Psalmii

traducerea catolică

Capitolul 137

Psalmul 137 (136)
Nostalgia deportaților față de Sión

1 Pe [malurile] râurilor din Babilón
ședeam și plângeam
când ne aduceam aminte de Sión.

2 În sălciile din [ținutul] acela
ne atârnasem harpele.

3 Căci acolo, cei care ne-au dus în robie
ne cereau cuvintele cântărilor
și opresorii noștri ne cereau veselie:
„Cântați-ne din cântările Siónului!”.

4 Cum să cântăm noi cântările Domnului
pe un pământ străin?

5 Dacă te voi uita, Ierusalíme,
să mi se usuce mâna dreaptă!

6 Să mi se lipească limba de cerul gurii
dacă nu-mi voi aduce aminte de tine,
dacă nu voi face din Ierusalím
culmea bucuriei mele!

7 Adu-ți aminte, Doamne, de fiii lui Edóm,
care, în ziua Ierusalímului, ziceau:
„Dărâmați-l! Dărâmați-l până la temelii!”.

8 Fiică a Babilónului devastator,
fericit cel care îți va întoarce [răul]
pe care l-ai făcut!

9 Fericit cel care-ți va smulge pruncii
și-i va zdrobi de stâncă!

Textul a fost copiat în clipboard