Psalmii
Capitolul 18
Psalmii 18Psalmul 18 (17)
Imn regal de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru eliberare și victorie
1 Maestrului de cor.
Slujitorului Domnului Davíd,
care a spus Domnului cuvintele acestei cântări
în ziua în care Domnul l-a eliberat
din mâna tuturor dușmanilor săi
și din mâna lui Saul.
2 Și a spus: Te iubesc, Doamne, tăria mea,
3 Doamne, stânca mea,
fortăreața mea și eliberatorul meu;
Dumnezeul meu, stânca mea
în care mi-am căutat refugiu,
scutul meu, cornul mântuirii mele
și scăparea mea.
4 Îl invoc pe Domnul, cel vrednic de laudă,
și sunt eliberat de dușmanii mei.
5 M-au împresurat legăturile morții
și m-au îngrozit râurile pieirii;
6 m-au înconjurat legăturile locuinței morților
și m-au întâmpinat lațurile morții.
7 Dar, în strâmtorarea mea,
l-am chemat pe Domnul
și am strigat către Dumnezeul meu;
din lăcașul lui, el mi-a auzit glasul
și strigătul meu a ajuns până la urechea lui.
8 S-a zguduit și s-a cutremurat pământul;
temeliile munților s-au zdruncinat
și s-au zguduit, pentru că el s-a mâniat.
9 S-au ridicat fum din nările lui
și foc mistuitor, din gura lui;
cărbuni aprinși țâșneau din el.
10 A aplecat cerurile și s-a coborât
și negura era sub picioarele lui.
11 A încălecat pe un heruvim și a zburat,
era purtat pe aripile vântului.
12 Și-a pus întunericul împrejur ca un văl,
s-a înconjurat ca de un cort al său
de ape întunecoase și de nori deși.
13 În fața strălucirii chipului său,
s-au împrăștiat norii lui,
grindina și cărbunii de foc.
14 Și a tunat din cer Domnul,
Cel Preaînalt și-a făcut auzit glasul:
grindină și cărbuni de foc.
15 Și-a trimis săgețile și i-a risipit,
a înmulțit fulgerele și i-a umplut de groază;
16 s-au văzut izvoarele apelor
și s-au descoperit temeliile lumii
la mustrarea ta, Doamne,
la suflarea duhului mâniei tale.
17 A trimis din înălțime și m-a luat,
m-a salvat din apele cele mari.
18 M-a mântuit de dușmanii mei puternici
și de cei care mă urăsc,
deși erau mai tari decât mine.
19 M-au întâmpinat în ziua necazului meu,
dar Domnul mi-a fost sprijinitor;
20 m-a scos la loc larg, m-a mântuit,
pentru că și-a găsit plăcerea în mine.
21 Domnul m-a răsplătit după dreptatea mea,
după curăția mâinilor mele
îmi va da înapoi,
22 pentru că am păzit căile Domnului,
nu m-am făcut vinovat
în fața Dumnezeului meu.
23 Căci toate judecățile lui sunt înaintea mea
și hotărârile lui
nu le-am lăsat deoparte,
24 ci am fost integru înaintea lui
și m-am păzit de fărădelegea mea.
25 Iar Domnul mi-a răsplătit
după dreptatea mea
și după puritatea mâinilor mele
înaintea ochilor săi.
26 Cu cel credincios, tu ești credincios,
cu omul integru, ești integru;
27 cu cel curat, ești curat,
dar cu cel viclean te arăți iscusit.
28 Căci tu mântuiești poporul celor sărmani
și ochii celor trufași îi umilești.
29 Într-adevăr,
tu aprinzi lumina mea, Doamne;
Dumnezeul meu,
fă să strălucească întunericul meu!
30 Prin tine înfrunt trupele [dușmane]
și cu Dumnezeul meu trec și peste ziduri.
31 Calea lui Dumnezeu este desăvârșită.
Cuvântul Domnului este lămurit în foc,
el este un scut
pentru toți cei care caută refugiu în el.
32 Cine este Dumnezeu
în afară de Domnul?
Sau cine e stâncă în afară
de Dumnezeul nostru?
33 Dumnezeu mă încinge cu tărie
și face desăvârșită calea mea,
34 el face picioarele mele ca ale cerbului
și mă așază pe înălțimi;
35 el învață mâinile mele la război
și brațele mele întind arcul de bronz.
36 Tu mi-ai dat scutul mântuirii tale,
dreapta ta mă sprijină
și bunăvoința ta m-a ajutat să cresc.
37 Ai lărgit calea sub pașii mei
și nu s-au clătinat gleznele mele.
38 Îi voi urmări pe dușmani și îi voi ajunge
și nu mă voi întoarce
până nu-i voi nimici.
39 Îi voi lovi
și nu vor mai putea să se ridice,
vor cădea sub picioarele mele.
40 M-ai încins cu tărie pentru luptă,
ai răpus pe potrivnicii mei
înaintea mea.
41 Pe dușmanii mei i-ai pus pe fugă
și pe cei ce mă urăsc i-am nimicit.
42 Au strigat, dar nu era [nimeni]
ca să-i salveze, [au strigat]
către Domnul, dar nu le-a răspuns.
43 I-am zdrobit ca pulberea în bătaia vântului,
ca pe noroiul de pe străzi i-am călcat.
44 Tu m-ai scăpat de răzvrătiții poporului,
m-ai așezat în fruntea neamurilor.
Un popor pe care nu-l cunoșteam
a ajuns să mă slujească;
45 cu luare-aminte îmi dau ascultare,
fiii străinilor mă lingușesc;
46 fiii străinilor și-au pierdut vlaga:
ies tremurând din ascunzișurile lor.
47 Viu este Domnul și binecuvântată este stânca mea
și preaînălțat este
Dumnezeul mântuirii mele!
48 Dumnezeu este cel care îmi dă răzbunarea
și îmi supune popoarele;
49 el mă eliberează de dușmanii mei înfuriați.
Tu mă înalți mai presus de cei
care se ridică împotriva mea,
tu mă mântuiești de omul violent.
50 De aceea, Doamne, te voi lăuda între popoare
și numele tău în psalmi îl voi cânta.
51 El dă mari izbânzi regelui său,
arată milostivire față de unsul său,
față de Davíd și descendența lui pe veci.
1 Maestrului de cor. Slujitorului Domnului Davíd, care a spus Domnului cuvintele acestei cântări în ziua în care Domnul l-a eliberat din mâna tuturor dușmanilor săi și din mâna lui Saul.
2 Și a spus: Te iubesc, Doamne, tăria mea,
3 Doamne, stânca mea, fortăreața mea și eliberatorul meu; Dumnezeul meu, stânca mea în care mi-am căutat refugiu, scutul meu, cornul mântuirii mele și scăparea mea.
4 Îl invoc pe Domnul, cel vrednic de laudă, și sunt eliberat de dușmanii mei.
5 M-au împresurat legăturile morții și m-au îngrozit râurile pieirii;
6 m-au înconjurat legăturile locuinței morților și m-au întâmpinat lațurile morții.
7 Dar, în strâmtorarea mea, l-am chemat pe Domnul și am strigat către Dumnezeul meu; din lăcașul lui, el mi-a auzit glasul și strigătul meu a ajuns până la urechea lui.
8 S-a zguduit și s-a cutremurat pământul; temeliile munților s-au zdruncinat și s-au zguduit, pentru că el s-a mâniat.
9 S-au ridicat fum din nările lui și foc mistuitor, din gura lui; cărbuni aprinși țâșneau din el.
10 A aplecat cerurile și s-a coborât și negura era sub picioarele lui.
11 A încălecat pe un heruvim și a zburat, era purtat pe aripile vântului.
12 Și-a pus întunericul împrejur ca un văl, s-a înconjurat ca de un cort al său de ape întunecoase și de nori deși.
13 În fața strălucirii chipului său, s-au împrăștiat norii lui, grindina și cărbunii de foc.
14 Și a tunat din cer Domnul, Cel Preaînalt și-a făcut auzit glasul: grindină și cărbuni de foc.
15 Și-a trimis săgețile și i-a risipit, a înmulțit fulgerele și i-a umplut de groază;
16 s-au văzut izvoarele apelor și s-au descoperit temeliile lumii la mustrarea ta, Doamne, la suflarea duhului mâniei tale.
17 A trimis din înălțime și m-a luat, m-a salvat din apele cele mari.
18 M-a mântuit de dușmanii mei puternici și de cei care mă urăsc, deși erau mai tari decât mine.
19 M-au întâmpinat în ziua necazului meu, dar Domnul mi-a fost sprijinitor;
20 m-a scos la loc larg, m-a mântuit, pentru că și-a găsit plăcerea în mine.
21 Domnul m-a răsplătit după dreptatea mea, după curăția mâinilor mele îmi va da înapoi,
22 pentru că am păzit căile Domnului, nu m-am făcut vinovat în fața Dumnezeului meu.
23 Căci toate judecățile lui sunt înaintea mea și hotărârile lui nu le-am lăsat deoparte,
24 ci am fost integru înaintea lui și m-am păzit de fărădelegea mea.
25 Iar Domnul mi-a răsplătit după dreptatea mea și după puritatea mâinilor mele înaintea ochilor săi.
26 Cu cel credincios, tu ești credincios, cu omul integru, ești integru;
27 cu cel curat, ești curat, dar cu cel viclean te arăți iscusit.
28 Căci tu mântuiești poporul celor sărmani și ochii celor trufași îi umilești.
29 Într-adevăr, tu aprinzi lumina mea, Doamne; Dumnezeul meu, fă să strălucească întunericul meu!
30 Prin tine înfrunt trupele [dușmane] și cu Dumnezeul meu trec și peste ziduri.
31 Calea lui Dumnezeu este desăvârșită. Cuvântul Domnului este lămurit în foc, el este un scut pentru toți cei care caută refugiu în el.
32 Cine este Dumnezeu în afară de Domnul? Sau cine e stâncă în afară de Dumnezeul nostru?
33 Dumnezeu mă încinge cu tărie și face desăvârșită calea mea,
34 el face picioarele mele ca ale cerbului și mă așază pe înălțimi;
35 el învață mâinile mele la război și brațele mele întind arcul de bronz.
36 Tu mi-ai dat scutul mântuirii tale, dreapta ta mă sprijină și bunăvoința ta m-a ajutat să cresc.
37 Ai lărgit calea sub pașii mei și nu s-au clătinat gleznele mele.
38 Îi voi urmări pe dușmani și îi voi ajunge și nu mă voi întoarce până nu-i voi nimici.
39 Îi voi lovi și nu vor mai putea să se ridice, vor cădea sub picioarele mele.
40 M-ai încins cu tărie pentru luptă, ai răpus pe potrivnicii mei înaintea mea.
41 Pe dușmanii mei i-ai pus pe fugă și pe cei ce mă urăsc i-am nimicit.
42 Au strigat, dar nu era [nimeni] ca să-i salveze, [au strigat] către Domnul, dar nu le-a răspuns.
43 I-am zdrobit ca pulberea în bătaia vântului, ca pe noroiul de pe străzi i-am călcat.
44 Tu m-ai scăpat de răzvrătiții poporului, m-ai așezat în fruntea neamurilor. Un popor pe care nu-l cunoșteam a ajuns să mă slujească;
45 cu luare-aminte îmi dau ascultare, fiii străinilor mă lingușesc;
46 fiii străinilor și-au pierdut vlaga: ies tremurând din ascunzișurile lor.
47 Viu este Domnul și binecuvântată este stânca mea și preaînălțat este Dumnezeul mântuirii mele!
48 Dumnezeu este cel care îmi dă răzbunarea și îmi supune popoarele;
49 el mă eliberează de dușmanii mei înfuriați. Tu mă înalți mai presus de cei care se ridică împotriva mea, tu mă mântuiești de omul violent.
50 De aceea, Doamne, te voi lăuda între popoare și numele tău în psalmi îl voi cânta.
51 El dă mari izbânzi regelui său, arată milostivire față de unsul său, față de Davíd și descendența lui pe veci.
