Capitolul 52
Ieremia 521 Sedechia era de douăzeci și unu de ani când a început să domnească și a domnit în Ierusalim unsprezece ani. Numele mamei sale era Hamutal, fata lui Ieremia din Libna.2Rg 24,18 2Par 36,11
2 El a făcut rele în ochii Domnului, precum făcuse și Ioiachim.
3 De aceea a venit mânia Domnului asupra Ierusalimului și a lui Iuda până într-atât încât i-a lepădat de la fața Sa, și Sedechia a fost dat jos de regele Babilonului.2Rg 24,20
4 Era în al nouălea an al domniei lui, în luna a zecea, în ziua a zecea a lunii acesteia, când a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, cu toată oștirea sa împotriva Ierusalimului, l-a înconjurat și a făcut împrejurul lui valuri de pământ.2Rg 25,1 Ir 39,1
5 Cetatea a stat împresurată până în anul al unsprezecelea al regelui Sedechia.
6 Iar în luna a patra, în ziua a noua a lunii acesteia, s-a întărit foametea în cetate, și poporul țării nu mai avea pâine.2Rg 25,3 Plg 1,11
7 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate, pe unde au ieșit toți oștenii și au fugit din cetate noaptea pe porțile ce se aflau între cele două ziduri de lângă grădina regelui; iar Caldeii erau împrejurul cetății.2Rg 25,4 Iz 12,12
8 Și a alergat oștirea Caldeilor după rege și a ajuns pe Sedechia în șesurile Ierihonului. Atunci toată oștirea lui a fugit de la el.2Rg 25,5 Plg 4,19-20
9 Deci au luat pe rege și l-au dus la regele Babilonului în Ribla, în ținutul Hamat, unde acesta l-a judecat.2Rg 25,6
10 Regele Babilonului a junghiat pe fiii lui Sedechia înaintea ochilor acestuia; a junghiat de asemenea în Ribla și pe toți cei mari din Iuda.Ir 39,6
11 Iar lui Sedechia i-a scos ochii și a poruncit să-l încătușeze cu cătușe de aramă; și l-a dus regele Babilonului la Babilon și l-a pus în casa cea de pază, unde l-a ținut până în ziua morții lui.2Rg 25,7 Iz 12,13 Iz 17,16
12 În luna a cincea, în ziua a zecea a lunii acesteia, în anul al nouăsprezecelea al regelui Nabucodonosor, regele Babilonului, a venit Nebuzaradan, căpetenia gărzii, care stătea înaintea regelui Babilonului, la Ierusalim și a ars templul Domnului,2Rg 25,8
13 Casa regelui și toate casele din Ierusalim; toate casele cele mari le-a ars cu foc;2Rg 25,9 Ir 39,8
14 Iar oștirea Caldeilor, care era cu căpetenia gărzii, a dărâmat toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.
15 Nebuzaradan, căpetenia gărzii, a strămutat pe cei săraci din popor și tot poporul care rămăsese în cetate și pe cei care se predaseră regelui Babilonului și toată rămășița de popor.
16 Și numai puțini din poporul sărac al țării au fost lăsați de Nebuzaradan, căpetenia gărzii, ca lucrători pentru vii și ogoare.2Rg 25,12
17 Caldeii au sfărâmat stâlpii cei de aramă, care se aflau în templul Domnului, postamentele și marea de aramă care se afla în templul Domnului, și toată arama lor au dus-o la Babilon.2Par 3,15 Ir 27,19
18 Au luat lighenele, lopețile, cuțitele și castroanele, lingurile și toate vasele de aramă, care erau întrebuințate la slujbele dumnezeiești;2Rg 25,14
19 Și căpetenia gărzii a mai luat vasele și cleștele, cazanele și candelele, cățuile și cupele – tot ce era de aur și ce era de argint.2Rg 25,15
20 De asemenea au luat cei doi stâlpi, marea și cei doisprezece boi de aramă, care serveau de postament și pe care regele Solomon îi făcuse pentru templul Domnului. În toate acestea era atâta aramă, cât nu se putea cântări.1Rg 7,23
21 Fiecare stâlp din aceștia era de optsprezece coți în înălțime și o sfoară de doisprezece coți îl putea cuprinde împrejur, iar grosimea pereților lor era de patru degete, căci înăuntru nu erau plini.1Rg 7,15 2Rg 25,17
22 Coroana unui stâlp era de aramă și înălțimea ei era de cinci coți. Și pereții ei și rodiile dimprejur erau toate de aramă. Asemenea coroană cu rodii era și la celălalt stâlp.
23 De jur împrejur erau nouăzeci și șase de rodii; tot așa și la celălalt stâlp împrejurul coroanei lui erau rodii.
24 Căpetenia gărzii a luat și pe Seraia arhiereul și pe Sofonie, preotul al doilea, și pe trei străjeri ai pragurilor.2Rg 25,18
25 Din cetate a luat un eunuc, care era căpetenie peste oștiri, și șapte oameni, care stăteau înaintea regelui și care se aflau în cetate; au mai luat pe secretarul căpeteniei oștirii, care înscrisese la oștire pe poporul țării, precum și șaizeci de oameni din poporul țării, care s-au găsit în cetate.2Rg 25,19
26 Pe aceștia i-a luat Nebuzaradan, căpetenia gărzii, și i-a dus la Nabucodonosor, regele Babilonului, în Ribla.
27 Și i a lovit pe ei regele Babilonului și i-a omorât în Ribla cea din țara Hamat. Așa a fost strămutat Iuda din țara sa.2Rg 25,21
28 Iată acum poporul pe care l-a strămutat Nabucodonosor: în luna a șaptea, trei mii douăzeci și trei de oameni;
29 În al optsprezecelea an al lui Nabucodonosor au fost strămutați din Ierusalim opt sute treizeci și două de suflete;
30 În anul al douăzeci și treilea al lui Nabucodonosor, Nebuzaradan, căpetenia gărzii, a strămutat din Iudei șapte sute patruzeci și cinci de suflete: în total patru mii șase sute de suflete.Ezr 2,64
31 În anul al treizeci și șaptelea după strămutarea lui Ioiachim, regele lui Iuda, în luna a douăsprezecea, în douăzeci și cinci ale lunii, Evil-Merodac, regele Babilonului, în anul întâi al domniei lui, s-a îndurat de Ioiachim, regele lui Iuda, și l-a scos din închisoare;2Rg 25,27
32 A vorbit cu el prietenește și a pus scaunul lui mai sus decât al altor regi care erau la el în Babilon.
33 A schimbat hainele lui de închisoare și Ioiachim a mâncat întotdeauna la masa regelui în toate zilele lui.
34 Hrana lui i s-a dat de la rege zilnic, până la moartea sa, în toate zilele vieții sale.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Sedecía avea douăzeci și unu de ani când a devenit rege și a domnit unsprezece ani la Ierusalím. Numele mamei lui era Hamutál, fiica lui Ieremía din Libná.
1 Sedechia era de douăzeci și unu de ani când a început să domnească și a domnit în Ierusalim unsprezece ani. Numele mamei sale era Hamutal, fata lui Ieremia din Libna.
2 El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului, conform cu tot ceea ce a făcut Ioiachím.
2 El a făcut rele în ochii Domnului, precum făcuse și Ioiachim.
3 Pentru că mânia Domnului era împotriva Ierusalímului și a lui Iúda până când i-a alungat de la fața sa, și Sedecía s-a revoltat împotriva regelui din Babilón.
3 De aceea a venit mânia Domnului asupra Ierusalimului și a lui Iuda până într-atât încât i-a lepădat de la fața Sa, și Sedechia a fost dat jos de regele Babilonului.
4 În anul al nouălea al domniei lui [Sedecía], în luna a zecea, în [ziua] a zecea a lunii, a venit Nabucodonosór, regele Babilónului, el și toată armata lui, împotriva Ierusalímului; și-au fixat tabăra împotriva lui și au construit parapete împotriva lui de jur împrejur.
4 Era în al nouălea an al domniei lui, în luna a zecea, în ziua a zecea a lunii acesteia, când a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, cu toată oștirea sa împotriva Ierusalimului, l-a înconjurat și a făcut împrejurul lui valuri de pământ.
5 Cetatea a continuat să fie asediată până în anul al unsprezecelea al regelui Sedecía.
5 Cetatea a stat împresurată până în anul al unsprezecelea al regelui Sedechia.
6 În luna a patra, în [ziua] a patra a lunii, foametea a cuprins cetatea și nu mai era pâine pentru poporul țării.
6 Iar în luna a patra, în ziua a noua a lunii acesteia, s-a întărit foametea în cetate, și poporul țării nu mai avea pâine.
7 Cetatea a fost spartă și toți oamenii de război au fugit și au ieșit din cetate noaptea pe drumul porții dintre cele două ziduri, care era lângă grădina regelui. Caldéii erau lângă cetate de jur împrejur, iar ei au mers pe drumul spre Arabáh.
7 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate, pe unde au ieșit toți oștenii și au fugit din cetate noaptea pe porțile ce se aflau între cele două ziduri de lângă grădina regelui; iar Caldeii erau împrejurul cetății.
8 Armata caldéilor l-a urmărit pe rege și l-a ajuns pe Sedecía în stepele Ierihónului. Toată armata lui s-a împrăștiat de lângă el.
8 Și a alergat oștirea Caldeilor după rege și a ajuns pe Sedechia în șesurile Ierihonului. Atunci toată oștirea lui a fugit de la el.
9 L-au prins pe rege și l-au dus la regele Babilónului, la Ríbla, în ținutul Hamát, și au rostit împotriva lui judecăți.
9 Deci au luat pe rege și l-au dus la regele Babilonului în Ribla, în ținutul Hamat, unde acesta l-a judecat.
10 Regele Babilónului i-a înjunghiat pe fiii lui Sedecía sub ochii lui; le-a înjunghiat și pe toate căpeteniile lui Iúda la Ríbla.
10 Regele Babilonului a junghiat pe fiii lui Sedechia înaintea ochilor acestuia; a junghiat de asemenea în Ribla și pe toți cei mari din Iuda.
11 A pus să fie scoși ochii lui Sedecía și l-a legat cu [lanțuri] de bronz. Apoi, regele Babilónului l-a dus la Babilón și l-a pus în temniță până în ziua morții sale.
11 Iar lui Sedechia i-a scos ochii și a poruncit să-l încătușeze cu cătușe de aramă; și l-a dus regele Babilonului la Babilon și l-a pus în casa cea de pază, unde l-a ținut până în ziua morții lui.
12 În luna a cincea, în [ziua] a zecea a lunii – acest an era al nouăsprezecelea an al lui Nabucodonosór, regele Babilónului –, a venit la Ierusalím Nebuzaradán, mai-marele peste gărzi, care stătea înaintea regelui din Babilón.
12 În luna a cincea, în ziua a zecea a lunii acesteia, în anul al nouăsprezecelea al regelui Nabucodonosor, regele Babilonului, a venit Nebuzaradan, căpetenia gărzii, care stătea înaintea regelui Babilonului, la Ierusalim și a ars templul Domnului,
13 El a ars casa Domnului, casa regelui și toate casele din Ierusalím: a ars în foc toate casele mari.
13 Casa regelui și toate casele din Ierusalim; toate casele cele mari le-a ars cu foc;
14 Toată armata caldéilor care era cu mai-marele peste gărzi a dărâmat toate zidurile Ierusalímului, de jur împrejur.
14 Iar oștirea Caldeilor, care era cu căpetenia gărzii, a dărâmat toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.
15 Dintre săracii poporului, restul poporului care a rămas în cetate, a mers la regele din Babilón și restul mulțimii, Nebuzaradán, mai-marele peste gărzi, i-a deportat.
15 Nebuzaradan, căpetenia gărzii, a strămutat pe cei săraci din popor și tot poporul care rămăsese în cetate și pe cei care se predaseră regelui Babilonului și toată rămășița de popor.
16 Nebuzaradán, mai-marele peste gărzi, a pus să rămână dintre săracii țării ca să planteze vii și să lucreze pământul.
16 Și numai puțini din poporul sărac al țării au fost lăsați de Nebuzaradan, căpetenia gărzii, ca lucrători pentru vii și ogoare.
17 Coloanele din bronz care erau în templul Domnului, postamentele, marea de bronz care era în templul Domnului, caldéii le-au sfărâmat și le-au dus bronzul în Babilón.
17 Caldeii au sfărâmat stâlpii cei de aramă, care se aflau în templul Domnului, postamentele și marea de aramă care se afla în templul Domnului, și toată arama lor au dus-o la Babilon.
18 Au luat tăvile pentru cenușă, lopețile, cuțitele, farfuriile, cupele, toate instrumentele de bronz cu care se slujea,
18 Au luat lighenele, lopețile, cuțitele și castroanele, lingurile și toate vasele de aramă, care erau întrebuințate la slujbele dumnezeiești;
19 oalele, lopețile, cenușarele, cazanele, candelabrele, cupele și cănile, cele din aur cu cele din aur, iar cele din argint cu cele din argint le-a luat mai-marele peste gărzi,
19 Și căpetenia gărzii a mai luat vasele și cleștele, cazanele și candelele, cățuile și cupele – tot ce era de aur și ce era de argint.
20 cele două coloane, marea, cei doisprezece boi din bronz care erau sub postamentele pe care le făcuse regele Solomón pentru casa Domnului: bronzul lor, al tuturor acestor obiecte, nu se putea cântări.
20 De asemenea au luat cei doi stâlpi, marea și cei doisprezece boi de aramă, care serveau de postament și pe care regele Solomon îi făcuse pentru templul Domnului. În toate acestea era atâta aramă, cât nu se putea cântări.
21 Coloanele erau de optsprezece coți înălțime, fiecare coloană era măsurată de un fir de doisprezece coți; grosimea sa era de patru degete și era gol pe dinăuntru.
21 Fiecare stâlp din aceștia era de optsprezece coți în înălțime și o sfoară de doisprezece coți îl putea cuprinde împrejur, iar grosimea pereților lor era de patru degete, căci înăuntru nu erau plini.
22 Deasupra ei era un capitel de bronz, iar înălțimea unui capitel era de cinci coți; împrejurul capitelului era o rețea de rodii, toate din bronz. La fel era pentru a doua coloană, cu rodii.
22 Coroana unui stâlp era de aramă și înălțimea ei era de cinci coți. Și pereții ei și rodiile dimprejur erau toate de aramă. Asemenea coroană cu rodii era și la celălalt stâlp.
23 Erau nouăzeci și șase de rodii pe părți; toate rodiile erau o sută pe rețea, de jur împrejur.
23 De jur împrejur erau nouăzeci și șase de rodii; tot așa și la celălalt stâlp împrejurul coroanei lui erau rodii.
24 Mai-marele peste gărzi i-a luat pe Seráia, preotul cel dintâi, pe Sofonía, al doilea preot, și trei păzitori ai pragului.
24 Căpetenia gărzii a luat și pe Seraia arhiereul și pe Sofonie, preotul al doilea, și pe trei străjeri ai pragurilor.
25 Din cetate a luat un eunuc, care era supraveghetor peste bărbații de război, șapte bărbați dintre cei care vedeau fața regelui, pe scribul care era căpetenie a armatei și care înrola poporul țării și șaizeci de bărbați din poporul țării care se găseau în mijlocul cetății.
25 Din cetate a luat un eunuc, care era căpetenie peste oștiri, și șapte oameni, care stăteau înaintea regelui și care se aflau în cetate; au mai luat pe secretarul căpeteniei oștirii, care înscrisese la oștire pe poporul țării, precum și șaizeci de oameni din poporul țării, care s-au găsit în cetate.
26 Nebuzaradán, mai-marele peste gărzi, i-a luat și i-a adus la regele Babilónului, la Ríbla.
26 Pe aceștia i-a luat Nebuzaradan, căpetenia gărzii, și i-a dus la Nabucodonosor, regele Babilonului, în Ribla.
27 Regele Babilónului i-a lovit și i-a omorât la Ríbla, în ținutul Hamát. Iúda a fost deportat din pământul lui.
27 Și i a lovit pe ei regele Babilonului și i-a omorât în Ribla cea din țara Hamat. Așa a fost strămutat Iuda din țara sa.
28 Acesta este poporul pe care l-a deportat Nabucodonosór în anul al șaptelea: trei mii douăzeci și trei;
28 Iată acum poporul pe care l-a strămutat Nabucodonosor: în luna a șaptea, trei mii douăzeci și trei de oameni;
29 în anul al optsprezecelea al lui Nabucodonosór, din Ierusalím, opt sute treizeci și două de suflete;
29 În al optsprezecelea an al lui Nabucodonosor au fost strămutați din Ierusalim opt sute treizeci și două de suflete;
30 în anul al douăzeci și treilea al lui Nabucodonosór, Nebuzaradán, mai-marele peste gărzi, a deportat șapte sute patruzeci și cinci de iudei: toate sufletele, patru mii șase sute.
30 În anul al douăzeci și treilea al lui Nabucodonosor, Nebuzaradan, căpetenia gărzii, a strămutat din Iudei șapte sute patruzeci și cinci de suflete: în total patru mii șase sute de suflete.
31 În al treizeci și șaptelea an al deportării lui Ioiachín, regele lui Iúda, în luna a douăsprezecea, în [ziua] a douăzeci și cincea a lunii, Évil-Merodác, regele din Babilón, în anul când a devenit rege, i-a ridicat capul lui Ioiachín, regele lui Iúda, și l-a făcut să iasă din temniță.
31 În anul al treizeci și șaptelea după strămutarea lui Ioiachim, regele lui Iuda, în luna a douăsprezecea, în douăzeci și cinci ale lunii, Evil-Merodac, regele Babilonului, în anul întâi al domniei lui, s-a îndurat de Ioiachim, regele lui Iuda, și l-a scos din închisoare;
32 I-a vorbit cu bunătate și i-a dat un tron mai sus decât tronurile regilor care erau cu el în Babilón.
32 A vorbit cu el prietenește și a pus scaunul lui mai sus decât al altor regi care erau la el în Babilon.
33 I-a schimbat hainele de închisoare și [Ioiachín] s-a hrănit totdeauna la masa lui, tot timpul vieții lui.
33 A schimbat hainele lui de închisoare și Ioiachim a mâncat întotdeauna la masa regelui în toate zilele lui.
34 Regele din Babilón i-a asigurat permanent cele necesare fiecărei zile, până în ziua morții lui, în toate zilele vieții sale.
34 Hrana lui i s-a dat de la rege zilnic, până la moartea sa, în toate zilele vieții sale.
Traducerea ortodoxă
Traducerea greacă bizantină
1 Sedechia era de douăzeci și unu de ani când a început să domnească și a domnit în Ierusalim unsprezece ani. Numele mamei sale era Hamutal, fata lui Ieremia din Libna.
1 Ὄντος εἰκοστοῦ καὶ ἑνὸς ἔτους Σεδεκιου ἐν τῷ βασιλεύειν αὐτόν, καὶ ἕνδεκα ἔτη ἐβασίλευσεν ἐν Ιερουσαλημ, καὶ ὄνομα τῇ μητρὶ αὐτοῦ Αμιτααλ θυγάτηρ Ιερεμιου ἐκ Λοβενα,
2 El a făcut rele în ochii Domnului, precum făcuse și Ioiachim.
3 De aceea a venit mânia Domnului asupra Ierusalimului și a lui Iuda până într-atât încât i-a lepădat de la fața Sa, și Sedechia a fost dat jos de regele Babilonului.
4 Era în al nouălea an al domniei lui, în luna a zecea, în ziua a zecea a lunii acesteia, când a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, cu toată oștirea sa împotriva Ierusalimului, l-a înconjurat și a făcut împrejurul lui valuri de pământ.
4 καὶ ἐγένετο ἐν τῷ ἔτει τῷ ἐνάτῳ τῆς βασιλείας αὐτοῦ ἐν μηνὶ τῷ δεκάτῳ δεκάτῃ τοῦ μηνὸς ἦλθεν Ναβουχοδονοσορ βασιλεὺς Βαβυλῶνος καὶ πᾶσα ἡ δύναμις αὐτοῦ ἐπὶ Ιερουσαλημ καὶ περιεχαράκωσαν αὐτὴν καὶ περιῳκοδόμησαν αὐτὴν τετραπέδοις λίθοις κύκλῳ.
5 Cetatea a stat împresurată până în anul al unsprezecelea al regelui Sedechia.
5 καὶ ἦλθεν ἡ πόλις εἰς συνοχὴν ἕως ἑνδεκάτου ἔτους τῷ βασιλεῖ Σεδεκια·
6 Iar în luna a patra, în ziua a noua a lunii acesteia, s-a întărit foametea în cetate, și poporul țării nu mai avea pâine.
6 ἐν τῇ ἐνάτῃ τοῦ μηνὸς καὶ ἐστερεώθη ὁ λιμὸς ἐν τῇ πόλει, καὶ οὐκ ἦσαν ἄρτοι τῷ λαῷ τῆς γῆς.
7 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate, pe unde au ieșit toți oștenii și au fugit din cetate noaptea pe porțile ce se aflau între cele două ziduri de lângă grădina regelui; iar Caldeii erau împrejurul cetății.
7 καὶ διεκόπη ἡ πόλις, καὶ πάντες οἱ ἄνδρες οἱ πολεμισταὶ ἐξῆλθον νυκτὸς κατὰ τὴν ὁδὸν τῆς πύλης ἀνὰ μέσον τοῦ τείχους καὶ τοῦ προτειχίσματος, ὃ ἦν κατὰ τὸν κῆπον τοῦ βασιλέως, καὶ οἱ Χαλδαῖοι ἐπὶ τῆς πόλεως κύκλῳ. καὶ ἐπορεύθησαν ὁδὸν τὴν εἰς Αραβα,
8 Și a alergat oștirea Caldeilor după rege și a ajuns pe Sedechia în șesurile Ierihonului. Atunci toată oștirea lui a fugit de la el.
8 καὶ κατεδίωξεν ἡ δύναμις τῶν Χαλδαίων ὀπίσω τοῦ βασιλέως καὶ κατέλαβον αὐτὸν ἐν τῷ πέραν Ιεριχω, καὶ πάντες οἱ παῖδες αὐτοῦ διεσπάρησαν ἀπ’ αὐτοῦ.
9 Deci au luat pe rege și l-au dus la regele Babilonului în Ribla, în ținutul Hamat, unde acesta l-a judecat.
9 καὶ συνέλαβον τὸν βασιλέα καὶ ἤγαγον αὐτὸν πρὸς τὸν βασιλέα Βαβυλῶνος εἰς Δεβλαθα, καὶ ἐλάλησεν αὐτῷ μετὰ κρίσεως·
10 Regele Babilonului a junghiat pe fiii lui Sedechia înaintea ochilor acestuia; a junghiat de asemenea în Ribla și pe toți cei mari din Iuda.
10 καὶ ἔσφαξεν βασιλεὺς Βαβυλῶνος τοὺς υἱοὺς Σεδεκιου κατ’ ὀφθαλμοὺς αὐτοῦ, καὶ πάντας τοὺς ἄρχοντας Ιουδα ἔσφαξεν ἐν Δεβλαθα·
11 Iar lui Sedechia i-a scos ochii și a poruncit să-l încătușeze cu cătușe de aramă; și l-a dus regele Babilonului la Babilon și l-a pus în casa cea de pază, unde l-a ținut până în ziua morții lui.
11 καὶ τοὺς ὀφθαλμοὺς Σεδεκιου ἐξετύφλωσεν καὶ ἔδησεν αὐτὸν ἐν πέδαις, καὶ ἤγαγεν αὐτὸν βασιλεὺς Βαβυλῶνος εἰς Βαβυλῶνα καὶ ἔδωκεν αὐτὸν εἰς οἰκίαν μύλωνος ἕως ἡμέρας ἧς ἀπέθανεν.
12 În luna a cincea, în ziua a zecea a lunii acesteia, în anul al nouăsprezecelea al regelui Nabucodonosor, regele Babilonului, a venit Nebuzaradan, căpetenia gărzii, care stătea înaintea regelui Babilonului, la Ierusalim și a ars templul Domnului,
12 Καὶ ἐν μηνὶ πέμπτῳ δεκάτῃ τοῦ μηνὸς ἦλθεν Ναβουζαρδαν ὁ ἀρχιμάγειρος ὁ ἑστηκὼς κατὰ πρόσωπον τοῦ βασιλέως Βαβυλῶνος εἰς Ιερουσαλημ.
13 Casa regelui și toate casele din Ierusalim; toate casele cele mari le-a ars cu foc;
13 καὶ ἐνέπρησεν τὸν οἶκον κυρίου καὶ τὸν οἶκον τοῦ βασιλέως καὶ πάσας τὰς οἰκίας τῆς πόλεως, καὶ πᾶσαν οἰκίαν μεγάλην ἐνέπρησεν ἐν πυρί.
14 Iar oștirea Caldeilor, care era cu căpetenia gărzii, a dărâmat toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.
14 καὶ πᾶν τεῖχος Ιερουσαλημ κύκλῳ καθεῖλεν ἡ δύναμις τῶν Χαλδαίων ἡ μετὰ τοῦ ἀρχιμαγείρου.
15 Nebuzaradan, căpetenia gărzii, a strămutat pe cei săraci din popor și tot poporul care rămăsese în cetate și pe cei care se predaseră regelui Babilonului și toată rămășița de popor.
16 Și numai puțini din poporul sărac al țării au fost lăsați de Nebuzaradan, căpetenia gărzii, ca lucrători pentru vii și ogoare.
16 καὶ τοὺς καταλοίπους τοῦ λαοῦ κατέλιπεν ὁ ἀρχιμάγειρος εἰς ἀμπελουργοὺς καὶ εἰς γεωργούς.
17 Caldeii au sfărâmat stâlpii cei de aramă, care se aflau în templul Domnului, postamentele și marea de aramă care se afla în templul Domnului, și toată arama lor au dus-o la Babilon.
17 καὶ τοὺς στύλους τοὺς χαλκοῦς τοὺς ἐν οἴκῳ κυρίου καὶ τὰς βάσεις καὶ τὴν θάλασσαν τὴν χαλκῆν τὴν ἐν οἴκῳ κυρίου συνέτριψαν οἱ Χαλδαῖοι καὶ ἔλαβον τὸν χαλκὸν αὐτῶν καὶ ἀπήνεγκαν εἰς Βαβυλῶνα.
18 Au luat lighenele, lopețile, cuțitele și castroanele, lingurile și toate vasele de aramă, care erau întrebuințate la slujbele dumnezeiești;
18 καὶ τὴν στεφάνην καὶ τὰς φιάλας καὶ τὰς κρεάγρας καὶ πάντα τὰ σκεύη τὰ χαλκᾶ, ἐν οἷς ἐλειτούργουν ἐν αὐτοῖς,
19 Și căpetenia gărzii a mai luat vasele și cleștele, cazanele și candelele, cățuile și cupele – tot ce era de aur și ce era de argint.
19 καὶ τὰ σαφφωθ καὶ τὰ μασμαρωθ καὶ τοὺς ὑποχυτῆρας καὶ τὰς λυχνίας καὶ τὰς θυίσκας καὶ τοὺς κυάθους, ἃ ἦν χρυσᾶ χρυσᾶ καὶ ἃ ἦν ἀργυρᾶ ἀργυρᾶ, ἔλαβεν ὁ ἀρχιμάγειρος.
20 De asemenea au luat cei doi stâlpi, marea și cei doisprezece boi de aramă, care serveau de postament și pe care regele Solomon îi făcuse pentru templul Domnului. În toate acestea era atâta aramă, cât nu se putea cântări.
20 καὶ οἱ στῦλοι δύο καὶ ἡ θάλασσα μία καὶ οἱ μόσχοι δώδεκα χαλκοῖ ὑποκάτω τῆς θαλάσσης, ἃ ἐποίησεν ὁ βασιλεὺς Σαλωμων εἰς οἶκον κυρίου· οὐκ ἦν σταθμὸς τοῦ χαλκοῦ αὐτῶν.
21 Fiecare stâlp din aceștia era de optsprezece coți în înălțime și o sfoară de doisprezece coți îl putea cuprinde împrejur, iar grosimea pereților lor era de patru degete, căci înăuntru nu erau plini.
21 καὶ οἱ στῦλοι, τριάκοντα πέντε πηχῶν ὕψος τοῦ στύλου τοῦ ἑνός, καὶ σπαρτίον δώδεκα πήχεων περιεκύκλου αὐτόν, καὶ τὸ πάχος αὐτοῦ δακτύλων τεσσάρων κύκλῳ,
22 Coroana unui stâlp era de aramă și înălțimea ei era de cinci coți. Și pereții ei și rodiile dimprejur erau toate de aramă. Asemenea coroană cu rodii era și la celălalt stâlp.
22 καὶ γεῖσος ἐπ’ αὐτοῖς χαλκοῦν, καὶ πέντε πήχεων τὸ μῆκος ὑπεροχὴ τοῦ γείσους τοῦ ἑνός, καὶ δίκτυον καὶ ῥόαι ἐπὶ τοῦ γείσους κύκλῳ, τὰ πάντα χαλκᾶ· καὶ κατὰ ταῦτα τῷ στύλῳ τῷ δευτέρῳ, ὀκτὼ ῥόαι τῷ πήχει τοῖς δώδεκα πήχεσιν.
23 De jur împrejur erau nouăzeci și șase de rodii; tot așa și la celălalt stâlp împrejurul coroanei lui erau rodii.
23 καὶ ἦσαν αἱ ῥόαι ἐνενήκοντα ἓξ τὸ ἓν μέρος, καὶ ἦσαν αἱ πᾶσαι ῥόαι ἐπὶ τοῦ δικτύου κύκλῳ ἑκατόν.
24 Căpetenia gărzii a luat și pe Seraia arhiereul și pe Sofonie, preotul al doilea, și pe trei străjeri ai pragurilor.
24 καὶ ἔλαβεν ὁ ἀρχιμάγειρος τὸν ἱερέα τὸν πρῶτον καὶ τὸν ἱερέα τὸν δευτερεύοντα καὶ τοὺς τρεῖς τοὺς φυλάττοντας τὴν ὁδὸν
25 Din cetate a luat un eunuc, care era căpetenie peste oștiri, și șapte oameni, care stăteau înaintea regelui și care se aflau în cetate; au mai luat pe secretarul căpeteniei oștirii, care înscrisese la oștire pe poporul țării, precum și șaizeci de oameni din poporul țării, care s-au găsit în cetate.
25 καὶ εὐνοῦχον ἕνα, ὃς ἦν ἐπιστάτης τῶν ἀνδρῶν τῶν πολεμιστῶν, καὶ ἑπτὰ ἄνδρας ὀνομαστοὺς τοὺς ἐν προσώπῳ τοῦ βασιλέως τοὺς εὑρεθέντας ἐν τῇ πόλει καὶ τὸν γραμματέα τῶν δυνάμεων τὸν γραμματεύοντα τῷ λαῷ τῆς γῆς καὶ ἑξήκοντα ἀνθρώπους ἐκ τοῦ λαοῦ τῆς γῆς τοὺς εὑρεθέντας ἐν μέσῳ τῆς πόλεως·
26 Pe aceștia i-a luat Nebuzaradan, căpetenia gărzii, și i-a dus la Nabucodonosor, regele Babilonului, în Ribla.
26 καὶ ἔλαβεν αὐτοὺς Ναβουζαρδαν ὁ ἀρχιμάγειρος καὶ ἤγαγεν αὐτοὺς πρὸς βασιλέα Βαβυλῶνος εἰς Δεβλαθα,
27 Și i a lovit pe ei regele Babilonului și i-a omorât în Ribla cea din țara Hamat. Așa a fost strămutat Iuda din țara sa.
27 καὶ ἐπάταξεν αὐτοὺς βασιλεὺς Βαβυλῶνος ἐν Δεβλαθα ἐν γῇ Αιμαθ.
28 Iată acum poporul pe care l-a strămutat Nabucodonosor: în luna a șaptea, trei mii douăzeci și trei de oameni;
29 În al optsprezecelea an al lui Nabucodonosor au fost strămutați din Ierusalim opt sute treizeci și două de suflete;
30 În anul al douăzeci și treilea al lui Nabucodonosor, Nebuzaradan, căpetenia gărzii, a strămutat din Iudei șapte sute patruzeci și cinci de suflete: în total patru mii șase sute de suflete.
31 În anul al treizeci și șaptelea după strămutarea lui Ioiachim, regele lui Iuda, în luna a douăsprezecea, în douăzeci și cinci ale lunii, Evil-Merodac, regele Babilonului, în anul întâi al domniei lui, s-a îndurat de Ioiachim, regele lui Iuda, și l-a scos din închisoare;
31 Καὶ ἐγένετο ἐν τῷ τριακοστῷ καὶ ἑβδόμῳ ἔτει ἀποικισθέντος τοῦ Ιωακιμ βασιλέως Ιουδα ἐν τῷ δωδεκάτῳ μηνὶ ἐν τῇ τετράδι καὶ εἰκάδι τοῦ μηνὸς ἔλαβεν Ουλαιμαραδαχ βασιλεὺς Βαβυλῶνος ἐν τῷ ἐνιαυτῷ, ᾧ ἐβασίλευσεν, τὴν κεφαλὴν Ιωακιμ βασιλέως Ιουδα καὶ ἐξήγαγεν αὐτὸν ἐξ οἰκίας, ἧς ἐφυλάττετο·
32 A vorbit cu el prietenește și a pus scaunul lui mai sus decât al altor regi care erau la el în Babilon.
32 καὶ ἐλάλησεν αὐτῷ χρηστὰ καὶ ἔδωκεν τὸν θρόνον αὐτοῦ ἐπάνω τῶν θρόνων τῶν βασιλέων τῶν μετ’ αὐτοῦ ἐν Βαβυλῶνι·
33 A schimbat hainele lui de închisoare și Ioiachim a mâncat întotdeauna la masa regelui în toate zilele lui.
33 καὶ ἤλλαξεν τὴν στολὴν τῆς φυλακῆς αὐτοῦ καὶ ἤσθιεν ἄρτον διὰ παντὸς κατὰ πρόσωπον αὐτοῦ πάσας τὰς ἡμέρας, ἃς ἔζησεν·
34 Hrana lui i s-a dat de la rege zilnic, până la moartea sa, în toate zilele vieții sale.
34 καὶ ἡ σύνταξις αὐτῷ ἐδίδοτο διὰ παντὸς παρὰ τοῦ βασιλέως Βαβυλῶνος ἐξ ἡμέρας εἰς ἡμέραν ἕως ἡμέρας, ἧς ἀπέθανεν.