Psalmii

Psalmul 95 (94)
Invitație la pelerinaj spre templu

1 Veniți să cântăm cu veselie Domnului,
să strigăm cu bucurie
către stânca mântuirii noastre,
2 să mergem înaintea lui cu [cântece] de laudă
și în cântări de psalmi să-l preamărim!
3 Căci mare Dumnezeu este Domnul
și mare rege peste toți zeii;
4 în mâna lui sunt adâncurile pământului
și ale lui sunt înălțimile munților;
5 a lui este marea, căci el a făcut-o,
și mâinile lui au plăsmuit uscatul.
6 Veniți să-l adorăm și să ne plecăm [în fața lui]
și să îngenunchem
înaintea Domnului, creatorul nostru,
7 căci el este Dumnezeul nostru,
iar noi suntem poporul pe care el îl păstorește,
turma pe care mâna lui [o călăuzește]!
O, de ați asculta astăzi glasul lui:
8 „Nu vă împietriți inimile ca la Meríba,
ca în ziua de la Mássa, în pustiu;
9 acolo m-au ispitit părinții voștri,
m-au pus la încercare,
deși au văzut lucrările mele.
10 Patruzeci de ani
m-a dezgustat neamul [acesta],
de aceea, am zis:
Este un popor cu inima rătăcită,
11 nu au cunoscut căile mele;
de aceea, am jurat în mânia mea:
Nu vor intra în odihna mea!”.

1 Veniți să cântăm cu veselie Domnului, să strigăm cu bucurie către stânca mântuirii noastre,

2 să mergem înaintea lui cu [cântece] de laudă și în cântări de psalmi să-l preamărim!

3 Căci mare Dumnezeu este Domnul și mare rege peste toți zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pământului și ale lui sunt înălțimile munților;

5 a lui este marea, căci el a făcut-o, și mâinile lui au plăsmuit uscatul.

6 Veniți să-l adorăm și să ne plecăm [în fața lui] și să îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru,

7 căci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl păstorește, turma pe care mâna lui [o călăuzește]! O, de ați asculta astăzi glasul lui:

8 „Nu vă împietriți inimile ca la Meríba, ca în ziua de la Mássa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit părinții voștri, m-au pus la încercare, deși au văzut lucrările mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul [acesta], de aceea, am zis: Este un popor cu inima rătăcită,

11 nu au cunoscut căile mele; de aceea, am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!”.