1 Trecând câtăva vreme, a murit regele Amoniților, iar în locul lui s-a făcut rege Hanun, fiul lui.1Par 19,1
2 Atunci a zis David: „Voi arăta milă lui Hanun, fiul lui Nahaș, pentru binefacerea ce mi-a arătat tatăl său”. Apoi a trimis David pe slugile sale să mângâie pe Hanun de moartea tatălui său. Și au venit slugile lui David în țara Amoniților.
3 Însă căpeteniile Amoniților au zis către Hanun, domnul lor: „Socotiți, oare, că David din dragoste către tatăl tău a trimis mângâietori la tine? Nu cumva a trimis David slugile sale la tine ca să iscodească cetatea și să vadă ce este în ea și apoi s-o dărâme?2Rg 3,25 1Par 19,3
4 Atunci a luat Hanun pe slugile lui David și a ras fiecăruia jumătate de barbă și le-a tăiat hainele pe jumătate, până la șolduri, și apoi le-a dat drumul.Lv 19,27 1Par 19,4
5 Când i s-a spus aceasta lui David, acesta a trimis înaintea lor, deoarece erau foarte batjocoriți. Și a poruncit regele să li se spună: „Rămâneți în Ierihon până vă vor crește bărbile și atunci vă veți întoarce”.
6 Amoniții însă, văzând că s-au făcut nesuferiți înaintea lui David, au trimis să tocmească cu plată pe Sirienii din Bet-Rehov și pe Sirienii din Țoba, douăzeci de mii de pedestrași, de la regele Amalecit din Maacha o mie de oameni și din Iștov douăsprezece mii de oameni.2Rg 8,5 1Par 19,6-7
7 Când a auzit de aceasta, David a trimis pe Ioab cu toată oștirea de viteji.
8 Și ieșind, Amoniții s-au așezat în rânduri de luptă la poartă, iar Sirienii din Țoba, din Rehov, din Iștov și din Maacha au stat deoparte în câmp.
9 Văzând Ioab că oștirea dușmană era așezată împotriva lui și înainte și în urmă, a ales oștenii cei mai de seamă ai lui Israel și i-a pus în rânduri de luptă împotriva Sirienilor.
10 Iar cealaltă parte de oameni a încredințat-o lui Abișai, fratele său, ca să-i pună în rânduri de luptă împotriva Amaleciților:1Par 19,11
11 Apoi a zis Ioab: „Dacă Sirienii mă vor birui pe mine, tu să mă ajuți, iar dacă Amoniții te vor birui pe tine, îți voi veni eu în ajutor.
12 Fii curajos și să ne ținem cu bărbăție pentru poporul nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru, și Domnul va face ce va binevoi”.1Rg 3,18 1Par 19,13 Fa 21,14
13 După aceea a întrat Ioab și poporul ce era cu el în luptă cu Sirienii, dar aceștia au fugit de el.
14 Amoniții, văzând că Sirienii pleacă, au fugit și ei de Abișai și s-au dus în cetate. Întorcându-se Ioab de la Amoniți, a intrat în Ierusalim.
15 Sirienii însă, văzând că au fost biruiți de Israeliți, s-au adunat la un loc.1Par 19,16
16 Și a trimis Hadad-Ezer de au chemat pe Sirienii cei de peste râul Eufrat și aceștia au venit la Helam, iar Sovac, căpetenia oștirii lui Hadad-Ezer, îi conducea.
17 Când s-a spus de aceasta lui David, acesta a adunat pe toți Israeliții și, trecând Iordanul, a venit la Helam. Sirienii s-au așezat împotriva lui David și s-au bătut cu el.
18 Dar au fugit Sirienii de Israeliți și David a nimicit Sirienilor șapte sute de care și patruzeci de mii de călăreți; ba a lovit și pe căpetenia Sovac, care a și murit acolo.1Par 19,18
19 Și când regii supuși lui Hadad-Ezer au văzut că sunt învinși de Israeliți, au încheiat pace cu Israeliții și s-au supus acestora. Iar Sirienii s-au temut să mai dea ajutor Amoniților.1Par 19,19
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 După aceea, regele fiilor lui Amón a murit și a fost rege Hanún, fiul său, în locul lui.
1 Trecând câtăva vreme, a murit regele Amoniților, iar în locul lui s-a făcut rege Hanun, fiul lui.
2 Davíd a zis: „Voi arăta îndurare față de Hanún, fiul lui Naháș, așa cum a arătat îndurare și tatăl lui față de mine”. Davíd a trimis prin slujitorii săi să-l mângâie pentru [moartea] tatălui său. Și slujitorii lui Davíd au mers în țara fiilor lui Amón.
2 Atunci a zis David: „Voi arăta milă lui Hanun, fiul lui Nahaș, pentru binefacerea ce mi-a arătat tatăl său”. Apoi a trimis David pe slugile sale să mângâie pe Hanun de moartea tatălui său. Și au venit slugile lui David în țara Amoniților.
3 Căpeteniile fiilor lui Amón i-au zis stăpânului lor Hanún: „Oare ca să-l cinstească pe tatăl tău în ochii tăi a trimis Davíd oameni care să te mângâie? Oare nu pentru ca să spioneze cetatea, să o străbată și să o lovească i-a trimis Davíd pe slujitorii lui la tine?”.
3 Însă căpeteniile Amoniților au zis către Hanun, domnul lor: „Socotiți, oare, că David din dragoste către tatăl tău a trimis mângâietori la tine? Nu cumva a trimis David slugile sale la tine ca să iscodească cetatea și să vadă ce este în ea și apoi s-o dărâme?
4 Hanún i-a luat pe slujitorii lui Davíd, le-a ras barba pe jumătate și le-a tăiat hainele pe jumătate până la coapse. Apoi le-a dat drumul.
4 Atunci a luat Hanun pe slugile lui David și a ras fiecăruia jumătate de barbă și le-a tăiat hainele pe jumătate, până la șolduri, și apoi le-a dat drumul.
5 I s-a făcut cunoscut lui Davíd și el a trimis în întâmpinarea lor, căci oamenii fuseseră umiliți foarte mult. Regele le-a spus: „Rămâneți la Ierihón până vă va crește barba! Apoi întoarceți-vă!”.
5 Când i s-a spus aceasta lui David, acesta a trimis înaintea lor, deoarece erau foarte batjocoriți. Și a poruncit regele să li se spună: „Rămâneți în Ierihon până vă vor crește bărbile și atunci vă veți întoarce”.
6 Fiii lui Amón au văzut că au devenit urâți de Davíd. I-au tocmit pe araméii de la Bet-Rehób, pe araméii din Țobá – douăzeci de mii de pedestrași – și pe regele din Maáca – o mie de oameni – și pe oamenii din Tob – douăsprezece mii de bărbați.
6 Amoniții însă, văzând că s-au făcut nesuferiți înaintea lui David, au trimis să tocmească cu plată pe Sirienii din Bet-Rehov și pe Sirienii din Țoba, douăzeci de mii de pedestrași, de la regele Amalecit din Maacha o mie de oameni și din Iștov douăsprezece mii de oameni.
7 Davíd a auzit și l-a trimis pe Ioáb și toată armata de viteji.
7 Când a auzit de aceasta, David a trimis pe Ioab cu toată oștirea de viteji.
8 Fiii lui Amón au ieșit și s-au așezat în linie de luptă la intrarea porții. Araméii din Țobá și din Rehób și oamenii din Tob și din Maáca erau deoparte în câmpie.
8 Și ieșind, Amoniții s-au așezat în rânduri de luptă la poartă, iar Sirienii din Țoba, din Rehov, din Iștov și din Maacha au stat deoparte în câmp.
9 Ioáb a văzut că erau împotriva lui fronturile luptei – din față și din spate – și a luat dintre toți aleșii lui Israél și i-a așezat în linie de luptă înaintea araméilor.
9 Văzând Ioab că oștirea dușmană era așezată împotriva lui și înainte și în urmă, a ales oștenii cei mai de seamă ai lui Israel și i-a pus în rânduri de luptă împotriva Sirienilor.
10 Pe cei care au rămas din popor i-a dat în mâna lui Abișái, fratele lui, și i-a pus în linie de luptă înaintea fiilor lui Amón.
10 Iar cealaltă parte de oameni a încredințat-o lui Abișai, fratele său, ca să-i pună în rânduri de luptă împotriva Amaleciților:
11 Și i-a zis: „Dacă araméii vor fi mai puternici decât mine, să vii în ajutorul meu! Dacă însă fiii lui Amón vor fi mai puternici decât tine, voi veni eu să te ajut.
11 Apoi a zis Ioab: „Dacă Sirienii mă vor birui pe mine, tu să mă ajuți, iar dacă Amoniții te vor birui pe tine, îți voi veni eu în ajutor.
12 Fii tare! Să fim tari pentru poporul nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru! Domnul să facă ce este bine în ochii lui!”.
12 Fii curajos și să ne ținem cu bărbăție pentru poporul nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru, și Domnul va face ce va binevoi”.
13 Ioáb și poporul care era cu el s-au apropiat să lupte împotriva araméilor. Însă [araméii] au luat-o la fugă din fața lor.
13 După aceea a întrat Ioab și poporul ce era cu el în luptă cu Sirienii, dar aceștia au fugit de el.
14 Fiii lui Amón au văzut că araméii au fugit și au fugit și ei din fața lui Abișái și au intrat în cetate. Ioáb s-a întors de la fiii lui Amón și a venit la Ierusalím.
14 Amoniții, văzând că Sirienii pleacă, au fugit și ei de Abișai și s-au dus în cetate. Întorcându-se Ioab de la Amoniți, a intrat în Ierusalim.
15 Araméii au văzut că au fost loviți de Israél și s-au aliat împreună.
15 Sirienii însă, văzând că au fost biruiți de Israeliți, s-au adunat la un loc.
16 Hadadézer a trimis și i-a adus pe araméii care erau dincolo de Râu. Au venit la Helám, iar Șobác, căpetenia armatei lui Hadadézer, era în fața lor.
16 Și a trimis Hadad-Ezer de au chemat pe Sirienii cei de peste râul Eufrat și aceștia au venit la Helam, iar Sovac, căpetenia oștirii lui Hadad-Ezer, îi conducea.
17 I s-a adus la cunoștință lui Davíd. El a adunat tot Israélul, a trecut Iordánul și a venit la Helám. Araméii s-au așezat în linie de luptă înaintea lui Davíd și au luptat împotriva lui.
17 Când s-a spus de aceasta lui David, acesta a adunat pe toți Israeliții și, trecând Iordanul, a venit la Helam. Sirienii s-au așezat împotriva lui David și s-au bătut cu el.
18 Dar araméii au fugit dinaintea lui Israél. Davíd a ucis dintre araméi șapte sute de [cai] de la care și patruzeci de mii de călăreți. Iar pe Șobác, căpetenia armatei lor, l-a lovit și a murit acolo.
18 Dar au fugit Sirienii de Israeliți și David a nimicit Sirienilor șapte sute de care și patruzeci de mii de călăreți; ba a lovit și pe căpetenia Sovac, care a și murit acolo.
19 Toți regii care erau slujitori ai lui Hadadézer au văzut că au fost loviți de Israél. Au făcut pace cu Israél și i-au slujit. Iar araméii s-au temut să le mai vină în ajutor fiilor lui Amón.
19 Și când regii supuși lui Hadad-Ezer au văzut că sunt învinși de Israeliți, au încheiat pace cu Israeliții și s-au supus acestora. Iar Sirienii s-au temut să mai dea ajutor Amoniților.
