1 Și era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora ei.Lc 10,38-39 In 12,1
2 Iar Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul și I-a șters picioarele cu părul capului ei, al cărei frate Lazăr era bolnav.Mt 26,7 Mc 14,3 In 12,3
3 Deci au trimis surorile la El, zicând: Doamne, iată, cel pe care îl iubești este bolnav.
4 Iar Iisus, auzind, a zis: Această boală nu este spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca, prin ea, Fiul lui Dumnezeu să Se slăvească.In 9,3 In 11,40
5 Și iubea Iisus pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr.Ps 15,3
6 Când a auzit, deci, că este bolnav, atunci a rămas două zile în locul în care era.Os 6,2-3
7 Apoi, după aceea, a zis ucenicilor: Să mergem iarăși în Iudeea.
8 Ucenicii I-au zis: Învățătorule, acum căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, și iarăși Te duci acolo?In 8,59 In 10,31
9 A răspuns Iisus: Nu sunt oare douăsprezece ceasuri într-o zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se împiedică, pentru că el vede lumina acestei lumi;Ne 9,3 In 9,4
10 Iar dacă umblă cineva noaptea se împiedică, pentru că lumina nu este în el.In 12,35
11 A zis acestea, și după aceea le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, a adormit; Mă duc să-l trezesc.Dt 31,16 Mc 5,39
12 Deci I-au zis ucenicii: Doamne, dacă a adormit, se va face bine.
13 Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei credeau că vorbește despre somn ca odihnă.
14 Deci atunci Iisus le-a spus lor pe față: Lazăr a murit.
15 Și Mă bucur pentru voi, ca să credeți că n-am fost acolo. Dar să mergem la el.
16 Deci a zis Toma, care se numește Geamănul, celorlalți ucenici: Să mergem și noi și să murim cu El.
17 Deci, venind, Iisus l-a găsit pus de patru zile în mormânt.
18 Iar Betania era aproape de Ierusalim, ca la cincisprezece stadii.
19 Și mulți dintre iudei veniseră la Marta și Maria ca să le mângâie pentru fratele lor.
20 Deci Marta, când a auzit că vine Iisus, a ieșit în întâmpinarea Lui, iar Maria ședea în casă.
21 Și a zis către Iisus: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.In 11,32
22 Dar și acum știu că oricâte vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da.Iov 19,25-26 Is 26,19 Iz 37,4-5 Dn 12,2 Lc 14,14 Fa 23,6 Fa 24,15 1Co 15,13.51-55 Flp 3,21 Ap 20,12
23 Iisus i-a zis: Fratele tău va învia.Iov 19,25-26 Is 26,19 Iz 37,4-5 Dn 12,2 Lc 14,14 Fa 23,6 Fa 24,15 1Co 15,13.51-55 Flp 3,21 Ap 20,12
24 Marta i-a zis: Știu că va învia la înviere, în ziua cea de apoi.Iov 19,25-26 Is 26,19 Iz 37,4-5 Dn 12,2 Lc 14,14 Fa 23,6 Fa 24,15 1Co 15,13.51-55 Flp 3,21 Ap 20,12
25 Și Iisus i-a zis: Eu sunt învierea și viața; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi.Iov 19,25-26 Is 26,19 Iz 37,4-5 Dn 12,2 Lc 14,14 Fa 23,6 Fa 24,15 1Co 15,13.51-55 Flp 3,21 Ap 20,12
26 Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri în veac. Crezi tu aceasta?In 6,54
27 Zis-a Lui: Da, Doamne. Eu am crezut că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume.Mt 16,16 Mc 8,29 Lc 9,20 In 6,69
28 Și zicând aceasta, s-a dus și a chemat pe Maria, sora ei, zicându-i în taină: Învățătorul este aici și te cheamă.
29 Când a auzit aceea, s-a sculat degrabă și a venit la El.
30 Și Iisus nu venise încă în sat, ci era în locul unde Îl întâmpinase Marta.
31 Iar iudeii care erau cu ea în casă și o mângâiau, văzând pe Maria că s-a sculat degrabă și a ieșit afară, au mers după ea socotind că a plecat la mormânt, ca să plângă acolo.
32 Deci Maria, când a venit unde era Iisus, văzându-L, a căzut la picioarele Lui, zicându-I: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.In 11,21
33 Deci Iisus, când a văzut-o plângând și pe iudeii care veniseră cu ea plângând și ei, a suspinat cu duhul și S-a tulburat întru Sine.
34 Și a zis: Unde l-ați pus? Zis-au Lui: Doamne, vino și vezi.
35 Și a lăcrimat Iisus.
36 Deci ziceau iudeii: Iată cât de mult îl iubea.
37 Iar unii dintre ei ziceau: Nu putea, oare, Acesta care a deschis ochii orbului să facă așa ca și acesta să nu moară?In 9,6
38 Deci suspinând iarăși Iisus întru Sine, a mers la mormânt. Și era o peșteră și o piatră era așezată pe ea.
39 Iisus a zis: Ridicați piatra. Marta, sora celui răposat, I-a zis: Doamne, deja miroase, că este a patra zi.Iz 37,11
40 Iisus i-a zis: Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?Mc 9,23 Mc 11,23 In 11,4
41 Au ridicat deci piatra, iar Iisus Și-a ridicat ochii în sus și a zis: Părinte, Îți mulțumesc că M-ai ascultat.
42 Eu știam că întotdeauna Mă asculți, dar pentru mulțimea care stă împrejur am zis, ca să creadă că Tu M-ai trimis.In 12,30
43 Și zicând acestea, a strigat cu glas mare: Lazăre, vino afară!
44 Și a ieșit mortul, fiind legat la picioare și la mâini cu fâșii de pânză și fața lui era înfășurată cu mahramă. Iisus le-a zis: Dezlegați-l și lăsați-l să meargă.
45 Deci mulți dintre iudeii care veniseră la Maria și văzuseră ce a făcut Iisus au crezut în El.
46 Iar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus cele ce făcuse Iisus.
47 Deci arhiereii și fariseii au adunat sinedriul și ziceau: Ce facem, pentru că Omul Acesta face multe minuni?Ps 2,1 Mt 26,3 Mc 14,1 Lc 22,2 Fa 4,16
48 Dacă-L lăsăm așa toți vor crede în El, și vor veni romanii și ne vor lua țara și neamul.
49 Iar Caiafa, unul dintre ei, care în anul acela era arhiereu le-a zis: Voi nu știți nimic;
50 Nici nu gândiți că ne este mai de folos să moară un om pentru popor, decât să piară tot neamul.In 18,14
51 Dar aceasta n-a zis-o de la sine, ci, fiind arhiereu al anului aceluia, a proorocit că Iisus avea să moară pentru neam,
52 Și nu numai pentru neam, ci și ca să adune laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei împrăștiați.Is 49,6 In 10,16 1In 2,2 Ef 3,12.17
53 Deci, din ziua aceea, s-au hotărât ca să-L ucidă.Mt 21,38 Lc 20,14
54 De aceea Iisus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo într-un ținut aproape de pustie, într-o cetate numită Efraim, și acolo a rămas cu ucenicii Săi.2Par 13,19
55 Și era aproape Paștile iudeilor și mulți din țară s-au suit la Ierusalim, mai înainte de Paști, ca să se curățească.2Par 30,13.17
56 Deci căutau pe Iisus și, pe când stăteau în templu, ziceau între ei: Ce vi se pare? Oare nu va veni la sărbătoare?
57 Iar arhiereii și fariseii dăduseră porunci, că dacă va ști cineva unde este, să dea de veste, ca să-L prindă.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Era bolnav un oarecare Lazăr din Betánia, din satul Mariei și al Mártei, sora ei.
1 Și era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora ei.
2 Maria era aceea care îl unsese pe Domnul cu mireasmă și îi uscase picioarele cu părul ei. Fratele ei, Lazăr, era bolnav.
2 Iar Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul și I-a șters picioarele cu părul capului ei, al cărei frate Lazăr era bolnav.
3 Așadar, surorile au trimis să i se spună: „Doamne, iată, cel care-ți e prieten este bolnav!”.
3 Deci au trimis surorile la El, zicând: Doamne, iată, cel pe care îl iubești este bolnav.
4 Auzind, Isus a zis: „Această boală nu este spre moarte, ci spre gloria lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorificat prin ea”.
4 Iar Iisus, auzind, a zis: Această boală nu este spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca, prin ea, Fiul lui Dumnezeu să Se slăvească.
5 Deși Isus îi iubea pe Márta, pe sora ei și pe Lazăr,
5 Și iubea Iisus pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr.
6 când a auzit că este bolnav, a mai rămas două zile în locul în care era.
6 Când a auzit, deci, că este bolnav, atunci a rămas două zile în locul în care era.
7 Abia după aceea le-a spus discipolilor: „Să mergem din nou în Iudéea!”.
7 Apoi, după aceea, a zis ucenicilor: Să mergem iarăși în Iudeea.
8 Discipolii i-au spus: „Rabbí, acum căutau iudeii să te bată cu pietre și tu mergi iarăși acolo?”.
8 Ucenicii I-au zis: Învățătorule, acum căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, și iarăși Te duci acolo?
9 Isus a răspuns: „Oare nu sunt douăsprezece ore într-o zi? Dacă cineva umblă în timpul zilei, nu se poticnește, pentru că vede lumina acestei lumi.
9 A răspuns Iisus: Nu sunt oare douăsprezece ceasuri într-o zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se împiedică, pentru că el vede lumina acestei lumi;
10 Însă dacă cineva umblă în timpul nopții, se poticnește, pentru că lumina nu este în el”.
10 Iar dacă umblă cineva noaptea se împiedică, pentru că lumina nu este în el.
11 După ce a spus acestea, a adăugat: „Lazăr, prietenul nostru a adormit, dar mă duc să-l trezesc”.
11 A zis acestea, și după aceea le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, a adormit; Mă duc să-l trezesc.
12 Atunci discipolii i-au zis: „Doamne, dacă doarme, va fi salvat!”.
12 Deci I-au zis ucenicii: Doamne, dacă a adormit, se va face bine.
13 De fapt, Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre somnul obișnuit.
13 Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei credeau că vorbește despre somn ca odihnă.
14 Așadar, Isus le-a spus deschis: „Lazăr a murit
14 Deci atunci Iisus le-a spus lor pe față: Lazăr a murit.
15 și mă bucur pentru voi că nu eram acolo, pentru ca voi să credeți. Dar să mergem la el!”.
15 Și Mă bucur pentru voi, ca să credeți că n-am fost acolo. Dar să mergem la el.
16 Atunci Tóma, cel numit Geamănul, a spus celorlalți discipoli: „Să mergem și noi ca să murim cu el!”.
16 Deci a zis Toma, care se numește Geamănul, celorlalți ucenici: Să mergem și noi și să murim cu El.
17 Când a venit Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt.
17 Deci, venind, Iisus l-a găsit pus de patru zile în mormânt.
18 Betánia era aproape de Ierusalím, cam la cincisprezece stádii.
18 Iar Betania era aproape de Ierusalim, ca la cincisprezece stadii.
19 Și mulți iudei veniseră la Márta și Maria să le consoleze pentru fratele lor.
19 Și mulți dintre iudei veniseră la Marta și Maria ca să le mângâie pentru fratele lor.
20 Când a auzit că a venit Isus, Márta i-a ieșit în întâmpinare. Maria însă stătea în casă.
20 Deci Marta, când a auzit că vine Iisus, a ieșit în întâmpinarea Lui, iar Maria ședea în casă.
21 Așadar, Márta i-a spus lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit!
21 Și a zis către Iisus: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.
22 Însă și acum știu că tot ce vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da”.
22 Dar și acum știu că oricâte vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da.
23 Isus i-a spus: „Fratele tău va învia”.
23 Iisus i-a zis: Fratele tău va învia.
24 Márta i-a zis: „Știu că va învia la înviere, în ziua de pe urmă”.
24 Marta i-a zis: Știu că va învia la înviere, în ziua cea de apoi.
25 Isus i-a spus: „Eu sunt învierea și viața. Cel care crede în mine, chiar dacă moare, va trăi;
25 Și Iisus i-a zis: Eu sunt învierea și viața; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi.
26 și oricine trăiește și crede în mine nu va muri în veci. Crezi tu aceasta?”.
26 Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri în veac. Crezi tu aceasta?
27 Ea, răspunzând, a zis: „Da, Doamne; eu am crezut că tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu, cel care vine în lume”.
27 Zis-a Lui: Da, Doamne. Eu am crezut că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume.
28 După ce a spus ea aceasta, s-a dus și a chemat-o pe sora ei, Maria, spunându-i în taină: „Învățătorul este aici și te cheamă”.
28 Și zicând aceasta, s-a dus și a chemat pe Maria, sora ei, zicându-i în taină: Învățătorul este aici și te cheamă.
29 Când a auzit, [Maria] s-a ridicat repede și a venit la el.
29 Când a auzit aceea, s-a sculat degrabă și a venit la El.
30 Încă nu ajunsese Isus în sat, ci se afla tot în locul unde îl întâmpinase Márta.
30 Și Iisus nu venise încă în sat, ci era în locul unde Îl întâmpinase Marta.
31 Atunci iudeii, care erau cu ea în casă și o consolau, văzând-o pe Maria că s-a ridicat în grabă și a ieșit, au venit după ea crezând că merge la mormânt ca să plângă acolo.
31 Iar iudeii care erau cu ea în casă și o mângâiau, văzând pe Maria că s-a sculat degrabă și a ieșit afară, au mers după ea socotind că a plecat la mormânt, ca să plângă acolo.
32 Când a ajuns Maria unde era Isus, văzându-l, a căzut la picioarele lui, spunându-i: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit”.
32 Deci Maria, când a venit unde era Iisus, văzându-L, a căzut la picioarele Lui, zicându-I: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.
33 Iar Isus, când a văzut-o că plânge și că plâng și iudeii care au venit cu ea, s-a înfiorat în spirit și s-a tulburat.
33 Deci Iisus, când a văzut-o plângând și pe iudeii care veniseră cu ea plângând și ei, a suspinat cu duhul și S-a tulburat întru Sine.
34 Și a zis: „Unde l-ați pus?”. I-au răspuns: „Doamne, vino și vezi!”.
34 Și a zis: Unde l-ați pus? Zis-au Lui: Doamne, vino și vezi.
35 Și Isus a lăcrimat.
35 Și a lăcrimat Iisus.
36 Atunci iudeii au început să spună: „Iată cât de mult îl iubea!”.
36 Deci ziceau iudeii: Iată cât de mult îl iubea.
37 Dar unii dintre ei au zis: „Nu a putut el, care a deschis ochii orbului, să facă în așa fel ca acesta să nu moară?”.
37 Iar unii dintre ei ziceau: Nu putea, oare, Acesta care a deschis ochii orbului să facă așa ca și acesta să nu moară?
38 Isus s-a înfiorat din nou și a mers la mormânt. Era o grotă, iar [la intrare] era pusă o piatră.
38 Deci suspinând iarăși Iisus întru Sine, a mers la mormânt. Și era o peșteră și o piatră era așezată pe ea.
39 Isus a zis: „Ridicați piatra!”. Márta, sora celui mort, i-a zis: „Doamne, miroase de acum, căci e de patru zile”.
39 Iisus a zis: Ridicați piatra. Marta, sora celui răposat, I-a zis: Doamne, deja miroase, că este a patra zi.
40 Isus i-a spus: „Nu ți-am zis că dacă vei crede vei vedea gloria lui Dumnezeu?”.
40 Iisus i-a zis: Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?
41 Au ridicat, deci, piatra. Atunci și-a ridicat ochii și a spus: „Tată, îți mulțumesc că m-ai ascultat.
41 Au ridicat deci piatra, iar Iisus Și-a ridicat ochii în sus și a zis: Părinte, Îți mulțumesc că M-ai ascultat.
42 Eu știam că mă asculți întotdeauna. Însă am spus-o pentru mulțimea ce mă înconjoară, ca să creadă că tu m-ai trimis”.
42 Eu știam că întotdeauna Mă asculți, dar pentru mulțimea care stă împrejur am zis, ca să creadă că Tu M-ai trimis.
43 Spunând acestea, a strigat cu glas puternic: „Lazăr, vino afară!”.
43 Și zicând acestea, a strigat cu glas mare: Lazăre, vino afară!
44 A ieșit mortul legat la picioare și la mâini cu fâșii de pânză, iar fața lui era înfășurată cu un ștergar. Isus le-a zis: „Dezlegați-l și lăsați-l să meargă!”.
44 Și a ieșit mortul, fiind legat la picioare și la mâini cu fâșii de pânză și fața lui era înfășurată cu mahramă. Iisus le-a zis: Dezlegați-l și lăsați-l să meargă.
45 Mulți dintre iudeii care veniseră la Maria și văzuseră ceea ce făcuse el au crezut în el.
45 Deci mulți dintre iudeii care veniseră la Maria și văzuseră ce a făcut Iisus au crezut în El.
46 Dar unii dintre ei au mers la farisei și le‑au spus ce făcuse Isus.
46 Iar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus cele ce făcuse Iisus.
47 Așadar, arhiereii și fariseii, adunând Sinédriul, au spus: „Ce să facem, pentru că acest om face multe semne?
47 Deci arhiereii și fariseii au adunat sinedriul și ziceau: Ce facem, pentru că Omul Acesta face multe minuni?
48 Dacă-l lăsăm așa, toți vor crede în el; vor veni románii, ne vor lua pe noi [și vor distruge] și sanctuarul nostru, și neamul”.
48 Dacă-L lăsăm așa toți vor crede în El, și vor veni romanii și ne vor lua țara și neamul.
49 Unul dintre ei, Caiáfa, care era marele preot în anul acela, le-a zis: „Voi nu știți nimic,
49 Iar Caiafa, unul dintre ei, care în anul acela era arhiereu le-a zis: Voi nu știți nimic;
50 nici nu înțelegeți că este mai bine pentru voi ca să moară un singur om pentru popor și să nu piară întregul neam”.
50 Nici nu gândiți că ne este mai de folos să moară un om pentru popor, decât să piară tot neamul.
51 Însă nu a spus aceasta de la sine, ci, fiind mare preot în anul acela, a profețit că Isus avea să moară pentru popor.
51 Dar aceasta n-a zis-o de la sine, ci, fiind arhiereu al anului aceluia, a proorocit că Iisus avea să moară pentru neam,
52 Și nu numai pentru popor, ci și pentru a-i aduna laolaltă pe fiii risipiți ai lui Dumnezeu.
52 Și nu numai pentru neam, ci și ca să adune laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei împrăștiați.
53 Din ziua aceea, au hotărât să-l ucidă.
53 Deci, din ziua aceea, s-au hotărât ca să-L ucidă.
54 De aceea, Isus nu mai umbla în public printre iudei, ci a plecat de acolo într-un ținut aproape de pustiu, într-o cetate numită Efraím, și a rămas acolo împreună cu discipolii.
54 De aceea Iisus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo într-un ținut aproape de pustie, într-o cetate numită Efraim, și acolo a rămas cu ucenicii Săi.
55 Era aproape Paștele iudeilor și mulți din provincie au urcat la Ierusalím înainte de Paște, ca să se purifice.
55 Și era aproape Paștile iudeilor și mulți din țară s-au suit la Ierusalim, mai înainte de Paști, ca să se curățească.
56 Îl căutau pe Isus și spuneau unii către alții în timp ce stăteau în templu: „Ce credeți, oare să nu vină la sărbătoare?”.
56 Deci căutau pe Iisus și, pe când stăteau în templu, ziceau între ei: Ce vi se pare? Oare nu va veni la sărbătoare?
57 De fapt, arhiereii și fariseii dăduseră ordin ca, dacă știe cineva unde este, să-l denunțe, ca să-l aresteze.
57 Iar arhiereii și fariseii dăduseră porunci, că dacă va ști cineva unde este, să dea de veste, ca să-L prindă.
