1 „N-a mai rămas, oare, cineva din casa lui Saul? – zise David. Eu i-aș arăta milă din pricina lui Ionatan”.1Par 19,2
2 În casa lui Saul însă fusese un rob, cu numele Țiba. Pe acesta l-au chemat la David și i-a zis regele: „Tu ești Țiba?” „Eu, robul tău”, a răspuns acesta.2Rg 16,1 2Rg 19,17
3 „Nu cumva mai este cineva din casa lui Saul? a întrebat regele, că i-aș arăta mila lui Dumnezeu”. „Ba este, fiul lui Ionatan, cel șchiop de picioare”, a zis Țiba către rege.1Rg 20,14 2Rg 4,4
4 Iar regele zise: „Unde este?” „Iată, a răspuns Țiba regelui, el este în casa lui Machir, fiul lui Amiel, din Lodebar”.2Rg 17,27
5 Și a trimis regele David de l-au luat de la casa lui Machir, fiul lui Amiel, din Lodebar.
6 Și a venit Mefiboșet, fiul lui Ionatan, la David și, căzând cu fața la pământ, s-a închinat regelui. Și a zis regele: „Mefiboșet!” „Da, robul tău!” a răspuns acesta.
7 „Nu te teme, a zis regele David, că eu îți voi arăta milă pentru tatăl tău, Ionatan, și-ți voi întoarce toate țarinile lui Saul, bunicul tău, și tu vei mânca totdeauna pâine la masa mea”.
8 Atunci s-a închinat Mefiboșet și a zis: „Ce este robul tău, de ai căutat tu la un asemenea câine mort, cum sunt eu?”
9 Regele însă a chemat pe Țiba, sluga lui Saul, și i-a zis: „Toate câte au fost ale lui Saul și ale întregii lui case le dau fiului stăpânului tău:
10 Deci lucrează pentru el pământul, tu cu fiii tăi și cu robii tăi, și strânge roadele lui, ca fiul stăpânului tău să aibă pâine de hrană. Mefiboșet, fiul stăpânului tău, va mânca totdeauna la masa mea”.2Rg 16,3 2Rg 19,17
11 Țiba avea cincisprezece feciori și douăzeci de robi. Și a zis Țiba către rege: „Tot ce poruncește regele, stăpânul meu, robului său, robul tău va îndeplini”.2Rg 19,28
12 Și mânca Mefiboșet la masa lui David, ca unul din copiii regelui. Mefiboșet avea un copil mic cu numele Micha. Și toți cei ce trăiau în casa lui Țiba erau slugile lui Mefiboșet.1Par 8,34 1Par 9,40
13 Iar Mefiboșet era olog. Trăia în Ierusalim și mânca totdeauna la masa regelui.2Rg 4,4
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Davíd a zis: „A mai rămas cineva din casa lui Saul ca să-i arăt îndurare datorită lui Ionatán?”.
1 „N-a mai rămas, oare, cineva din casa lui Saul? – zise David. Eu i-aș arăta milă din pricina lui Ionatan”.
2 Era un slujitor din casa lui Saul și numele lui era Țibá. L-au chemat la Davíd. Regele i-a zis: „Tu ești Țibá?”, iar el răspuns: „Sunt eu, slujitorul tău!”.
2 În casa lui Saul însă fusese un rob, cu numele Țiba. Pe acesta l-au chemat la David și i-a zis regele: „Tu ești Țiba?” „Eu, robul tău”, a răspuns acesta.
3 Regele a zis: „Mai este cineva din casa lui Saul ca să arăt față de el îndurarea lui Dumnezeu?”. Țibá i-a răspuns regelui: „Mai este un fiu al lui Ionatán, care este șchiop”.
3 „Nu cumva mai este cineva din casa lui Saul? a întrebat regele, că i-aș arăta mila lui Dumnezeu”. „Ba este, fiul lui Ionatan, cel șchiop de picioare”, a zis Țiba către rege.
4 Regele i-a zis: „Unde este el?”. Țibá i-a răspuns regelui: „Este în casa lui Machír, fiul lui Amiél, la Lo-Debár”.
4 Iar regele zise: „Unde este?” „Iată, a răspuns Țiba regelui, el este în casa lui Machir, fiul lui Amiel, din Lodebar”.
5 Regele Davíd a trimis și l-au luat din casa lui Machír, fiul lui Amiél, din Lo-Debár.
5 Și a trimis regele David de l-au luat de la casa lui Machir, fiul lui Amiel, din Lodebar.
6 Mefibóșet, fiul lui Ionatán, fiul lui Saul, a venit la Davíd, a căzut cu fața [la pământ] și s-a prosternat. Davíd a zis: „Mefibóșet!”. Iar el a răspuns: „Iată-l pe slujitorul tău!”.
6 Și a venit Mefiboșet, fiul lui Ionatan, la David și, căzând cu fața la pământ, s-a închinat regelui. Și a zis regele: „Mefiboșet!” „Da, robul tău!” a răspuns acesta.
7 Davíd i-a zis: „Nu te teme, căci vreau să-ți arăt îndurare datorită lui Ionatán, tatăl tău! Îți voi da înapoi toate pământurile tatălui tău, Saul, și vei mânca permanent la masa mea”.
7 „Nu te teme, a zis regele David, că eu îți voi arăta milă pentru tatăl tău, Ionatan, și-ți voi întoarce toate țarinile lui Saul, bunicul tău, și tu vei mânca totdeauna pâine la masa mea”.
8 El s-a prosternat și a zis: „Ce este slujitorul tău ca să te întorci la un câine mort cum sunt eu?”.
8 Atunci s-a închinat Mefiboșet și a zis: „Ce este robul tău, de ai căutat tu la un asemenea câine mort, cum sunt eu?”
9 Regele l-a chemat pe Țibá, slujitorul lui Saul, și i-a zis: „Tot ce avea Saul și casa lui îi dau fiului stăpânului tău.
9 Regele însă a chemat pe Țiba, sluga lui Saul, și i-a zis: „Toate câte au fost ale lui Saul și ale întregii lui case le dau fiului stăpânului tău:
10 Tu să lucrezi pământurile pentru el, tu, fiii tăi și slujitorii tăi, și să aduci hrană pentru fiul stăpânului tău! Mefibóșet, fiul stăpânului tău, va mânca permanent la masa mea”. Țibá avea cincisprezece fii și douăzeci de slujitori.
10 Deci lucrează pentru el pământul, tu cu fiii tăi și cu robii tăi, și strânge roadele lui, ca fiul stăpânului tău să aibă pâine de hrană. Mefiboșet, fiul stăpânului tău, va mânca totdeauna la masa mea”.
11 Țibá i-a zis regelui: „Conform cu tot ceea ce a poruncit stăpânul meu, regele, slujitorului său, așa va face slujitorul tău”.
Mefibóșet mânca la masa [lui Davíd] ca oricare dintre fiii regelui.
11 Țiba avea cincisprezece feciori și douăzeci de robi. Și a zis Țiba către rege: „Tot ce poruncește regele, stăpânul meu, robului său, robul tău va îndeplini”.
12 Mefibóșet avea un fiu mic al cărui nume era Micá. Toți cei care locuiau în casa lui Țibá erau slujitorii lui Mefibóșet.
12 Și mânca Mefiboșet la masa lui David, ca unul din copiii regelui. Mefiboșet avea un copil mic cu numele Micha. Și toți cei ce trăiau în casa lui Țiba erau slugile lui Mefiboșet.
13 Mefibóșet locuia la Ierusalím, căci mânca permanent la masa regelui. El era șchiop de amândouă picioarele.
13 Iar Mefiboșet era olog. Trăia în Ierusalim și mânca totdeauna la masa regelui.
