1 Numele fiilor lui Israel, care au intrat în Egipt împreună cu Iacov, tatăl lor, aducând fiecare toată casa sa, sunt acestea:Fc 46,1.8 Fa 7,15 Fa 13,17
2 Ruben, Simeon, Levi și Iuda;Fc 35,23 Fc 46,8 Ies 6,14
3 Isahar, Zabulon și Veniamin;
4 Dan, Neftali, Gad și Așer.
5 Sufletele însă ieșite din Iacov erau de toate șaptezeci și cinci, iar Iosif era de mai înainte în Egipt.
6 Dar au murit și Iosif și toți frații lui și toți cei de pe vremea lor.Fc 50,26
7 Iar fiii lui Israel s-au născut în număr mare și s-au înmulțit, au crescut și s-au întărit foarte, foarte tare, și s-a umplut țara de ei.Ies 5,5 Ps 104,24 Fa 7,17
8 Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, care nu cunoscuse pe Iosif.
9 Acesta a zis către poporul său: „Iată, neamul fiilor lui Israel e mulțime mare și e mai tare decât noi.
10 Veniți dar să-i împilăm, ca să nu se mai înmulțească și ca nu cumva la vreme de război să se unească cu vrăjmașii noștri și, bătându-ne, să iasă din țara noastră!”
11 De aceea au pus peste ei supraveghetori de lucrări, ca să-i împileze cu munci grele. Atunci a zidit Israel cetăți tari lui Faraon: Pitom și Ramses, care serveau lui Faraon ca hambare, și cetatea On sau Iliopolis.Dt 6,21 Dt 26,6 Iz 30,16-17
12 Însă cu cât îi împilau mai mult, cu atât mai mult se înmulțeau și se întăreau foarte, foarte tare, așa că Egiptenii se îngrozeau de fiii lui Israel.Ps 104,24
13 De aceea Egiptenii sileau încă și mai strașnic la muncă pe fiii lui IsraelDt 26,6 Idt 5,11
14 Și le făceau viața amară prin munci grele, la lut, la cărămidă și la tot felul de lucru de câmp și prin alte felurite munci, la care-i sileau cu strășnicie.Ps 104,25
15 Ba, regele Egiptului a poruncit moașelor evreiești, care se numeau: una Șifra și alta Pua,Sol 11,7
16 Și le-a zis: „Când moșiți la evreice, să luați seama când nasc: de va fi băiat, să-l omorâți, iar de va fi fată, să o cruțați!”Sol 18,5
17 Moașele însă s-au temut de Dumnezeu și n-au făcut cum le poruncise regele Egiptului, ci au lăsat și pe băieți să trăiască.
18 Atunci a chemat regele Egiptului pe moașe și le-a zis: „pentru ce ați făcut așa și ați lăsat să trăiască și copiii de parte bărbătească?”
19 Iar moașele au răspuns lui Faraon: „Femeile evreice nu sunt ca egiptencele, ci ele sunt voinice și nasc până nu vin moașele la ele”.
20 De aceea Dumnezeu a făcut bine moașelor, iar poporul lui Israel se înmulțea și se întărea mereu.
21 Și fiindcă moașele se temeau de Dumnezeu, de aceea El le-a întărit neamul.1Rg 2,35
22 Atunci Faraon a poruncit la tot poporul său și a zis: „Tot copilul de parte bărbătească, ce se va naște Evreilor, să-l aruncați în Nil, iar fetele să le lăsați să trăiască toate!”Sol 18,5 Fa 7,19
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Acestea sunt numele fiilor lui Israél veniți în Egipt împreună cu Iacób; ei au venit fiecare cu familia lui:
1 Numele fiilor lui Israel, care au intrat în Egipt împreună cu Iacov, tatăl lor, aducând fiecare toată casa sa, sunt acestea:
2 Rubén, Simeón, Lévi, Iúda,
2 Ruben, Simeon, Levi și Iuda;
3 Isahár, Zabulón, Beniamín,
3 Isahar, Zabulon și Veniamin;
4 Dan, Neftáli, Gad și Așér.
4 Dan, Neftali, Gad și Așer.
5 Toate sufletele ieșite din coapsele lui Iacób erau șaptezeci de suflete. Iosíf era [deja] în Egipt.
5 Sufletele însă ieșite din Iacov erau de toate șaptezeci și cinci, iar Iosif era de mai înainte în Egipt.
6 Iosíf a murit, la fel ca și toți frații lui și toată generația aceea.
6 Dar au murit și Iosif și toți frații lui și toți cei de pe vremea lor.
7 Fiii lui Israél au fost rodnici, s-au înmulțit, au crescut [în număr] și au devenit foarte puternici. Și s-a umplut țara de ei.
7 Iar fiii lui Israel s-au născut în număr mare și s-au înmulțit, au crescut și s-au întărit foarte, foarte tare, și s-a umplut țara de ei.
8 Și s-a ridicat peste Egipt un nou rege, care nu-l cunoscuse pe Iosíf.
8 Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, care nu cunoscuse pe Iosif.
9 El a zis poporului său: „Iată că poporul fiilor lui Israél este mai numeros și mai puternic decât noi.
9 Acesta a zis către poporul său: „Iată, neamul fiilor lui Israel e mulțime mare și e mai tare decât noi.
10 Haideți să ne purtăm cu înțelepciune față de ei, ca să nu se înmulțească, pentru ca nu cumva, dacă se va întâmpla un război, să se adauge lor cei care ne urăsc, să lupte împotriva noastră și să plece din țară”!
10 Veniți dar să-i împilăm, ca să nu se mai înmulțească și ca nu cumva la vreme de război să se unească cu vrăjmașii noștri și, bătându-ne, să iasă din țara noastră!”
11 Au pus peste ei supraveghetori de lucrări forțate, ca să-i umilească prin munci grele. Astfel au zidit pentru Faraón cetățile-depozit Pitóm și Rámses.
11 De aceea au pus peste ei supraveghetori de lucrări, ca să-i împileze cu munci grele. Atunci a zidit Israel cetăți tari lui Faraon: Pitom și Ramses, care serveau lui Faraon ca hambare, și cetatea On sau Iliopolis.
12 Dar cu cât îi umileau [mai mult], cu atât se înmulțeau și se răspândeau; și i-a cuprins groaza în fața fiilor lui Israél.
12 Însă cu cât îi împilau mai mult, cu atât mai mult se înmulțeau și se întăreau foarte, foarte tare, așa că Egiptenii se îngrozeau de fiii lui Israel.
13 Egipténii i-au obligat cu brutalitate pe fiii lui Israél să lucreze ca sclavi.
13 De aceea Egiptenii sileau încă și mai strașnic la muncă pe fiii lui Israel
14 Le-au făcut viața amară printr-o muncă dură la lut și cărămizi și prin tot felul de lucrări la câmp: prin toate muncile la care îi sileau la sclavie cu asprime.
14 Și le făceau viața amară prin munci grele, la lut, la cărămidă și la tot felul de lucru de câmp și prin alte felurite munci, la care-i sileau cu strășnicie.
15 Regele Egiptului a vorbit moașelor femeilor evreilor (dintre care una avea numele Șífra și a doua avea numele Púa) și le-a zis:
15 Ba, regele Egiptului a poruncit moașelor evreiești, care se numeau: una Șifra și alta Pua,
16 „Când moșiți femeile evreilor, uitați-vă la cele două pietre și, dacă este băiat, să-l omorâți, iar dacă este fată, s-o lăsați să trăiască!”.
16 Și le-a zis: „Când moșiți la evreice, să luați seama când nasc: de va fi băiat, să-l omorâți, iar de va fi fată, să o cruțați!”
17 Dar moașele s-au temut de Dumnezeu și n-au făcut după cum le spusese regele Egiptului, ci i-au lăsat pe băieți să trăiască.
17 Moașele însă s-au temut de Dumnezeu și n-au făcut cum le poruncise regele Egiptului, ci au lăsat și pe băieți să trăiască.
18 Regele Egiptului le-a chemat pe moașe și le-a zis: „De ce ați făcut lucrul acesta și i-ați lăsat pe băieți să trăiască?”.
18 Atunci a chemat regele Egiptului pe moașe și le-a zis: „pentru ce ați făcut așa și ați lăsat să trăiască și copiii de parte bărbătească?”
19 Moașele i-au răspuns lui Faraón: „Pentru că evreicele nu sunt ca femeile egipténe; ele sunt vânjoase și nasc înainte ca moașa să ajungă la ele”.
19 Iar moașele au răspuns lui Faraon: „Femeile evreice nu sunt ca egiptencele, ci ele sunt voinice și nasc până nu vin moașele la ele”.
20 Dumnezeu le-a făcut bine moașelor, iar poporul s-a înmulțit și s-a întărit foarte mult.
20 De aceea Dumnezeu a făcut bine moașelor, iar poporul lui Israel se înmulțea și se întărea mereu.
21 Fiindcă moașele se temuseră de Dumnezeu, el le-a dăruit familii.
21 Și fiindcă moașele se temeau de Dumnezeu, de aceea El le-a întărit neamul.
22 Atunci, Faraón a poruncit întregului său popor, zicând: „Orice băiat care se va naște să fie aruncat în Fluviu, iar toate fetele să fie lăsate să trăiască”.
22 Atunci Faraon a poruncit la tot poporul său și a zis: „Tot copilul de parte bărbătească, ce se va naște Evreilor, să-l aruncați în Nil, iar fetele să le lăsați să trăiască toate!”
