1 Atunci a trimis Domnul pe Natan proorocul la David și a venit acela la el și i-a zis: „Erau într-o cetate doi oameni: unul bogat și altul sărac.
2 Cel bogat avea foarte multe vite mari și mărunte,
3 Iar cel sărac n-avea decât o singură oiță, pe care el o cumpărase de mică și o hrănise și ea crescuse cu copiii lui. Din pâinea lui mâncase și ea și se adăpase din ulcica lui, la sânul lui dormise și era pentru el ca o fiică.
4 Dar iată că a venit la bogat un călător, și gazda nu s-a îndurat să ia din oile sale sau din vitele sale, ca să gătească cină pentru călătorul care venise la el, ci a luat oița săracului și a gătit-o pe aceea pentru omul care venise la el”.
5 Atunci s-a mâniat David cumplit asupra acelui om și a zis către Natan: „Precum este adevărat că Domnul este viu, tot așa este de adevărat că omul care a făcut aceasta este vrednic de moarte;Rm 2,1
6 Pentru oaie el trebuie să întoarcă împătrit, pentru că a făcut una ca aceasta și pentru că n-a avut milă”.Ies 22,1
7 Atunci Natan a zis către David: „Tu ești omul care a făcut aceasta. Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu te-am uns rege pentru Israel și Eu te-am izbăvit din mâna lui Saul,1Rg 16,13 1Rg 20,40 1Par 21,3
8 Ți-am dat casa domnului tău și femeile domnului tău la sânul tău; ți-am dat ție casa lui Israel și a lui Iuda și, dacă aceasta este puțin pentru tine, ți-aș mai adăuga.
9 Pentru ce însă ai nesocotit tu cuvântul Domnului, făcând rău înaintea ochilor Lui? Pe Urie Heteul tu l-ai lovit cu sabia, pe femeia lui ți-ai luat-o de soție, iar pe el l-ai ucis cu sabia Amoniților.2Rg 11,4.17:24:27 Ps 50,15
10 Deci nu se va depărta sabia de deasupra casei tale în veac, pentru că tu M-ai nesocotit pe Mine și ai luat pe femeia lui Urie Heteul, ca să-ți fie nevastă.1Rg 21,19
11 Așa zice Domnul: Iată Eu voi ridica asupra ta rău chiar din casa ta și voi lua pe femeile tale înaintea ochilor tăi și le voi da aproapelui tău și se va culca acela cu femeile tale în văzul soarelui acestuia.Dt 28,30 2Rg 16,22
12 Tu ai făcut pe ascuns, iar Eu voi face aceasta înaintea a tot Israelul și înaintea soarelui”. „Am păcătuit înaintea Domnului”, a zis David către Natan.
13 „Și Domnul a ridicat păcatul de deasupra ta, a zis Natan, și tu nu vei muri.Sir 47,12 1In 1,9
14 Dar fiindcă tu prin această faptă ai dat vrăjmașilor Domnului pricină să-L hulească, de aceea va muri fiul ce ți se va naște”.Is 52,5 Iz 36,20
15 Apoi s-a dus Natan la casa sa, iar Domnul a lovit copilul pe care i-l născuse lui David femeia lui Urie și acela s-a îmbolnăvit.
16 Și s-a rugat David Domnului pentru copil, a postit și, ducându-se deoparte, a petrecut noaptea întins pe pământ.
17 Atunci au intrat la el bătrânii casei lui ca să-l ridice de la pământ, dar el n-a voit și nici n-a mâncat pâine cu ei.
18 După șapte zile a murit copilul și slugile lui David se temeau să-i spună că a murit copilul. Căci ei își ziceau: „Când copilul era încă viu și noi îl mângâiam, el nu ne băga în seamă; cum să-i spunem acum: A murit copilul? Ar putea să facă vreun rău”.
19 Dar văzând David că slugile sale șoptesc între ele, a priceput că a murit copilul și le-a întrebat: „A murit copilul?” „A murit”, i s-a răspuns.
20 Atunci David s-a sculat de la pământ, s-a spălat, s-a uns și și-a schimbat hainele și s-a dus în casa Domnului și s-a rugat. Întorcându-se apoi acasă, a cerut să i se dea pâine și a mâncat.Sir 38,25
21 Și i-au zis slugile: „Ce va să zică aceasta? Când copilul era încă în viață, ai postit, ai plâns și n-ai dormit; iar după ce copilul a murit, te-ai sculat, ai mâncat și ai băut?”
22 „Câtă vreme copilul era viu, a zis David, am postit și am plâns, căci socoteam: Cine știe, poate mă va milui Domnul și va trăi copilul.
23 Dar acum el a murit; de ce să mai postesc? Îl mai pot eu, oare, întoarce? Eu mă voi duce la el, iar el nu se va mai întoarce la mine”.Sir 38,23
24 Și a mângâiat David pe Batșeba, femeia sa, a intrat la ea, s-a culcat cu ea și ea a zămislit și a mai născut un fiu și i-a pus numele Solomon. Domnul l-a iubit pe acesta,Mt 1,6
25 Și a trimis pe proorocul Natan, și acesta i-a pus numele Iedida, adică iubitul Domnului, cum îi spusese Domnul.
26 Ioab însă lupta împotriva cetății Amoniților, Raba, și aproape luase cetatea domnească.1Par 20,1
27 Atunci a trimis Ioab la David să i se spună: „Am tăbărât asupra cetății Raba și am luat cetatea prin apă.
28 Adună acum celălalt popor și vino asupra cetății și o ia; căci de o voi lua eu, atunci se va slăvi numele meu”.
29 Atunci a adunat David tot poporul și s-a dus asupra cetății Raba, s-a luptat împotriva ei și a luat-o.
30 Și a luat David de pe capul regelui ei coroana, care era de un talant de aur și cu pietre scumpe, și a pus-o pe capul său; a luat și foarte multă pradă din cetate.1Par 20,2
31 Iar pe poporul care se afla în ea l-a scos și l-a pus sub fierăstrău și sub grapă de fier și sub securi de fier și i-a aruncat în cuptoarele de ars cărămidă. Așa a făcut el cu toate cetățile Amoniților. După aceea David s-a întors la Ierusalim cu tot poporul.2Rg 8,2 Is 41,13
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Domnul l-a trimis pe Natán la Davíd. Natán a venit la el și i-a zis:
„Erau doi oameni într-o cetate:
unul bogat și altul sărac.
1 Atunci a trimis Domnul pe Natan proorocul la David și a venit acela la el și i-a zis: „Erau într-o cetate doi oameni: unul bogat și altul sărac.
2 Bogatul avea turme
și cirezi foarte multe.
2 Cel bogat avea foarte multe vite mari și mărunte,
3 Săracul nu avea decât o mieluță
pe care o cumpărase;
o hrănea și o creștea la el
împreună cu copiii lui;
ea mânca din bucata lui
și bea din paharul lui,
dormea la sânul lui
și era pentru el ca o fiică.
3 Iar cel sărac n-avea decât o singură oiță, pe care el o cumpărase de mică și o hrănise și ea crescuse cu copiii lui. Din pâinea lui mâncase și ea și se adăpase din ulcica lui, la sânul lui dormise și era pentru el ca o fiică.
4 A venit un călător la omul bogat.
Dar bogatul nu s-a îndurat
să ia din turma sau din cireada lui
ca să pregătească
pentru călătorul care venise la el,
ci a luat mieluța omului sărac
și a pregătit-o pentru omul care venise la el”.
4 Dar iată că a venit la bogat un călător, și gazda nu s-a îndurat să ia din oile sale sau din vitele sale, ca să gătească cină pentru călătorul care venise la el, ci a luat oița săracului și a gătit-o pe aceea pentru omul care venise la el”.
5 Davíd s-a aprins de mânie foarte mult împotriva omului și i-a zis lui Natán: „Viu este Domnul că omul care a făcut lucrul acesta este sortit morții!
5 Atunci s-a mâniat David cumplit asupra acelui om și a zis către Natan: „Precum este adevărat că Domnul este viu, tot așa este de adevărat că omul care a făcut aceasta este vrednic de moarte;
6 Să plătească de patru ori mieluța din cauză că a făcut lucrul acesta și pentru că nu s-a îndurat!”.
6 Pentru oaie el trebuie să întoarcă împătrit, pentru că a făcut una ca aceasta și pentru că n-a avut milă”.
7 Natán i-a zis lui Davíd: „Tu ești omul [acesta]! Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israél: «Eu te-am uns rege peste Israél și eu te-am eliberat din mâna lui Saul;
7 Atunci Natan a zis către David: „Tu ești omul care a făcut aceasta. Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu te-am uns rege pentru Israel și Eu te-am izbăvit din mâna lui Saul,
8 ți-am dat casa stăpânului tău și soțiile stăpânului tău la sânul tău; ți-am dat casa lui Israél și a lui Iúda. Și dacă ar fi fost puțin, aș mai fi adăugat și altele.
8 Ți-am dat casa domnului tău și femeile domnului tău la sânul tău; ți-am dat ție casa lui Israel și a lui Iuda și, dacă aceasta este puțin pentru tine, ți-aș mai adăuga.
9 Pentru ce ai disprețuit cuvântul Domnului și ai făcut ce este rău în ochii lui? L-ai lovit cu sabia pe Uría, hetéul, ai luat-o de soție pe soția lui și pe el l-ai ucis cu sabia fiilor lui Amón.
9 Pentru ce însă ai nesocotit tu cuvântul Domnului, făcând rău înaintea ochilor Lui? Pe Urie Heteul tu l-ai lovit cu sabia, pe femeia lui ți-ai luat-o de soție, iar pe el l-ai ucis cu sabia Amoniților.
10 Acum, nu se va îndepărta sabia de casa ta niciodată, pentru că m-ai disprețuit și ai luat-o pe soția lui Uría, hetéul, ca să fie soția ta».
10 Deci nu se va depărta sabia de deasupra casei tale în veac, pentru că tu M-ai nesocotit pe Mine și ai luat pe femeia lui Urie Heteul, ca să-ți fie nevastă.
11 Așa vorbește Domnul: «Iată, voi ridica răul împotriva ta din casa ta! Voi lua soțiile tale sub ochii tăi și le voi da prietenilor tăi. Ei se vor culca cu soțiile tale sub ochii tăi la lumina acestui soare.
11 Așa zice Domnul: Iată Eu voi ridica asupra ta rău chiar din casa ta și voi lua pe femeile tale înaintea ochilor tăi și le voi da aproapelui tău și se va culca acela cu femeile tale în văzul soarelui acestuia.
12 Tu ai lucrat pe ascuns, eu însă voi face lucrul acesta în fața întregului Israél și la lumina soarelui»”.
12 Tu ai făcut pe ascuns, iar Eu voi face aceasta înaintea a tot Israelul și înaintea soarelui”. „Am păcătuit înaintea Domnului”, a zis David către Natan.
13 Davíd i-a zis lui Natán: „Am păcătuit împotriva Domnului!”. Iar Natán i-a zis lui Davíd: „Domnul îți iartă păcatul; nu vei muri.
13 „Și Domnul a ridicat păcatul de deasupra ta, a zis Natan, și tu nu vei muri.
14 Dar pentru că l-ai disprețuit pe Domnul, ca dușmanii lui, prin lucrul acesta, fiul care ți s-a născut va muri”.
14 Dar fiindcă tu prin această faptă ai dat vrăjmașilor Domnului pricină să-L hulească, de aceea va muri fiul ce ți se va naște”.
15 Natán a plecat acasă. Domnul a lovit copilul pe care i-l născuse soția lui Uría lui Davíd și el s-a îmbolnăvit.
15 Apoi s-a dus Natan la casa sa, iar Domnul a lovit copilul pe care i-l născuse lui David femeia lui Urie și acela s-a îmbolnăvit.
16 Davíd l-a căutat pe Domnul pentru copil și a postit; a venit și și-a petrecut noaptea culcat la pământ.
16 Și s-a rugat David Domnului pentru copil, a postit și, ducându-se deoparte, a petrecut noaptea întins pe pământ.
17 Bătrânii casei lui au venit la el ca să-l ridice de la pământ, însă el nu a voit și nu a mâncat nimic cu ei.
17 Atunci au intrat la el bătrânii casei lui ca să-l ridice de la pământ, dar el n-a voit și nici n-a mâncat pâine cu ei.
18 A șaptea zi copilul a murit. Slujitorii lui Davíd s-au temut să-i facă cunoscut că a murit copilul. Căci ziceau: „Când copilul era viu, i-am vorbit și nu ne-a ascultat. Cum să-i spunem: «A murit copilul»?”.
18 După șapte zile a murit copilul și slugile lui David se temeau să-i spună că a murit copilul. Căci ei își ziceau: „Când copilul era încă viu și noi îl mângâiam, el nu ne băga în seamă; cum să-i spunem acum: A murit copilul? Ar putea să facă vreun rău”.
19 Davíd a văzut că slujitorii lui șușoteau și a înțeles că murise copilul. Davíd i-a întrebat pe slujitorii săi: „A murit copilul?”. Ei au zis: „A murit”.
19 Dar văzând David că slugile sale șoptesc între ele, a priceput că a murit copilul și le-a întrebat: „A murit copilul?” „A murit”, i s-a răspuns.
20 Atunci Davíd s-a ridicat de la pământ, s-a spălat, s-a uns și și-a schimbat hainele; apoi s-a dus în casa Domnului și s-a prosternat înaintea lui. S-a întors acasă și a cerut să i se aducă mâncare și a mâncat.
20 Atunci David s-a sculat de la pământ, s-a spălat, s-a uns și și-a schimbat hainele și s-a dus în casa Domnului și s-a rugat. Întorcându-se apoi acasă, a cerut să i se dea pâine și a mâncat.
21 Slujitorii lui i-au zis: „Ce este lucrul acesta pe care îl faci? Când trăia copilul, posteai și plângeai; acum, când a murit copilul, te ridici și mănânci!”.
21 Și i-au zis slugile: „Ce va să zică aceasta? Când copilul era încă în viață, ai postit, ai plâns și n-ai dormit; iar după ce copilul a murit, te-ai sculat, ai mâncat și ai băut?”
22 El a răspuns: „Când trăia copilul posteam și plângeam, căci ziceam: «Cine știe? Poate se va îndura Domnul de mine și va ține copilul în viață!».
22 „Câtă vreme copilul era viu, a zis David, am postit și am plâns, căci socoteam: Cine știe, poate mă va milui Domnul și va trăi copilul.
23 Acum, când a murit, pentru ce să mai postesc? Pot eu să-l fac să se întoarcă [la viață]? Eu mă voi duce la el, dar el nu se va întoarce la mine”.
23 Dar acum el a murit; de ce să mai postesc? Îl mai pot eu, oare, întoarce? Eu mă voi duce la el, iar el nu se va mai întoarce la mine”.
24 Davíd a consolat-o pe Batșéba, soția lui. A intrat la ea și s-a culcat cu ea. Ea a născut un fiu și i-a dat numele de Solomón. Și Domnul l-a iubit.
24 Și a mângâiat David pe Batșeba, femeia sa, a intrat la ea, s-a culcat cu ea și ea a zămislit și a mai născut un fiu și i-a pus numele Solomon. Domnul l-a iubit pe acesta,
25 [Domnul] l-a trimis pe Natán, profetul, și i-a pus numele de Iedidía, după cum [a vrut] Domnul.
25 Și a trimis pe proorocul Natan, și acesta i-a pus numele Iedida, adică iubitul Domnului, cum îi spusese Domnul.
26 Ioáb a luptat împotriva [cetății] Rabá a fiilor lui Amón și a capturat cetatea de domnie.
26 Ioab însă lupta împotriva cetății Amoniților, Raba, și aproape luase cetatea domnească.
27 Ioáb a trimis mesageri la Davíd să-i spună: „Am luptat împotriva [cetății] Rabá și am capturat și cetatea apelor.
27 Atunci a trimis Ioab la David să i se spună: „Am tăbărât asupra cetății Raba și am luat cetatea prin apă.
28 Acum adună restul poporului, așază-ți tabăra împotriva cetății și captureaz-o ca să nu o capturez eu și să fie numită după numele meu!”.
28 Adună acum celălalt popor și vino asupra cetății și o ia; căci de o voi lua eu, atunci se va slăvi numele meu”.
29 Davíd a adunat tot poporul, a mers la Rabá, a luptat împotriva ei și a capturat-o.
29 Atunci a adunat David tot poporul și s-a dus asupra cetății Raba, s-a luptat împotriva ei și a luat-o.
30 Au luat coroana de pe capul regelui lor, a cărei greutate era de un talánt de aur și avea pietre prețioase, și au pus-o pe capul lui Davíd. Prada pe care au luat-o din cetate a fost foarte mare.
30 Și a luat David de pe capul regelui ei coroana, care era de un talant de aur și cu pietre scumpe, și a pus-o pe capul său; a luat și foarte multă pradă din cetate.
31 I-a scos pe locuitorii care erau în ea și i-a pus [să muncească] cu ferăstrăul, cu sapa de fier, cu securea de fier și la cuptorul de ars cărămizi. Așa a făcut cu toate cetățile fiilor lui Amón. Apoi, Davíd și tot poporul s-au întors la Ierusalím.
31 Iar pe poporul care se afla în ea l-a scos și l-a pus sub fierăstrău și sub grapă de fier și sub securi de fier și i-a aruncat în cuptoarele de ars cărămidă. Așa a făcut el cu toate cetățile Amoniților. După aceea David s-a întors la Ierusalim cu tot poporul.
