1 După aceasta a murit Nahaș, regele Amoniților, și în locul lui s-a făcut rege fiul său.2Rg 10,1
2 Atunci David a zis: „Am să arăt milă lui Hanun, fiul lui Nahaș, pentru binefacerea ce mi-a arătat tatăl său”. Și a trimis David soli să-l mângâie pentru pierderea tatălui său. Au mers deci solii lui David în țara Amoniților, ca să-l mângâie pe Hanun.
3 Însă căpeteniile Amoniților au zis către Hanun: „Socotești tu, oare, că David din dragoste pentru tatăl tău a trimis la tine mângâietori? Nu cumva au venit slugile lui la tine, ca să iscodească și să vadă țara și apoi să o pustiiască?”2Rg 10,3
4 Atunci a prins Hanun pe trimișii lui David și i-a ras și le-a tăiat hainele pe jumătate, până la coapsă, și așa le-a dat drumul și ei au plecat.2Rg 10,4
5 Spunându-se lui David de pățania oamenilor acelora, a trimis el în întâmpinarea lor, că erau tare batjocoriți, și li s-a zis: „Rămâneți în Ierihon până vă vor crește bărbile și atunci vă veți întoarce acasă”.
6 După ce Amoniții au văzut că au ajuns urâți lui David, au trimis Hanun și Amoniții o mie de talanți de argint, ca să ia în solda lor niște care de război și călăreți din Siria Mesopotamiei, Siria Maacăi și din Țoba.2Rg 10,6
7 Și au luat în solda lor treizeci și două de mii de care și pe regele Maacăi cu poporul lui, care au venit și au tăbărât înaintea Medebei. Iar Amoniții s-au adunat din cetățile lor și au ieșit la război.
8 Când David a auzit de acestea, a trimis pe Ioab cu toată oștirea de viteji.
9 Atunci au înaintat Amoniții și s-au așezat în linie de bătaie la porțile cetății, iar regii care veniseră erau la o parte în câmp.
10 Ioab, văzând că are a lupta pe două laturi, una în față și alta în spate, a ales oșteni din toți cei mai de seamă din Israel și i-a rânduit contra Sirienilor.
11 Iar cealaltă parte de popor a încredințat-o lui Abișai, fratele său, ca să se îndrepte contra Amoniților.2Rg 10,10
12 Apoi a zis: „Dacă Sirienii vor fi mai tari decât mine, să-mi vii tu în ajutor, iar dacă Amoniții vor fi mai tari decât tine, îți voi veni eu în ajutor.
13 Fii curajos și să stăm cu tărie pentru apărarea poporului nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru, și Domnul să facă ce va binevoi”.1Rg 3,18 2Rg 10,12 1Mac 3,60
14 Și a intrat Ioab Și oamenii ce erau cu el în luptă cu Sirienii, dar aceștia au fugit de el.
15 Amoniții însă, văzând că Sirienii fug, au fugit și ei de Abișai, fratele lui Ioab, și s-au dus în cetate. Atunci Ioab a venit la Ierusalim.
16 Sirienii, văzând că sunt bătuți de Israeliți, au trimis soli și au scos pe Sirienii care erau dincolo de râu, iar Șofac, căpetenia lui Hadadezer, îi conducea.2Rg 10,15
17 Când s-a spus aceasta lui David, el a adunat pe toți Israeliții, a trecut Iordanul și, venind asupra acelora, s-a așezat în linie de bătaie în fața lor. Și a intrat David în luptă cu Sirienii și aceștia s-au luptat cu el.
18 Dar curând Sirienii au fugit de Israeliți, iar David, a nimicit Sirienilor șapte mii de care și patruzeci de mii de pedestrași, și pe Șofac, comandantul oștirii, I-a ucis.2Rg 10,18
19 Când au văzut slugile lui Hadadezer că sunt biruiți de Israeliți, au încheiat pace cu David și s-au supus. Și n-au mai voit Sirienii să mai ajute pe Amoniți.2Rg 10,19
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 După aceea, Naháș, regele fiilor lui Amón, a murit și a domnit fiul său în locul lui.
1 După aceasta a murit Nahaș, regele Amoniților, și în locul lui s-a făcut rege fiul său.
2 Davíd a zis: „Voi arăta îndurare față de Hanún, fiul lui Naháș, căci tatăl lui a arătat îndurare față de mine”. Davíd a trimis mesageri să-l mângâie pentru [moartea] tatălui său. Iar slujitorii lui Davíd au mers în țara fiilor lui Amón, la Hanún, ca să-l mângâie.
2 Atunci David a zis: „Am să arăt milă lui Hanun, fiul lui Nahaș, pentru binefacerea ce mi-a arătat tatăl său”. Și a trimis David soli să-l mângâie pentru pierderea tatălui său. Au mers deci solii lui David în țara Amoniților, ca să-l mângâie pe Hanun.
3 Dar căpeteniile fiilor lui Amón i-au zis lui Hanún: „Oare ca să-l onoreze pe tatăl tău în ochii tăi a trimis Davíd la tine mângâietori? Oare nu pentru ca să spioneze, să străbată și să lovească țara au venit slujitorii lui la tine?”.
3 Însă căpeteniile Amoniților au zis către Hanun: „Socotești tu, oare, că David din dragoste pentru tatăl tău a trimis la tine mângâietori? Nu cumva au venit slugile lui la tine, ca să iscodească și să vadă țara și apoi să o pustiiască?”
4 Atunci Hanún i-a luat pe slujitorii lui Davíd, i-a ras și le-a tăiat hainele până la jumătatea coapselor; apoi i-a lăsat [să plece].
4 Atunci a prins Hanun pe trimișii lui David și i-a ras și le-a tăiat hainele pe jumătate, până la coapsă, și așa le-a dat drumul și ei au plecat.
5 Au mers și i-au făcut cunoscut lui Davíd despre oameni. El a trimis înaintea lor, căci fuseseră foarte umiliți; și le-a zis regele: „Rămâneți la Ierihón până când vă vor crește bărbile; apoi să vă întoarceți!”.
5 Spunându-se lui David de pățania oamenilor acelora, a trimis el în întâmpinarea lor, că erau tare batjocoriți, și li s-a zis: „Rămâneți în Ierihon până vă vor crește bărbile și atunci vă veți întoarce acasă”.
6 Fiii lui Amón au văzut că au devenit urâți de Davíd. Atunci, Hanún și fiii lui Amón au trimis o mie de talánți de argint să tocmească pentru ei care și călăreți din Arám-Naharáim, din Arám-Maáca și din Țobá.
6 După ce Amoniții au văzut că au ajuns urâți lui David, au trimis Hanun și Amoniții o mie de talanți de argint, ca să ia în solda lor niște care de război și călăreți din Siria Mesopotamiei, Siria Maacăi și din Țoba.
7 Au tocmit pentru ei treizeci și două de mii de care și pe regele din Maáca și poporul lui. Ei au venit și și-au fixat tabăra în față cu Madába. Fiii lui Amón s-au adunat din cetățile lor și au venit pentru luptă.
7 Și au luat în solda lor treizeci și două de mii de care și pe regele Maacăi cu poporul lui, care au venit și au tăbărât înaintea Medebei. Iar Amoniții s-au adunat din cetățile lor și au ieșit la război.
8 Când Davíd a auzit, l-a trimis pe Ióab și toată armata de viteji.
8 Când David a auzit de acestea, a trimis pe Ioab cu toată oștirea de viteji.
9 Fiii lui Amón au ieșit și s-au așezat în linie de bătaie la intrarea cetății; regii care veniseră erau singuri în câmpie.
9 Atunci au înaintat Amoniții și s-au așezat în linie de bătaie la porțile cetății, iar regii care veniseră erau la o parte în câmp.
10 Ióab a văzut că frontul luptei era împotriva lui și din față, și din spate. Atunci a ales dintre cei mai buni ai lui Israél și i-a așezat în linie de bătaie împotriva lui Arám.
10 Ioab, văzând că are a lupta pe două laturi, una în față și alta în spate, a ales oșteni din toți cei mai de seamă din Israel și i-a rânduit contra Sirienilor.
11 Restul poporului l-a dat în mâna lui Abișái, fratele său. Ei s-au așezat în linie de bătaie înaintea fiilor lui Amón.
11 Iar cealaltă parte de popor a încredințat-o lui Abișai, fratele său, ca să se îndrepte contra Amoniților.
12 El a zis: „Dacă Arám va fi mai puternic decât mine, vei fi tu scăparea mea; dacă va fi Amón mai puternic decât tine, te voi scăpa eu.
12 Apoi a zis: „Dacă Sirienii vor fi mai tari decât mine, să-mi vii tu în ajutor, iar dacă Amoniții vor fi mai tari decât tine, îți voi veni eu în ajutor.
13 Fii tare! Să fim puternici pentru poporul nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru! Domnul să facă ceea ce este bun în ochii lui!”.
13 Fii curajos și să stăm cu tărie pentru apărarea poporului nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru, și Domnul să facă ce va binevoi”.
14 Ióab și poporul care era cu el s-au apropiat de Arám pentru bătaie. Dar ei au fugit dinaintea lui.
14 Și a intrat Ioab Și oamenii ce erau cu el în luptă cu Sirienii, dar aceștia au fugit de el.
15 Fiii lui Amón au văzut că Arám a fugit și au fugit și ei dinaintea lui Abișái, fratele lui [Ióab], și au intrat în cetate. Iar Ióab a venit la Ierusalím.
15 Amoniții însă, văzând că Sirienii fug, au fugit și ei de Abișai, fratele lui Ioab, și s-au dus în cetate. Atunci Ioab a venit la Ierusalim.
16 Arám a văzut că fusese lovit înaintea lui Israél. A trimis mesageri și i-a adus pe araméii care erau dincolo de râu. Șofác, căpetenia armatei lui Hadadézer, era în fruntea lor.
16 Sirienii, văzând că sunt bătuți de Israeliți, au trimis soli și au scos pe Sirienii care erau dincolo de râu, iar Șofac, căpetenia lui Hadadezer, îi conducea.
17 I-au făcut cunoscut lui Davíd, iar el a adunat tot Israélul, a trecut Iordánul, a venit împotriva lor și s-a așezat în linie de luptă împotriva lor. Davíd s-a așezat în linie de luptă în fața lui Arám, care a luptat împotriva lui.
17 Când s-a spus aceasta lui David, el a adunat pe toți Israeliții, a trecut Iordanul și, venind asupra acelora, s-a așezat în linie de bătaie în fața lor. Și a intrat David în luptă cu Sirienii și aceștia s-au luptat cu el.
18 Arám a fugit dinaintea lui Israél. Davíd a nimicit de la araméi șapte mii de care și patruzeci de mii de pedestrași. Pe Șofác, căpetenia armatei, l-a omorât.
18 Dar curând Sirienii au fugit de Israeliți, iar David, a nimicit Sirienilor șapte mii de care și patruzeci de mii de pedestrași, și pe Șofac, comandantul oștirii, I-a ucis.
19 Slujitorii lui Hadadézer au văzut că fuseseră loviți înaintea lui Israél. Au făcut pace cu Davíd și i-au slujit. Căci Arám nu mai voia să îi salveze pe fiii lui Amón.
19 Când au văzut slugile lui Hadadezer că sunt biruiți de Israeliți, au încheiat pace cu David și s-au supus. Și n-au mai voit Sirienii să mai ajute pe Amoniți.
