Psalmii

Psalmul 108 (107)
Imn de laudă și rugăciune pentru eliberare

1 Cântare. Psalm. Al lui Davíd.
2 Gata e inima mea, Dumnezeule, gata e inima mea!
Îți voi cânta și voi intona psalmi!
Sigur, gloria mea!
3 Treziți-vă, harpă și alăută:
vreau să trezesc aurora!
4 Te voi lăuda între popoare, Doamne,
și îți voi cânta psalmi printre neamuri,
5 căci îndurarea ta este mare până la ceruri
și adevărul tău, până la nori.
6 Înalță-te mai sus decât cerurile, Dumnezeule,
și gloria ta să fie peste tot pământul!
7 Ca [toți] cei iubiți de tine să fie eliberați,
fă mântuire cu dreapta ta și răspunde-mi!
8 Dumnezeu a vorbit în sanctuarul său:
„Voi triumfa, voi împărți Síhem
și voi măsura valea Sucót;
9 al meu este Galaád, al meu este Manáse
și Efraím, coiful capului meu,
Iúda, sceptrul meu [de domnie].
10 Moáb, vasul în care mă spăl;
peste Edóm îmi azvârl încălțămintea,
peste [țara] filisténilor îmi voi striga [victoria]”.
11 Cine mă va călăuzi spre cetatea întărită?
Cine mă va conduce până la Edóm?
12 Oare nu tu, Dumnezeule, care ne-ai alungat
și nu mai vrei să ieși, o, Dumnezeule,
cu oștirile noastre?
13 Vino în ajutorul nostru în [timpul] strâmtorării,
căci mântuirea de la oameni e zadarnică!
14 În Dumnezeu vom săvârși fapte mărețe
și el îi va doborî pe asupritorii noștri.

1 Cântare. Psalm. Al lui Davíd.

2 Gata e inima mea, Dumnezeule, gata e inima mea! Îți voi cânta și voi intona psalmi! Sigur, gloria mea!

3 Treziți-vă, harpă și alăută: vreau să trezesc aurora!

4 Te voi lăuda între popoare, Doamne, și îți voi cânta psalmi printre neamuri,

5 căci îndurarea ta este mare până la ceruri și adevărul tău, până la nori.

6 Înalță-te mai sus decât cerurile, Dumnezeule, și gloria ta să fie peste tot pământul!

7 Ca [toți] cei iubiți de tine să fie eliberați, fă mântuire cu dreapta ta și răspunde-mi!

8 Dumnezeu a vorbit în sanctuarul său: „Voi triumfa, voi împărți Síhem și voi măsura valea Sucót;

9 al meu este Galaád, al meu este Manáse și Efraím, coiful capului meu, Iúda, sceptrul meu [de domnie].

10 Moáb, vasul în care mă spăl; peste Edóm îmi azvârl încălțămintea, peste [țara] filisténilor îmi voi striga [victoria]”.

11 Cine mă va călăuzi spre cetatea întărită? Cine mă va conduce până la Edóm?

12 Oare nu tu, Dumnezeule, care ne-ai alungat și nu mai vrei să ieși, o, Dumnezeule, cu oștirile noastre?

13 Vino în ajutorul nostru în [timpul] strâmtorării, căci mântuirea de la oameni e zadarnică!

14 În Dumnezeu vom săvârși fapte mărețe și el îi va doborî pe asupritorii noștri.