Cartea lui Ben Siráh

traducerea catolică

Capitolul 17

1 Domnul l-a creat pe om din pământ
și iarăși l-a făcut să se întoarcă în el.

2 Le-a dat [oamenilor] zile numărate și un timp,
le-a dat putere asupra celor care sunt pe [pământ].

3 Asemenea lui însuși i-a îmbrăcat cu putere
și i-a făcut după chipul lui.

4 A pus teama de el în toată făptura,
ca să stăpânească peste animale și păsări.

5 Le-a dat folosirea celor cinci lucrări ale Domnului,
împărțind, le-a dăruit pe a șasea – mintea –
și pe a șaptea – cuvântul –
ca interpret al lucrărilor sale.

6 Le-a dat voință, limbă și ochi,
urechi și inimă pentru a cugeta.

7 I-a umplut de cunoașterea înțelegerii
și le-a arătat cele bune și cele rele.

8 A pus teama de el în inimile lor,
ca să le arate măreția faptelor sale.

9 Și le-a dat să se laude cu minunile lui
de-a lungul veacurilor.

10 Vor lăuda numele său cel sfânt,
ca să povestească mărețiile faptelor lui.

11 A pus înaintea lor cunoașterea
și legea vieții le-a dat-o ca moștenire,
ca să știe că sunt muritori cei care există acum.

12 A stabilit cu ei o alianță veșnică
și le-a arătat judecățile sale.

13 Ochii lor au văzut măreția gloriei
și urechea lor a auzit gloria glasului său.

14 Le-a spus: „Feriți-vă de orice nedreptate!”
și le-a dat porunci fiecăruia
cu privire la aproapele său.

15 Căile lor sunt înaintea lui întotdeauna,
nu vor fi ascunse de ochii lui.

16 Drumurile lor, încă din tinerețe,
au fost [îndreptate] spre rele
și nu au putut, în loc de piatră,
să facă inimile lor de carne.

17 La împărțirea neamurilor de pe întregul pământ,
pentru fiecare neam a stabilit un conducător
și partea Domnului este Israél.

18 Fiind întâiul-născut, i-a dat educație
și, împărțind lumina iubirii, nu l-a părăsit.

19 Toate lucrările lor sunt ca soarele înaintea lui
și ochii lui sunt neîncetat asupra căilor lor.

20 Nedreptățile lor nu sunt ascunse de el
și toate păcatele lor sunt înaintea Domnului.

21 Dar Domnul, fiind bun și cunoscând ce a plăsmuit,
nu i-a părăsit, nu i-a abandonat, ci i-a cruțat.

22 Fapta bună a omului este ca un sigiliu cu el
și binefacerea omului o păstrează
ca pupila [ochiului],
împărțind fiilor săi și fiicelor sale convertirea.

23 După acestea, se va ridica și-i va răsplăti
și va pune pe capul lor răsplata lor.

24 Totuși, celor care se convertesc
le-a dat întoarcerea
și i-a mângâiatpe cei care au părăsit răbdarea.

25 Întoarce-te la Domnul și părăsește păcatele,
roagă-te în fața lui și micșorează piedicile!

26 Revino la Cel Preaînalt
și întoarce-te de la nedreptate,
căci el conduce din întuneric la lumina mântuirii
și urăște mult ceea ce este abominábil!

27 Cine-l va lăuda pe Cel Preaînalt în locuința morților
și cine-i va aduce recunoștință în locul celor vii!

28 Lauda piere de la cel mort ca și cum n-ar fi;
cel viu și sănătos îl va lăuda pe Domnul.

29 Cât de mare este milostivirea Domnului
și îndurarea [lui] față de cei care se întorc la el!

30 Nu se poate să fie toate în oameni,
căci fiul omului nu este nemuritor!

31 Ce este mai luminos decât soarele?
Dar și acesta încetează.
Carnea și sângele reflectează la rău.

32 El cercetează puterea cerului înalt
și toți oamenii sunt pământ și cenușă.

Textul a fost copiat în clipboard