1 Și le spunea o pildă cum trebuie să se roage totdeauna și să nu-și piardă nădejdea,Sir 18,22 Lc 21,36 Rm 12,12 Ef 6,18 Col 4,2 1Tes 5,17 1Tim 2,1
2 Zicând: Într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea și de om nu se rușina.
3 Și era, în cetatea aceea, o văduvă, care venea la el, zicând: Fă-mi dreptate față de potrivnicul meu.
4 Și un timp n-a voit, dar după acestea a zis întru sine: Deși de Dumnezeu nu mă tem și de om nu mă rușinez,
5 Totuși, fiindcă văduva aceasta îmi face supărare, îi voi face dreptate, ca să nu vină mereu să mă supere.Lc 11,8
6 Și a zis Domnul: Auziți ce spune judecătorul cel nedrept?
7 Dar Dumnezeu, oare, nu va face dreptate aleșilor Săi care strigă către El ziua și noaptea și pentru care El rabdă îndelung?Ps 9,18 Lc 11,9 Ap 6,10
8 Zic vouă că le va face dreptate în curând. Dar Fiul Omului, când va veni, va găsi, oare, credință pe pământ?Pr 20,6 2Ptr 3,8-9 Evr 10,37
9 Către unii care se credeau că sunt drepți și priveau cu dispreț pe ceilalți, a zis pilda aceasta:Lc 16,15
10 Doi oameni s-au suit la templu, ca să se roage: unul fariseu și celălalt vameș.
11 Fariseul, stând, așa se ruga în sine: Dumnezeule, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, răpitori, nedrepți, adulteri, sau ca și acest vameș.Dt 26,13 Is 1,15 Is 58,3 Lc 11,39 Ap 3,17
12 Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câștig.Mt 23,23
13 Iar vameșul, departe stând, nu voia nici ochii să-și ridice către cer, ci-și bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului.Lv 13,13-14 2Par 36,23 Ps 50,2.18
14 Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa, decât acela. Fiindcă oricine se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța.Iov 22,29 Pr 29,23 Is 40,4 Is 57,15 Sir 1,30 Mt 23,12 Lc 14,11 Iac 4,6 1Ptr 5,5
15 Și aduceau la El și pruncii, ca să Se atingă de ei. Iar ucenicii, văzând, îi certau.Is 49,22 Mt 19,13 Mc 10,13
16 Iar Iisus i-a chemat la Sine, zicând: Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci împărăția lui Dumnezeu este a unora ca aceștia.Mt 18,3 Mt 19,4 Mc 10,14 1Ptr 2,2
17 Adevărat grăiesc vouă: Cine nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un prunc nu va intra în ea.Is 49,22 Mt 11,25 Mt 18,3 Mt 19,16-17 Mc 10,15-18
18 Și L-a întrebat un dregător, zicând: Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața de veci?Is 49,22 Mt 11,25 Mt 18,3 Mt 19,16-17 Mc 10,15-18
19 Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu.Is 49,22 Mt 11,25 Mt 18,3 Mt 19,16-17 Mc 10,15-18
20 Știi poruncile: Să nu săvârșești adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturisești strâmb, cinstește pe tatăl tău și pe mama ta.Ies 20,12-17 Dt 5,17 Mt 5,21.27 Mt 19,18-19 Mc 10,19 Rm 13,9
21 Iar el a zis: Toate acestea le-am păzit din tinerețile mele.Mt 19,20-21 Mc 10,20-21 Lc 12,33 Fa 2,45 1Tim 6,18-19
22 Auzind Iisus i-a zis: Încă una îți lipsește: Vinde toate câte ai și le împarte săracilor și vei avea comoară în ceruri; și vino de urmează Mie.Mt 19,20-21 Mc 10,20-21 Lc 12,33 Fa 2,45 1Tim 6,18-19
23 Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat.Mt 19,22 Mc 10,22 Lc 8,14
24 Și văzându-l întristat, Iisus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au averi în împărăția lui Dumnezeu!Pr 11,28 Mt 13,22 Mt 19,23 Mc 4,19 Mc 10,23 1Tim 6,9-10
25 Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în împărăția lui Dumnezeu.Mt 19,24-25 Mc 10,25-26 Lc 6,24
26 Zis-au cei ce ascultau: Și cine poate să se mântuiască?Mt 19,24-25 Mc 10,25-26 Lc 6,24
27 Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu.Fc 18,14 Iov 42,2 Ir 32,27 Mt 19,26 Mc 10,27 Lc 1,37
28 Iar Petru a zis: Iată, noi, lăsând toate ale noastre, am urmat Ție.Dt 33,9 Mt 4,20 Mt 19,27 Mc 10,28 Lc 5,11
29 Și El le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Nu este nici unul care a lăsat casă, sau femeie, sau frați, sau părinți, sau copii, pentru împărăția lui Dumnezeu,Dt 33,9 Mt 19,29 Mc 10,29
30 Și să nu ia cu mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul ce va să vină, viață veșnică.Iov 42,10 Mt 19,29
31 Și luând la Sine pe cei doisprezece, a zis către ei: Iată ne suim la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise prin prooroci despre Fiul Omului.Mt 16,21 Mt 20,18 Mc 10,32-33 Lc 9,22.44
32 Căci va fi dat păgânilor și va fi batjocorit și va fi ocărât și scuipat.Ps 21,7 Is 53,7 Sol 2,19 Mt 20,18
33 Și, după ce Îl vor biciui, Îl vor ucide; iar a treia zi va învia.
34 Și ei n-au înțeles nimic din acestea, căci cuvântul acesta era ascuns pentru ei și nu înțelegeau cele spuse.Mc 9,32 Lc 2,50 Lc 9,45 In 10,6 In 12,16 In 18,32
35 Și când S-a apropiat Iisus de Ierihon, un orb ședea lângă drum, cerșind.Ps 145,8 Mt 9,27 Mt 20,29.31 Mc 10,46-48
36 Și, auzind el mulțimea care trecea, întreba ce e aceasta.Ps 145,8 Mt 9,27 Mt 20,29.31 Mc 10,46-48
37 Și i-au spus că trece Iisus Nazarineanul.Ps 145,8 Mt 9,27 Mt 20,29.31 Mc 10,46-48
38 Și el a strigat, zicând: Iisuse, Fiul lui David, fie-Ți milă de mine!Ps 145,8 Mt 9,27 Mt 20,29.31 Mc 10,46-48
39 Și cei care mergeau înainte îl certau ca să tacă, iar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fie-Ți milă de mine!Ps 145,8 Mt 9,27 Mt 20,29.31 Mc 10,46-48
40 Și oprindu-Se, Iisus a poruncit să-l aducă la El; și apropiindu-se, l-a întrebat:Mt 9,28 Mt 20,32 Mc 10,49
41 Ce voiești să-ți fac? Iar el a zis: Doamne, să văd!Mt 9,31 Mt 20,33 Mc 10,52
42 Și Iisus i-a zis: Vezi! Credința ta te-a mântuit.Lc 16,19
43 Și îndată a văzut și mergea după El, slăvind pe Dumnezeu. Și tot poporul, care văzuse, a dat laudă lui Dumnezeu.Mt 20,34
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Apoi le-a spus o parabolă referitor la datoria de a se ruga întotdeauna și de a nu se descuraja.
1 Și le spunea o pildă cum trebuie să se roage totdeauna și să nu-și piardă nădejdea,
2 „Într-o cetate, era un judecător care nu se temea de Dumnezeu și [căruia] nu-i era rușine de oameni.
2 Zicând: Într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea și de om nu se rușina.
3 Și mai era în cetatea aceea o văduvă care venea la el și-i spunea: «Fă-mi dreptate împotriva dușmanului meu!».
3 Și era, în cetatea aceea, o văduvă, care venea la el, zicând: Fă-mi dreptate față de potrivnicul meu.
4 Dar, mult timp, el nu a voit. Apoi și-a zis: «Deși de Dumnezeu nu mă tem și de oameni nu mi-e rușine,
4 Și un timp n-a voit, dar după acestea a zis întru sine: Deși de Dumnezeu nu mă tem și de om nu mă rușinez,
5 pentru că nu mă lasă în pace, îi voi face totuși dreptate văduvei acesteia, ca să nu vină și să mă tot bată la cap»”.
5 Totuși, fiindcă văduva aceasta îmi face supărare, îi voi face dreptate, ca să nu vină mereu să mă supere.
6 Iar Domnul a zis: „Ați auzit ce a spus judecătorul nedrept!
6 Și a zis Domnul: Auziți ce spune judecătorul cel nedrept?
7 Oare Dumnezeu nu va face dreptate aleșilor săi care strigă zi și noapte către el, chiar dacă-i face să aștepte?
7 Dar Dumnezeu, oare, nu va face dreptate aleșilor Săi care strigă către El ziua și noaptea și pentru care El rabdă îndelung?
8 Vă spun că le va face dreptate repede.
Dar când va veni Fiul Omului, va găsi oare credință pe pământ?”.
8 Zic vouă că le va face dreptate în curând. Dar Fiul Omului, când va veni, va găsi, oare, credință pe pământ?
9 A spus această parabolă unora care se credeau în sine drepți și-i disprețuiau pe alții.
9 Către unii care se credeau că sunt drepți și priveau cu dispreț pe ceilalți, a zis pilda aceasta:
10 „Doi oameni au urcat la templu ca să se roage: unul era fariseu, iar celălalt, vameș.
10 Doi oameni s-au suit la templu, ca să se roage: unul fariseu și celălalt vameș.
11 Fariseul, [stând] în picioare, se ruga în sine astfel: «Dumnezeule, îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni: hrăpăreți, nedrepți, adulteri, sau chiar ca vameșul acesta.
11 Fariseul, stând, așa se ruga în sine: Dumnezeule, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, răpitori, nedrepți, adulteri, sau ca și acest vameș.
12 Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din ceea ce câștig».
12 Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câștig.
13 Vameșul, în schimb, stând departe, nici măcar nu îndrăznea să-și ridice ochii spre cer. Își bătea pieptul, zicând: «Dumnezeule, îndură-te de mine păcătosul!».
13 Iar vameșul, departe stând, nu voia nici ochii să-și ridice către cer, ci-și bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului.
14 Vă spun că a coborât la casa lui îndreptățit mai degrabă acesta decât celălalt; căci oricine se înalță pe sine va fi umilit, iar cel care se umilește va fi înălțat”.
14 Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa, decât acela. Fiindcă oricine se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța.
15 Îi aduceau și copilași ca să-i atingă; dar discipolii, când îi vedeau, îi mustrau.
15 Și aduceau la El și pruncii, ca să Se atingă de ei. Iar ucenicii, văzând, îi certau.
16 Atunci, Isus i-a chemat și le-a spus: „Lăsați copilașii să vină la mine și nu le interziceți, căci a unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu!
16 Iar Iisus i-a chemat la Sine, zicând: Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci împărăția lui Dumnezeu este a unora ca aceștia.
17 Adevăr vă spun, cine nu primește împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș nu va intra în ea”.
17 Adevărat grăiesc vouă: Cine nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un prunc nu va intra în ea.
18 Odată, un conducător oarecare l-a întrebat: „Învățătorule bun, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?”.
18 Și L-a întrebat un dregător, zicând: Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața de veci?
19 Isus i-a spus: „De ce-mi spui bun? Nimeni nu este bun decât numai Dumnezeu.
19 Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu.
20 Cunoști poruncile: «Să nu comiți adulter! Să nu ucizi! Să nu furi! Să nu dai mărturie falsă! Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta!»”.
20 Știi poruncile: Să nu săvârșești adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturisești strâmb, cinstește pe tatăl tău și pe mama ta.
21 El i-a spus: „Toate acestea le-am păzit din tinerețe”.
21 Iar el a zis: Toate acestea le-am păzit din tinerețile mele.
22 Auzind aceasta, Isus i-a spus: „Îți mai lipsește un lucru: vinde tot ce ai și dă săracilor și vei avea comoară în ceruri; apoi vino și urmează-mă!”.
22 Auzind Iisus i-a zis: Încă una îți lipsește: Vinde toate câte ai și le împarte săracilor și vei avea comoară în ceruri; și vino de urmează Mie.
23 Dar el, auzind acestea, a devenit foarte trist, deoarece era foarte bogat.
23 Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat.
24 Văzând că a devenit foarte trist, Isus a spus: „Cât de greu vor intra în împărăția lui Dumnezeu cei care au bogății!
24 Și văzându-l întristat, Iisus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au averi în împărăția lui Dumnezeu!
25 Pentru că este mai ușor ca o cămilă să treacă prin urechea acului decât ca un bogat să intre în împărăția lui Dumnezeu”.
25 Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în împărăția lui Dumnezeu.
26 Cei care l-au ascultat i-au spus: „Atunci, cine se poate mântui?”.
26 Zis-au cei ce ascultau: Și cine poate să se mântuiască?
27 El le-a spus: „Ceea ce este imposibil la oameni este posibil la Dumnezeu”.
27 Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu.
28 Atunci Petru i-a spus: „Iată, noi am lăsat toate ale noastre și te-am urmat”.
28 Iar Petru a zis: Iată, noi, lăsând toate ale noastre, am urmat Ție.
29 Iar el le-a spus: „Adevăr vă spun: nu este nimeni care să fi lăsat casă sau soție sau frați sau părinți sau copii pentru împărăția lui Dumnezeu
29 Și El le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Nu este nici unul care a lăsat casă, sau femeie, sau frați, sau părinți, sau copii, pentru împărăția lui Dumnezeu,
30 și care să nu primească cu mult mai mult în timpul de față, iar, în veacul care vine, viața veșnică”.
30 Și să nu ia cu mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul ce va să vină, viață veșnică.
31 Apoi, luându-i pe cei doisprezece, le-a spus: „Iată, urcăm la Ierusalím și se vor împlini toate cele scrise prin profeți despre Fiul Omului,
31 Și luând la Sine pe cei doisprezece, a zis către ei: Iată ne suim la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise prin prooroci despre Fiul Omului.
32 căci va fi dat pe mâna păgânilor și va fi batjocorit, insultat și scuipat;
32 Căci va fi dat păgânilor și va fi batjocorit și va fi ocărât și scuipat.
33 și după ce-l vor fi biciuit, îl vor ucide, dar în ziua a treia va învia”.
33 Și, după ce Îl vor biciui, Îl vor ucide; iar a treia zi va învia.
34 Însă ei nu pricepeau nimic din acestea, căci acest cuvânt era ascuns pentru ei și nu înțelegeau cele spuse.
34 Și ei n-au înțeles nimic din acestea, căci cuvântul acesta era ascuns pentru ei și nu înțelegeau cele spuse.
35 Pe când se apropia el de Ierihón, un orb stătea lângă drum cerșind
35 Și când S-a apropiat Iisus de Ierihon, un orb ședea lângă drum, cerșind.
36 și auzind că trecea mulțimea, s-a interesat ce este.
36 Și, auzind el mulțimea care trecea, întreba ce e aceasta.
37 I-au adus la cunoștință că trece Isus Nazarinéanul.
37 Și i-au spus că trece Iisus Nazarineanul.
38 Atunci el a strigat: „Isuse, Fiul lui Davíd, îndură-te de mine!”.
38 Și el a strigat, zicând: Iisuse, Fiul lui David, fie-Ți milă de mine!
39 Cei care mergeau înainte îl certau ca să tacă, dar el striga și mai tare: „Fiul lui Davíd, îndură-te de mine!”.
39 Și cei care mergeau înainte îl certau ca să tacă, iar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fie-Ți milă de mine!
40 Atunci Isus, oprindu-se, a poruncit să fie adus la el. Când s-a apropiat, l-a întrebat:
40 Și oprindu-Se, Iisus a poruncit să-l aducă la El; și apropiindu-se, l-a întrebat:
41 „Ce vrei să-ți fac?”. I-a răspuns: „Doamne, să-mi recapăt vederea!”.
41 Ce voiești să-ți fac? Iar el a zis: Doamne, să văd!
42 Iar Isus i-a răspuns: „Vezi! Credința ta te-a mântuit”.
42 Și Iisus i-a zis: Vezi! Credința ta te-a mântuit.
43 Îndată, orbul și-a recăpătat vederea și l-a urmat, glorificându-l pe Dumnezeu. Și tot poporul, văzând [acestea], a dat laudă lui Dumnezeu.
43 Și îndată a văzut și mergea după El, slăvind pe Dumnezeu. Și tot poporul, care văzuse, a dat laudă lui Dumnezeu.
