni nu se va întoarce la casa sa,
9 Acum, iată ce vom face [cetății] Ghibéea: vom trage la sorți [cine să meargă] împotriva ei.
9 Ci iată ce vom face acum cu Ghibeea: Vom merge asupra ei după sorți;
10 Vom lua zece oameni din o sută din toate triburile lui Israél, o sută dintr-o mie și o mie din zece mii; ei să ia provizii pentru popor ca, atunci când vor ajunge la Ghibéea din Beniamín, să-i facă după nelegiuirea pe care au făcut-o în Israél”.
10 Și vom lua câte zece oameni la sută din toate semințiile lui Israel, câte o sută la mie și câte o mie la zece mii, ca să aducă merinde pentru poporul care se va duce asupra Ghibeii lui Veniamin, ca să o pedepsească pentru lucrul rușinos pe care l-a făcut ea în Israel”.
11 Toți bărbații lui Israél s-au adunat împotriva cetății, uniți ca un singur om.
11 Și s-au adunat toți Israeliții asupra cetății într-un cuget, ca un singur om.
12 Triburile lui Israél au trimis oameni în tot tribul lui Beniamín ca să-i spună: „Ce este răul acesta pe care l-ați făcut între voi?
12 Și au trimis semințiile lui Israel în toată seminția lui Veniamin să se spună: „Ce lucru rușinos s-a făcut la voi?
13 Acum, scoateți-i pe oamenii [aceia] – fii ai lui Beliál – ca să-i omorâm și să înlăturăm răul din Israél!”. Dar fiii lui Beniamín nu au vrut să asculte glasul fraților lor, fiii lui Israél.
13 Dați pe acei oameni ticăloși care sunt în Ghibeea, că avem să-i omorâm și să stârpim răul din Israel!” Dar fiii lui Veniamin n-au voit să asculte glasul fraților lor, adică al fiilor lui Israel.
14 Fiii lui Beniamín s-au adunat din cetățile lor la Ghibéea ca să lupte împotriva fiilor lui Israél.
14 Și s-au adunat fiii lui Veniamin de prin cetăți la Ghibeea, ca să meargă cu război asupra fiilor lui Israel.
15 În ziua aceea, fiii lui Beniamín au numărat din cetăți douăzeci și șase de mii de oameni care mânuiau sabia; numai dintre locuitorii din Ghibéea au numărat șapte sute de bărbați viteji.
15 Și s-au numărat în ziua aceea fiii lui Veniamin, care se adunaseră de prin cetăți, douăzeci și șase de mii de oameni purtători de sabie; afară de aceștia se mai numărau din locuitorii Ghibeii șapte sute de oameni aleși.
16 În tot poporul acesta erau șapte sute de oameni aleși, care erau stângaci. Toți aceștia trăgeau cu praștia într-un [fir] de păr și nu dădeau greș.
16 Din tot poporul acesta erau șapte sute de oameni aleși, care erau stângaci, și toți aceștia nimereau drept la țintă când aruncau pietre cu praștia în firul de păr.
17 Fiii lui Israél – în afară de Beniamín – s-au numărat: erau patru sute de mii de oameni care mânuiau sabia – toți aceștia erau bărbați [buni] de luptă.
17 Israeliții însă, afară de fiii lui Veniamin, numărau patru sute de mii de oameni purtători de sabie și toți aceștia erau destoinici la luptă.
18 Fiii lui Israél s-au ridicat, au urcat la Bétel și l-au întrebat pe Dumnezeu: „Cine dintre noi să urce primul ca să lupte împotriva fiilor lui Beniamín?”. Domnul a răspuns: „Iúda să urce primul!”.
18 Și s-au sculat și s-au dus la casa Domnului și au întrebat pe Dumnezeu și au zis fiii lui Israel: „Cine din noi va pleca întâi la război cu fiii lui Veniamin?” Și Domnul a zis: „Iuda va pleca întâi!”
19 Fiii lui Israél s-au ridicat dimineața și și-au fixat tabăra lângă Ghibéea.
19 Apoi s-au sculat fiii lui Israel dimineața și au tăbărât lângă Ghibeea.
20 Bărbații lui Israél au ieșit ca să lupte împotriva lui Beniamín și s-au așezat în linie de luptă lângă Ghibéea.
20 Și au pornit fiii lui Israel la război împotriva lui Veniamin și s-au pus fiii lui Israel în rânduială de război aproape de Ghibeea.
21 Fiii lui Beniamín au ieșit din Ghibéea și în ziua aceea au culcat la pământ douăzeci și două de mii de oameni din Israél.
21 Iar fiii lui Veniamin au ieșit din Ghibeea și au pus în ziua aceea douăzeci și două de mii de Israeliți la pământ.
22 Poporul, bărbații lui Israél, s-au întărit și s-au așezat din nou în linie de bătaie în locul unde se așezaseră în ziua dintâi.
22 Dar poporul israelit se îmbărbătă și se puse din nou în rânduială de război în același loc unde stătuse în ziua întâi.
23 Fiii lui Israél au urcat și au plâns înaintea Domnului până seara. L-au întrebat pe Domnul: „Să mai urcăm la luptă împotriva fiilor lui Beniamín, fratele meu?”. Domnul a răspuns: „Urcați împotriva lui!”.
23 Și s-au dus fiii lui Israel și au plâns înaintea Domnului până seara și au întrebat pe Domnul: „Să mai mergem oare la luptă cu fiii lui Veniamin, fratele meu?” Și Domnul a zis: „Mergeți asupra lui!”
24 Fiii lui Israél au mers împotriva fiilor lui Beniamín în ziua a doua.
24 Și au înaintat fiii lui Israel asupra fiilor lui Veniamin a doua oară.
25 În ziua a doua, fiii lui Beniamín le-au ieșit în întâmpinare din Ghibéea și au culcat la pământ încă optsprezece mii de oameni dintre fiii lui Israél: toți aceștia mânuiau sabia.
25 Și a ieșit Veniamin asupra lor din Ghibeea a doua zi și au mai pus la pământ din fiii lui Israel încă optsprezece mii de oameni purtători de sabie.
26 Toți fiii lui Israél și tot poporul au urcat și au venit la Bétel; au plâns și au rămas acolo înaintea Domnului, au postit în ziua aceea până seara și au adus arderi de tot și jertfe de împăcare înaintea Domnului.
26 Atunci toți fiii lui Israel și tot poporul au plecat și au venit la casa Domnului și au postit în ziua aceea până seara și au adus arderi de tot și jertfe de împăcare înaintea Domnului.
27 Fiii lui Israél l-au întrebat pe Domnul – acolo se găsea atunci arca alianței lui Dumnezeu
27 Și au întrebat fiii lui Israel pe Domnul. Pe atunci chivotul legii Domnului se afla acolo,
28 și Pinhás, fiul lui Eleazár, fiul lui Áaron, stătea pe vremea aceea înaintea [arcei] –: „Să ies iarăși la luptă împotriva fiilor lui Beniamín, fratele meu, sau să încetez?”. Domnul a răspuns: „Urcați, căci mâine îi voi da în mâinile tale!”.
28 Și Finees, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, sta înaintea lui Dumnezeu, zicând: „Să mai ies eu oare la luptă cu fiii lui Veniamin, fratele meu, sau nu?” Iar Domnul a zis: „Duceți-vă, că mâine Eu am să-l dau în mâinile tale!”
29 Israél a pus pânditori împotriva Ghibéii de jur împrejur.
29 Și au pus fiii lui Israel oameni de pază împrejurul Ghibeii.
30 Fiii lui Israél au urcat împotriva fiilor lui Beniamín a treia zi și s-au așezat în linie de luptă împotriva Ghibéii, ca și în celelalte dăți.
30 Apoi s-au dus fiii lui Israel asupra fiilor lui Veniamin a treia zi și s-au pus în rânduială de război înaintea Ghibeii, ca și mai înainte.
31 Fiii lui Beniamín au ieșit înaintea poporului și au fost trași departe de cetate. Au început să lovească poporul ucigând, ca și în celelalte dăți, cam treizeci de oameni din Israél pe drumurile care unul urcă la Bétel, iar celălalt [duce] la Ghibéea, prin câmpie.
31 Iar fiii lui Veniamin au ieșit asupra poporului și s-au depărtat de cetate, începând, ca și mai înainte, a ucide din popor pe căile ce duceau una spre Betleem, iar alta spre Ghibeea, peste câmp; și au ucis până la treizeci de inși dintre Israeliți.
32 Fiii lui Beniamín au zis: „Iată-i bătuți înaintea noastră ca și mai înainte!”. Fiii lui Israél au zis: „Să fugim și să-i atragem departe de cetate, la drumul mare!”.
32 Atunci au zis fiii lui Veniamin: „Aceștia au să cadă înaintea noastră, ca și înainte”. Iar fiii lui Israel au zis: „Să fugim de ei și să-i depărtăm de cetate pe cale”. Și au făcut așa.
33 Toți bărbații lui Israél s-au ridicat din locurile lor și s-au așezat în linie de luptă la Báal-Tamár; și oamenii lui Israél care stăteau la pândă s-au năpustit din locul în care erau, din Maaré-Ghéba.
33 Atunci toți Israeliții s-au sculat de la locurile lor și au tăbărât la Baal-Tamar. Iar oamenii de pază ai lui Israel au alergat de la locul lor, din partea de apus a Ghibeii.
34 Au venit în fața Ghibéii zece mii de oameni aleși din tot Israélul. Lupta a fost aprigă, iar fiii lui Beniamín nu știau că răul venea peste ei.
34 Și au sosit înaintea Ghibeii zece mii de oameni aleși din tot Israelul și s-a început o luptă crâncenă; dar fiii lui Veniamin nu știau că-i amenință primejdia.
35 Domnul l-a bătut pe Beniamín înaintea lui Israél și fiii lui Israél au ucis în ziua aceea douăzeci și cinci de mii o sută de oameni din Beniamín. Toți aceștia erau în stare să mânuiască sabia.
35 Și a lovit Domnul pe Veniamin înaintea Israeliților și Israeliții au răpus în ziua aceea din fiii lui Veniamin douăzeci și cinci de mii o sută de oameni purtători de sabie.
36 Fiii lui Beniamín au văzut că bărbații lui Israél erau bătuți; aceștia făceau loc fiilor lui Beniamín pentru că aveau încredere în cei pe care-i puseseră la pândă lângă Ghibéea.
36 Atunci au văzut fiii lui Veniamin că sunt înfrânți; căci Israeliții nu se retrăgeau din fața fiilor lui Veniamin, decât pentru că se bizuiau pe oamenii pe care ei îi puseseră de pază împotriva Ghibeii.
37 Pânditorii s-au grăbit să se năpustească asupra Ghibéii, au mers și au trecut toată cetatea prin ascuțișul sabiei.
37 Cei puși la pândă s-au aruncat repede asupra Ghibeii și au intrat în ea și au trecut toată cetatea prin ascuțișul sabiei.
38 Era un semnal între bărbații lui Israél și cei de la pândă: să facă să se înalțe din cetate un nor gros de fum.
38 Israeliții însă se înțeleseseră cu oamenii de pază ca să le fie semn al năvălirii fumul ce se va ridica din cetate.
39 Bărbații lui Israél s-au întors în luptă. Fiii lui Beniamín au început să-i bată omorând cam treizeci de oameni și ziceau: „Fără îndoială, sunt bătuți înaintea noastră ca în prima luptă”.
39 Deci când Israeliții s-au tras înapoi de la locul de luptă, Veniamin a început să lovească și a rănit până la vreo treizeci de Israeliți, și ziceau: „Iarăși au să cadă înaintea noastră, ca și în luptele dinainte!”
40 Dar un nor începea să se înalțe din cetate ca un stâlp de fum. [Fiii] lui Beniamín s-au uitat înapoi și, iată, toată cetatea urca [în fum] spre cer.
40 Atunci a început să se ridice din cetate un stâlp de fum. Și uitându-se Veniamin înapoi, iată din toată cetatea se înălța fum spre cer.
41 Bărbații lui Israél s-au întors. Bărbații lui Beniamín s-au înspăimântat, pentru că au văzut că răul venea asupra lor.
41 În clipa aceasta Israeliții se întoarseră, iar Veniamin s-a speriat, căci a văzut că-l ajunsese primejdia;
42 S-au întors din fața bărbaților lui Israél pe drumul care duce spre pustiu și i-a ajuns lupta. Cei care ieșeau din cetăți i-au omorât în mijlocul lor.
42 Și au fugit ei de Israeliți pe calea ce ducea spre pustie; dar măcelul îi urmărea și cei ce ieșeau din cetate erau uciși pe loc.
43 L-au înconjurat pe Beniamín, l-au gonit și l-au zdrobit la locul lor de odihnă, până spre Ghibéea, înspre răsăritul soarelui.
43 Și au împresurat Israeliții pe Veniamin și l-au urmărit până la Menoha și i-au măcelărit până în partea răsăriteană a Ghibeii.
44 Au căzut din Beniamín optsprezece mii de oameni, toți aceștia bărbați viteji.
44 Atunci au căzut din fiii lui Veniamin optsprezece mii de inși, toți bărbați voinici.
45 S-au întors și au fugit spre pustiu, spre stânca Rimón. [Bărbații lui Israél] au ucis cinci mii pe drum. I-au urmărit până la Ghideóm și au lovit dintre ei două mii.
45 Iar câți au rămas s-au abătut și au fugit în pustiu spre stânca lui Rimon și au mai ucis Israeliții pe drum cinci mii de oameni; alergând după ei până la Ghideom au mai ucis din ei încă două mii de oameni.
46 Toți cei care au căzut dintre [fiii lui] Beniamín în ziua aceea au fost douăzeci și cinci de mii de oameni care mânuiau sabia, toți aceștia bărbați viteji.
46 Iar toți fiii lui Veniamin care au căzut în ziua aceea au fost douăzeci și cinci de mii, purtători de sabie, și toți aceștia erau oameni voinici.
47 S-au întors și au fugit spre pustiu, la stânca Rimón, șase sute de bărbați și au rămas acolo timp de patru luni.
47 Și au fugit cei ce scăpaseră în pustiu, la stânca lui Rimon, ca la șase sute de oameni și au rămas acolo în muntele cel stâncos al lui Rimon patru luni.
48 Bărbații lui Israél s-au întors la fiii lui Beniamín și i-au trecut prin ascuțișul sabiei – de la oamenii din cetăți până la animale și tot ce au găsit. Au dat foc tuturor cetăților pe care le-au găsit.
48 Iar Israeliții s-au întors la fiii lui Veniamin și i-au lovit cu sabia în cetate: și oameni și vite și tot ce au întâlnit în toate cetățile și toate cetățile ce-au întâlnit în cale le-au ars cu foc.
