Cartea lui Ben Siráh
Capitolul 37
Ben Sirah 37Prietenii falși
1 Orice prieten va zice:
„Și eu m-am împrietenit”,
dar există prieten care este prieten
numai cu numele.
2 Oare nu este o tristețe până la moarte
un tovarăș și un prieten
care se schimbă în dușman?
3 O, poftă rea! De unde te-ai rostogolit
ca să acoperi uscatul cu înșelăciune?
4 Tovarășul se desfată în bucuria prietenului,
dar în timpul strâmtorării îi este ostil.
5 Tovarășul suferă împreună cu prietenul
din cauza stomacului,
dar înaintea luptei ia scutul.
6 Nu-l uita pe prietenul tău în sufletul tău
și nu-l neglija [în mijlocul] bogățiilor tale!
Sfetnicii
7 Orice sfetnic exaltă sfatul,
dar există și cel care dă sfat pentru sine însuși.
8 Păzește-ți sufletul de sfetnic
și cunoaște mai întâi nevoia sa
– căci el va da sfat pentru sine însuși –
ca nu cumva să arunce sorții împotriva ta!
9 Și să spună: „Calea ta este bună”,
dar apoi să stea deoparte
ca să vadă ce ți se va întâmpla.
10 Nu te sfătui cu cel care te privește pieziș
și ascunde-ți planul de la cei care sunt geloși pe tine!
11 Nici cu o femeie, despre rivala ei,
nici cu un fricos, despre luptă,
nici cu un negustor, despre comerț,
nici cu cel care cumpără, despre vânzare,
nici cu un invidios, despre mulțumire,
nici cu un nemilos, despre generozitate,
nici cu vreun leneș, despre vreo lucrare,
nici cu un tocmit pe un an,
despre terminarea [lucrării],
nici cu sluga puturoasă, despre o lucrare mare:
să nu te sprijini pe aceștia pentru niciun sfat!
12 Ci continuă să fii cu omul pios,
care știi că ține poruncile
și care, în sufletul lui, este după sufletul tău
și care, dacă vei cădea,va îndura împreună cu tine!
13 Ține planul inimii,
căci nu este nimic mai fidel pentru tine decât el!
14 Căci sufletul omului obișnuiește să vestească uneori
mai bine decât șapte străjeri puși
pe vârful unei coline ca să străjuiască.
15 Și peste toate acestea,
cere de la Cel Preaînalt
să întărească în adevăr calea ta!
Înțelepciunea adevărată și cea falsă
16 Începutul oricărei lucrări este cuvântul
și înainte de orice faptă este planul.
17 Urma schimbării este inima;
18 se împarte în patru părți:
binele și răul, viața și moartea,
iar cea care le stăpânește neîncetat este limba.
19 Există om abil, care-i educă pe mulți,
dar nu este de folos pentru sufletul propriu.
20 Există cel care o face pe înțeleptul în cuvinte,
el este urât și va fi lipsit de orice hrană.
21 Nu i s-a dat har de la Domnul,
pentru că e lipsit de orice înțelepciune.
22 Există înțelept pentru propriul suflet
și roadele inteligenței sale, pe gura lui,
sunt credibile.
23 Bărbatul înțelept își va educa poporul
și roadele inteligenței lui vor fi credibile.
24 Bărbatul înțelept va fi umplut de binecuvântare
și îl vor declara fericit toți cei care îl vor vedea.
25 Viața omului are zile numărate,
dar zilele lui Israél sunt fără număr.
26 Înțeleptul va moșteni încredere
în poporul său și numele lui va fi viu în veci.
Cumpătarea
27 Fiule, în viața ta, încearcă-ți sufletul:
vezi ce este rău în ea și nu-i da [ocazie să-l facă]!
28 Căci nu toate sunt de folos tuturor
și nu orice suflet își găsește plăcerea în toate.
29 Nu fi lacom în orice desfătare
și nu te arunca asupra meselor!
30 Căci în mulțimea mâncărurilor este boală
și necumpătarea apropie de crampe.
31 Din cauza necumpătării, mulți au sfârșit,
dar cel care este atent își adaugă [zile] la viață.
1 Orice prieten va zice: „Și eu m-am împrietenit”, dar există prieten care este prieten numai cu numele.
2 Oare nu este o tristețe până la moarte un tovarăș și un prieten care se schimbă în dușman?
3 O, poftă rea! De unde te-ai rostogolit ca să acoperi uscatul cu înșelăciune?
4 Tovarășul se desfată în bucuria prietenului, dar în timpul strâmtorării îi este ostil.
5 Tovarășul suferă împreună cu prietenul din cauza stomacului, dar înaintea luptei ia scutul.
6 Nu-l uita pe prietenul tău în sufletul tău și nu-l neglija [în mijlocul] bogățiilor tale!
7 Orice sfetnic exaltă sfatul, dar există și cel care dă sfat pentru sine însuși.
8 Păzește-ți sufletul de sfetnic și cunoaște mai întâi nevoia sa – căci el va da sfat pentru sine însuși – ca nu cumva să arunce sorții împotriva ta!
9 Și să spună: „Calea ta este bună”, dar apoi să stea deoparte ca să vadă ce ți se va întâmpla.
10 Nu te sfătui cu cel care te privește pieziș și ascunde-ți planul de la cei care sunt geloși pe tine!
11 Nici cu o femeie, despre rivala ei, nici cu un fricos, despre luptă, nici cu un negustor, despre comerț, nici cu cel care cumpără, despre vânzare, nici cu un invidios, despre mulțumire, nici cu un nemilos, despre generozitate, nici cu vreun leneș, despre vreo lucrare, nici cu un tocmit pe un an, despre terminarea [lucrării], nici cu sluga puturoasă, despre o lucrare mare: să nu te sprijini pe aceștia pentru niciun sfat!
12 Ci continuă să fii cu omul pios, care știi că ține poruncile și care, în sufletul lui, este după sufletul tău și care, dacă vei cădea,va îndura împreună cu tine!
13 Ține planul inimii, căci nu este nimic mai fidel pentru tine decât el!
14 Căci sufletul omului obișnuiește să vestească uneori mai bine decât șapte străjeri puși pe vârful unei coline ca să străjuiască.
15 Și peste toate acestea, cere de la Cel Preaînalt să întărească în adevăr calea ta!
16 Începutul oricărei lucrări este cuvântul și înainte de orice faptă este planul.
17 Urma schimbării este inima;
18 se împarte în patru părți: binele și răul, viața și moartea, iar cea care le stăpânește neîncetat este limba.
19 Există om abil, care-i educă pe mulți, dar nu este de folos pentru sufletul propriu.
20 Există cel care o face pe înțeleptul în cuvinte, el este urât și va fi lipsit de orice hrană.
21 Nu i s-a dat har de la Domnul, pentru că e lipsit de orice înțelepciune.
22 Există înțelept pentru propriul suflet și roadele inteligenței sale, pe gura lui, sunt credibile.
23 Bărbatul înțelept își va educa poporul și roadele inteligenței lui vor fi credibile.
24 Bărbatul înțelept va fi umplut de binecuvântare și îl vor declara fericit toți cei care îl vor vedea.
25 Viața omului are zile numărate, dar zilele lui Israél sunt fără număr.
26 Înțeleptul va moșteni încredere în poporul său și numele lui va fi viu în veci.
27 Fiule, în viața ta, încearcă-ți sufletul: vezi ce este rău în ea și nu-i da [ocazie să-l facă]!
28 Căci nu toate sunt de folos tuturor și nu orice suflet își găsește plăcerea în toate.
29 Nu fi lacom în orice desfătare și nu te arunca asupra meselor!
30 Căci în mulțimea mâncărurilor este boală și necumpătarea apropie de crampe.
31 Din cauza necumpătării, mulți au sfârșit, dar cel care este atent își adaugă [zile] la viață.
