Psalmii

Psalmul 71 (70)
Rugăciunea încrezătoare a celui bătrân

1 În tine, Doamne, mi-am căutat refugiul,
să nu fiu nicicând făcut de rușine!
2 În dreptatea ta, eliberează-mă și scapă-mă,
pleacă-ți urechea spre mine
și mântuiește-mă!
3 Fii pentru mine stâncă și cetate de refugiu,
spre care mi-ai poruncit să merg mereu
ca să mă mântuiești,
pentru că [numai] tu ești stânca mea
și cetatea mea de apărare.
4 Scapă-mă, Dumnezeule, din mâna celui fărădelege,
din mâinile celui nelegiuit și viclean!
5 Pentru că tu, Doamne, ești speranța mea,
Doamne, în tine mi-am pus încrederea
din copilărie.
6 În tine mi-am găsit sprijin din sânul mamei mele,
încă din sânul mamei mele,
tu ai fost ocrotitorul meu;
în tine este lauda mea de-a pururi.
7 Ca o minune am ajuns pentru mulți
și tu ești refugiul meu puternic.
8 Să se umple gura mea de lauda ta,
toată ziua să fie plină de preamărirea ta!
9 Nu mă respinge în timpul bătrâneții [mele];
nu mă părăsi când mi se termină puterile!
10 Căci dușmanii mei vorbesc împotriva mea
și cei care pândesc sufletul meu
se sfătuiesc împreună:
11 „Dumnezeu l-a părăsit.
Urmăriți-l și prindeți-l,
căci nu este cine să-l scape!”.
12 Dumnezeule, nu te îndepărta de mine;
Dumnezeul meu, grăbește-te să mă ajuți!
13 Să fie făcuți de rușine și să piară
cei potrivnici sufletului meu,
să fie acoperiți de ocară și umilire
cei care caută răul meu!
14 Eu îmi voi pune totdeauna speranța [în tine]
și te voi lăuda tot mai mult.
15 Gura mea va vesti în toate zilele
dreptatea și mântuirea ta,
chiar dacă nu cunosc numărul lor.
16 Voi povesti faptele de vitejie ale Domnului;
Doamne, îmi voi aduce aminte
că dreptatea este numai a ta.
17 Dumnezeule, m-ai învățat din tinerețe,
iar eu fac cunoscute și acum minunile tale.
18 Nici la bătrânețe și căruntețe,
Dumnezeule, să nu mă părăsești,
ca să fac cunoscută puterea
ta generației [de acum]
și vitejia ta, celei care va veni.
19 Dreptatea ta, Dumnezeule, e până la ceruri,
tu, care ai făcut fapte mărețe,
Dumnezeule, cine este asemenea ție?
20 Tu m-ai făcut să văd rele și strâmtorări multe;
dar din nou îmi vei da viață
și mă vei face să urc din nou
din abisurile pământului.
21 Vei înmulți mărirea mea
și, când te vei întoarce, mă vei mângâia.
22 Iar eu voi lăuda fidelitatea ta,
Dumnezeul meu, în sunet de alăută
și îți voi cânta din harpă, ție, Sfântul lui Israél.
23 Vor striga de bucurie buzele mele când îți voi cânta
și sufletul meu, pe care l-ai răscumpărat,
24 căci și limba mea ziua întreagă
va medita la dreptatea ta.
Vor fi făcuți de rușine și de ocară cei ce caută răul.

1 În tine, Doamne, mi-am căutat refugiul, să nu fiu nicicând făcut de rușine!

2 În dreptatea ta, eliberează-mă și scapă-mă, pleacă-ți urechea spre mine și mântuiește-mă!

3 Fii pentru mine stâncă și cetate de refugiu, spre care mi-ai poruncit să merg mereu ca să mă mântuiești, pentru că [numai] tu ești stânca mea și cetatea mea de apărare.

4 Scapă-mă, Dumnezeule, din mâna celui fărădelege, din mâinile celui nelegiuit și viclean!

5 Pentru că tu, Doamne, ești speranța mea, Doamne, în tine mi-am pus încrederea din copilărie.

6 În tine mi-am găsit sprijin din sânul mamei mele, încă din sânul mamei mele, tu ai fost ocrotitorul meu; în tine este lauda mea de-a pururi.

7 Ca o minune am ajuns pentru mulți și tu ești refugiul meu puternic.

8 Să se umple gura mea de lauda ta, toată ziua să fie plină de preamărirea ta!

9 Nu mă respinge în timpul bătrâneții [mele]; nu mă părăsi când mi se termină puterile!

10 Căci dușmanii mei vorbesc împotriva mea și cei care pândesc sufletul meu se sfătuiesc împreună:

11 „Dumnezeu l-a părăsit. Urmăriți-l și prindeți-l, căci nu este cine să-l scape!”.

12 Dumnezeule, nu te îndepărta de mine; Dumnezeul meu, grăbește-te să mă ajuți!

13 Să fie făcuți de rușine și să piară cei potrivnici sufletului meu, să fie acoperiți de ocară și umilire cei care caută răul meu!

14 Eu îmi voi pune totdeauna speranța [în tine] și te voi lăuda tot mai mult.

15 Gura mea va vesti în toate zilele dreptatea și mântuirea ta, chiar dacă nu cunosc numărul lor.

16 Voi povesti faptele de vitejie ale Domnului; Doamne, îmi voi aduce aminte că dreptatea este numai a ta.

17 Dumnezeule, m-ai învățat din tinerețe, iar eu fac cunoscute și acum minunile tale.

18 Nici la bătrânețe și căruntețe, Dumnezeule, să nu mă părăsești, ca să fac cunoscută puterea ta generației [de acum] și vitejia ta, celei care va veni.

19 Dreptatea ta, Dumnezeule, e până la ceruri, tu, care ai făcut fapte mărețe, Dumnezeule, cine este asemenea ție?

20 Tu m-ai făcut să văd rele și strâmtorări multe; dar din nou îmi vei da viață și mă vei face să urc din nou din abisurile pământului.

21 Vei înmulți mărirea mea și, când te vei întoarce, mă vei mângâia.

22 Iar eu voi lăuda fidelitatea ta, Dumnezeul meu, în sunet de alăută și îți voi cânta din harpă, ție, Sfântul lui Israél.

23 Vor striga de bucurie buzele mele când îți voi cânta și sufletul meu, pe care l-ai răscumpărat,

24 căci și limba mea ziua întreagă va medita la dreptatea ta. Vor fi făcuți de rușine și de ocară cei ce caută răul.