Psalmii

Psalmul 141 (140)
Rugăciune în timpul ispitei

1 Psalm. Al lui Davíd.
Strig către tine, Doamne,
grăbește-te în ajutorul meu,
pleacă-ți urechea la glasul meu când te chem!
2 Rugăciunea mea să se înalțe spre tine
ca fumul de tămâie,
ridicarea mâinilor mele
să fie în fața ta ca ofranda de seară.
3 Pune, Doamne, strajă gurii mele
și păzește ușa buzelor mele!
4 Să nu mi se plece inima spre niciun lucru rău,
spre uneltiri nelegiuite,
[împreună] cu nelegiuiții și cu făcătorii de rele;
să nu mă înfrupt din delicatesele lor!
5 Să mă lovească cel drept
și cel credincios să-mi facă reproșuri,
nu-mi voi mai turna niciodată pe cap
untdelemn înmiresmat
și rugăciunea mea va fi continuă
împotriva răutăților lor!
6 Judecătorii lor să fie aruncați de pe stânci;
atunci vor auzi cuvintele mele,
că sunt plăcute.
7 Cum se brăzdează și se spintecă pământul,
așa ne-au risipit oasele în gura locuinței morților.
8 Doamne Dumnezeule,
către tine sunt [îndreptați] ochii mei,
la tine caut adăpost;
fii apărătorul sufletului meu!
9 Păzește-mă de lațul pe care mi l-au întins
și de cursa făcătorilor de rele!
10 Să cadă cei nelegiuiți în lațurile lor
până ce eu voi trece [neatins]!

1 Psalm. Al lui Davíd. Strig către tine, Doamne, grăbește-te în ajutorul meu, pleacă-ți urechea la glasul meu când te chem!

2 Rugăciunea mea să se înalțe spre tine ca fumul de tămâie, ridicarea mâinilor mele să fie în fața ta ca ofranda de seară.

3 Pune, Doamne, strajă gurii mele și păzește ușa buzelor mele!

4 Să nu mi se plece inima spre niciun lucru rău, spre uneltiri nelegiuite, [împreună] cu nelegiuiții și cu făcătorii de rele; să nu mă înfrupt din delicatesele lor!

5 Să mă lovească cel drept și cel credincios să-mi facă reproșuri, nu-mi voi mai turna niciodată pe cap untdelemn înmiresmat și rugăciunea mea va fi continuă împotriva răutăților lor!

6 Judecătorii lor să fie aruncați de pe stânci; atunci vor auzi cuvintele mele, că sunt plăcute.

7 Cum se brăzdează și se spintecă pământul, așa ne-au risipit oasele în gura locuinței morților.

8 Doamne Dumnezeule, către tine sunt [îndreptați] ochii mei, la tine caut adăpost; fii apărătorul sufletului meu!

9 Păzește-mă de lațul pe care mi l-au întins și de cursa făcătorilor de rele!

10 Să cadă cei nelegiuiți în lațurile lor până ce eu voi trece [neatins]!