Cartea lui Ben Siráh

Blestemele celor nelegiuiți

1 Nu dori mulțime de fii buni la nimic
și nu te bucura de fiii nelegiuiți!
2 Dacă se înmulțesc, nu te bucura de ei
decât dacă este în ei teama de Domnul!
3 Nu te încrede în viața lor
și nu te sprijini pe mulțimea lor!
Vei geme de o durere prematură
și pe neașteptate vei cunoaște sfârșitul lor.
Căci este mai bun unul decât o mie
și să mori fără copii decât să ai copii nelegiuiți.
4 De la un singur om cugetat cetatea va fi populată,
dar tribul celor fărădelege va fi devastat.
5 Multe astfel [de lucruri] au văzut ochii mei
și urechea mea a auzit [lucruri]
și mai grave decât acestea.
6 Focul se aprinde în adunarea păcătoșilor
și mânia ia foc în neamul neascultător.
7 [Domnul] nu i-a iertat pe giganții din vechime
care s-au ridicat prin forța lor.
8 Nu i-a cruțat pe cei care locuiau cu Lot,
ei care făceau lucruri abominábile
din cauza aroganței lor.
9 Nu a avut milă de neamul pierzării
care s-a exaltat prin păcatele sale.
Toate acestea le-a făcut
pentru neamurile cu inima împietrită
și pentru mulțimea sfinților săi nu a fost mângâiat.
10 Tot așa cu cei șase sute de mii de pedestrași
care s-au adunat împreună în împietrirea inimii lor.
Biciuind, îndurându-se, lovind, vindecând,
Domnul i-a păstrat în milă și educație.
11 Chiar dacă ar fi unul singur cu grumazul înțepenit,
ar fi de mirare aceasta: să scape nepedepsit.
Căci îndurarea și mânia sunt la el,
el este puternic în îndurare, dar își revarsă mânia.
12 Cât de mare este îndurarea lui,
tot atât de mare este și mustrarea lui.
El judecă omul după faptele sale.
13 Cel păcătos nu va fugi cu prada,
iar răbdarea celui pios nu va fi înșelată.
14 Va ține cont de orice [faptă] de îndurare;
fiecare va afla conform cu faptele sale.
15 Domnul l-a împietrit pe Faraón
ca să nu-l cunoască,
așa încât să fie cunoscute
lucrările sale celor de sub cer.

Răsplata este sigură

16 Întregii creații i-a dezvăluit îndurarea sa,
iar lumina lui și întunericul le-a împărțit oamenilor.
17 Nu spune: „Mă voi ascunde de Domnul
și cine-și va aduce aminte de mine din înălțimi?
În poporul numeros nu voi fi cunoscut
și cine este sufletul meu în creația fără limite?”.
18 Iată, cerul și cerul cerurilor,
abisul și pământul se vor cutremura la vizitarea lui!
Tot universul a fost făcut și se face prin voința lui.
19 Tot la fel și munții, și temeliile pământului
vor tremura de spaimă când el va privi la ele.
20 La acestea nu se gândește inima
și căile sale cine le ia în seamă?
21 Ca furtuna pe care omul nu o vede,
cele mai multe dintre lucrările sale rămân în ascuns.
22 Faptele dreptății, cine le va vesti
sau cine le va aștepta?
Alianța lui este departe.
Aprecierea tuturor va fi la sfârșit.
23 Acestea le gândește cel cu inima mică,
iar bărbatul necugetat și rătăcit
se gândește la nebunii.

Omul, în creație

24 Ascultă-mă, fiule, și învață cunoașterea
și apleacă-te cu inima asupra cuvintelor mele!
25 Îți voi dezvălui cu măsură educația
și cu grijă îți voi vesti cunoașterea.
26 În judecata Domnului au fost lucrările lui
de la început
și de la facerea lor a deosebit părțile lor.
27 A ordonat pe veci lucrările lui
și începuturile lor pentru generațiile lor:
nu au flămânzit, nu au obosit
și nu au încetat de la lucrările lor.
28 Niciuna nu s-a ciocnit cu vecina ei
și până în veci nu vor fi neascultătoare
față de cuvântul lui.
29 După acestea, Domnul va privi la pământ
și-l va umple de bunurile sale.
30 El a acoperit fața [pământului]
cu tot felul de ființe vii și în el se vor întoarce.

1 Nu dori mulțime de fii buni la nimic și nu te bucura de fiii nelegiuiți!

2 Dacă se înmulțesc, nu te bucura de ei decât dacă este în ei teama de Domnul!

3 Nu te încrede în viața lor și nu te sprijini pe mulțimea lor! Vei geme de o durere prematură și pe neașteptate vei cunoaște sfârșitul lor. Căci este mai bun unul decât o mie și să mori fără copii decât să ai copii nelegiuiți.

4 De la un singur om cugetat cetatea va fi populată, dar tribul celor fărădelege va fi devastat.

5 Multe astfel [de lucruri] au văzut ochii mei și urechea mea a auzit [lucruri] și mai grave decât acestea.

6 Focul se aprinde în adunarea păcătoșilor și mânia ia foc în neamul neascultător.

7 [Domnul] nu i-a iertat pe giganții din vechime care s-au ridicat prin forța lor.

8 Nu i-a cruțat pe cei care locuiau cu Lot, ei care făceau lucruri abominábile din cauza aroganței lor.

9 Nu a avut milă de neamul pierzării care s-a exaltat prin păcatele sale. Toate acestea le-a făcut pentru neamurile cu inima împietrită și pentru mulțimea sfinților săi nu a fost mângâiat.

10 Tot așa cu cei șase sute de mii de pedestrași care s-au adunat împreună în împietrirea inimii lor. Biciuind, îndurându-se, lovind, vindecând, Domnul i-a păstrat în milă și educație.

11 Chiar dacă ar fi unul singur cu grumazul înțepenit, ar fi de mirare aceasta: să scape nepedepsit. Căci îndurarea și mânia sunt la el, el este puternic în îndurare, dar își revarsă mânia.

12 Cât de mare este îndurarea lui, tot atât de mare este și mustrarea lui. El judecă omul după faptele sale.

13 Cel păcătos nu va fugi cu prada, iar răbdarea celui pios nu va fi înșelată.

14 Va ține cont de orice [faptă] de îndurare; fiecare va afla conform cu faptele sale.

15 Domnul l-a împietrit pe Faraón ca să nu-l cunoască, așa încât să fie cunoscute lucrările sale celor de sub cer.

16 Întregii creații i-a dezvăluit îndurarea sa, iar lumina lui și întunericul le-a împărțit oamenilor.

17 Nu spune: „Mă voi ascunde de Domnul și cine-și va aduce aminte de mine din înălțimi? În poporul numeros nu voi fi cunoscut și cine este sufletul meu în creația fără limite?”.

18 Iată, cerul și cerul cerurilor, abisul și pământul se vor cutremura la vizitarea lui! Tot universul a fost făcut și se face prin voința lui.

19 Tot la fel și munții, și temeliile pământului vor tremura de spaimă când el va privi la ele.

20 La acestea nu se gândește inima și căile sale cine le ia în seamă?

21 Ca furtuna pe care omul nu o vede, cele mai multe dintre lucrările sale rămân în ascuns.

22 Faptele dreptății, cine le va vesti sau cine le va aștepta? Alianța lui este departe. Aprecierea tuturor va fi la sfârșit.

23 Acestea le gândește cel cu inima mică, iar bărbatul necugetat și rătăcit se gândește la nebunii.

24 Ascultă-mă, fiule, și învață cunoașterea și apleacă-te cu inima asupra cuvintelor mele!

25 Îți voi dezvălui cu măsură educația și cu grijă îți voi vesti cunoașterea.

26 În judecata Domnului au fost lucrările lui de la început și de la facerea lor a deosebit părțile lor.

27 A ordonat pe veci lucrările lui și începuturile lor pentru generațiile lor: nu au flămânzit, nu au obosit și nu au încetat de la lucrările lor.

28 Niciuna nu s-a ciocnit cu vecina ei și până în veci nu vor fi neascultătoare față de cuvântul lui.

29 După acestea, Domnul va privi la pământ și-l va umple de bunurile sale.

30 El a acoperit fața [pământului] cu tot felul de ființe vii și în el se vor întoarce.