Psalmul 114 (113 A)
Faptele minunate din timpul exodului
1 Când a ieșit Israél din Egipt,
casa lui Iacób din mijlocul unui popor barbar,
2 Iúda a devenit sanctuarul lui
și Israél, stăpânirea sa.
3 Marea a văzut și a fugit,
Iordánul s-a întors înapoi;
4 munții au săltat ca berbecii
și dealurile, ca mieii unei turme.
5 Mare, ce ai tu de fugi,
și tu, Iordánule, pentru ce te întorci înapoi?
6 Munților, pentru ce săltați ca berbecii,
și voi, dealurilor, ca mieii unei turme?
7 Cutremură-te, pământule, în fața Domnului,
în fața Dumnezeului lui Iacób,
8 care preface stânca într-un lac
și cremenea, în izvoare de apă!
1 Când a ieșit Israél din Egipt,
casa lui Iacób din mijlocul unui popor barbar,
2 Iúda a devenit sanctuarul lui
și Israél, stăpânirea sa.
3 Marea a văzut și a fugit,
Iordánul s-a întors înapoi;
4 munții au săltat ca berbecii
și dealurile, ca mieii unei turme.
5 Mare, ce ai tu de fugi,
și tu, Iordánule, pentru ce te întorci înapoi?
6 Munților, pentru ce săltați ca berbecii,
și voi, dealurilor, ca mieii unei turme?
7 Cutremură-te, pământule, în fața Domnului,
în fața Dumnezeului lui Iacób,
8 care preface stânca într-un lac
și cremenea, în izvoare de apă!
Traducerea catolică (Psalmii 114)
Traducerea ortodoxă (Psalmii 113)
1 Când a ieșit Israél din Egipt,
casa lui Iacób din mijlocul unui popor barbar,
1 La ieșirea lui Israel din Egipt, a casei lui Iacob dintr-un popor barbar,
2 Iúda a devenit sanctuarul lui
și Israél, stăpânirea sa.
2 Ajuns-a Iuda sfințirea Lui, Israel stăpânirea Lui.
3 Marea a văzut și a fugit,
Iordánul s-a întors înapoi;
3 Marea a văzut și a fugit, Iordanul s-a întors înapoi.
4 munții au săltat ca berbecii
și dealurile, ca mieii unei turme.
4 Munții au săltat ca berbecii și dealurile ca mieii oilor.
5 Mare, ce ai tu de fugi,
și tu, Iordánule, pentru ce te întorci înapoi?
5 Ce-ți este ție, mare, că ai fugit? Și ție Iordane, că te-ai întors înapoi?
6 Munților, pentru ce săltați ca berbecii,
și voi, dealurilor, ca mieii unei turme?
6 Munților, că ați săltat ca berbecii și dealurilor, ca mieii oilor?
7 Cutremură-te, pământule, în fața Domnului,
în fața Dumnezeului lui Iacób,
7 De fața Domnului s-a cutremurat pământul, de fața Dumnezeului lui Iacob,
8 care preface stânca într-un lac
și cremenea, în izvoare de apă!
8 Care a prefăcut stânca în iezer, iar piatra în izvoare de apă.
9 Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci numelui Tău se cuvine slavă, pentru mila Ta și pentru adevărul Tău,
10 Ca nu cumva să zică neamurile: „Unde este Dumnezeul lor?”
11 Dar Dumnezeul nostru e în cer; în cer și pe pământ toate câte a voit a făcut.
12 Idolii neamurilor sunt argint și aur, lucruri de mâini omenești:
13 Gură au și nu vor grăi; ochi au și nu vor vedea;
14 Urechi au și nu vor auzi; nări au și nu vor mirosi;
15 Mâini au și nu vor pipăi; picioare au și nu vor umbla, nu vor glăsui cu gâtlejul lor.
16 Asemenea lor să fie cei ce-i fac pe ei și toți cei ce se încred în ei.
17 Casa lui Israel a nădăjduit în Domnul; ajutorul lor și apărătorul lor este.
18 Casa lui Aaron a nădăjduit în Domnul; ajutorul lor și apărătorul lor este.
19 Cei ce se tem de Domnul au nădăjduit în Domnul; ajutorul lor și apărătorul lor este.
20 Domnul și-a adus aminte de noi și ne-a binecuvântat pe noi; a binecuvântat casa lui Israel, a binecuvântat casa lui Aaron,
21 A binecuvântat pe cei ce se tem de Domnul, pe cei mici împreună cu cei mari.
22 Sporească-vă Domnul pe voi, pe voi și pe copiii voștri!
23 Binecuvântați să fiți de Domnul, Cel ce a făcut cerul și pământul.
24 Cerul cerului este al Domnului, iar pământul l-a dat fiilor oamenilor.
25 Nu morții Te vor lăuda pe Tine, Doamne, nici toți cei ce se coboară în iad,
26 Ci noi, cei vii, vom binecuvânta pe Domnul de acum și până în veac.
