1 În vremea aceea a vorbit Domnul cu Moise și i-a zis:
2 „Să-Mi sfințești pe tot întâiul născut, pe tot cel ce se naște întâi la fiii lui Israel, de la om până la dobitoc, că este al Meu!”Ies 13,12 Ies 22,29 Ies 34,19-20 Lv 27,26 Nm 3,13 Nm 8,17 Dt 15,19 Lc 2,23
3 Iar Moise a zis către popor: „Să vă aduceți aminte de ziua aceasta, în care ați ieșit din pământul Egiptului, din casa robiei, căci cu mână tare v-a scos Domnul de acolo și să nu mâncați dospit;Ies 6,1 Ies 14,8 Ies 23,15 Lv 22,33 Dt 4,34.37 Dt 6,21 Ps 113,1 Ps 135,12
4 Că astăzi ieșiți voi, în luna Aviv.Ies 12,2 Nm 9,1
5 Iar când te va duce Domnul Dumnezeul tău în țara Canaaneilor, a Heteilor, a Amoreilor, a Heveilor, a Iebuseilor, a Ghergheseilor și a Ferezeilor, pentru care S-a jurat El părinților tăi să-ți dea țara unde curge miere și lapte, să faci slujba aceasta în această lună.Fc 15,7 Fc 17,8 Dt 26,9
6 Șapte zile să mănânci azime, iar în ziua a șaptea este sărbătoarea Domnului:
7 Azime să mâncați șapte zile și să nu se găsească la tine pâine dospită, nici aluat dospit în toate hotarele tale.1Co 5,8
8 În ziua aceea să spui fiului tău și să zici: Acestea sunt pentru cele ce a făcut Domnul cu mine, când am ieșit din Egipt.Ies 12,26
9 Să fie acestea ca un semn pe mâna ta și aducere aminte înaintea ochilor tăi, pentru ca legea Domnului să fie în gura ta, căci cu mână tare te-a scos Domnul Dumnezeu din Egipt.Dt 6,8 Dt 11,18
10 Să păziți dar legea aceasta din an în an, la vremea hotărâtă.Ies 12,14
11 Și când te va duce Domnul Dumnezeul tău în țara Canaanului, cum S-a jurat ție și părinților tăi, și ți-o va da ție,Fc 15,18
12 Atunci să osebești Domnului pe tot cel de parte bărbătească de la oameni, care se naște întâi; și pe tot cel de parte bărbătească, care se va naște întâi din turmele sau de la vitele ce vei avea, să-l închini Domnului.Ies 13,2
13 Pe tot întâi-născutul de la asină să-l răscumperi cu un miel; iar de nu-l vei răscumpăra, îi vei frânge gâtul; să răscumperi și pe tot întâi-născutul din oameni în neamul tău.Ies 34,20 Nm 3,46
14 Când însă te va întreba după aceea fiul tău și va zice: Ce înseamnă aceasta?, să-i spui: Cu mână puternică ne-a scos Domnul din pământul Egiptului, din casa robiei.Ies 12,26
15 Că atunci când se îndărătnicea Faraon să ne dea drumul, Domnul a omorât pe toți întâi-născuții în pământul Egiptului, de la întâi-născutul oamenilor până la întâi-născutul dobitoacelor. De aceea jertfesc eu Domnului pe tot întâi-născutul de parte bărbătească și pe tot întâi-născutul din fiii mei îl răscumpăr.Ies 4,23 Ies 12,29
16 Să fie dar aceasta ca un semn la mâna ta și ca o tăbliță deasupra ochilor tăi, căci cu mână tare ne-a scos Domnul din Egipt!”Dt 6,8 Fa 13,17
17 Iar după ce Faraon a dat drumul poporului, Dumnezeu nu l-a dus pe calea cea către pământul Filistenilor, care era mai scurtă; căci a zis Dumnezeu: „Nu cumva poporul, văzând război, să-i pară rău și să se întoarcă în Egipt”.1Co 10,13 Evr 11,27
18 Ci a dus Dumnezeu poporul împrejur, pe calea pustiului, către Marea Roșie. Și fiii lui Israel au ieșit în bună rânduială din pământul Egiptului.Ps 77,52-53
19 Atunci a luat Moise cu sine oasele lui Iosif; căci Iosif legase pe fiii lui Israel cu jurământ, zicând: „Are să vă cerceteze Dumnezeu și atunci să luați cu voi și oasele mele de aici!”Fc 50,25 Ios 24,32
20 Fiii lui Israel au pornit apoi din Sucot și și-au așezat tabăra la Etam, la capătul pustiului.Nm 33,6 Ps 67,8
21 Iar Domnul mergea înaintea lor: ziua în stâlp de nor, arătându-le calea, iar noaptea în stâlp de foc, luminându-le, ca să poată merge și ziua și noaptea.Ies 14,19 Nm 14,14 Dt 1,33 Dt 4,37 Ne 9,12.19 Ps 77,14 Ps 104,39 Is 4,5 Sol 10,17 Sol 18,3 1Co 10,2
22 Și n-a lipsit stâlpul de nor ziua, nici stâlpul de foc noaptea dinaintea poporului.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Domnul i-a vorbit lui Moise:
1 În vremea aceea a vorbit Domnul cu Moise și i-a zis:
2 „Sfințește-mi orice întâi-născut care deschide pântecele dintre fiii lui Israél, atât dintre oameni, cât și dintre animale: acesta este al meu!”.
2 „Să-Mi sfințești pe tot întâiul născut, pe tot cel ce se naște întâi la fiii lui Israel, de la om până la dobitoc, că este al Meu!”
3 Moise a zis poporului: „Aduceți-vă aminte de ziua aceasta în care ați ieșit din Egipt, din casa sclaviei; căci cu mână puternică v-a scos Domnul de acolo! Să nu se mănânce [nimic] dospit!
3 Iar Moise a zis către popor: „Să vă aduceți aminte de ziua aceasta, în care ați ieșit din pământul Egiptului, din casa robiei, căci cu mână tare v-a scos Domnul de acolo și să nu mâncați dospit;
4 Voi ieșiți astăzi, în luna Abíb.
4 Că astăzi ieșiți voi, în luna Aviv.
5 Când te va duce Domnul în țara canaaneénilor, a hetéilor, a amoréilor, a hevéilor și a iebuséilor, [țară] pe care a jurat părinților tăi că ți-o va da, țară unde curge lapte și miere, să faci această slujire în luna aceasta!
5 Iar când te va duce Domnul Dumnezeul tău în țara Canaaneilor, a Heteilor, a Amoreilor, a Heveilor, a Iebuseilor, a Ghergheseilor și a Ferezeilor, pentru care S-a jurat El părinților tăi să-ți dea țara unde curge miere și lapte, să faci slujba aceasta în această lună.
6 Timp de șapte zile să mănânci ázime; în ziua a șaptea va fi o sărbătoare a Domnului.
6 Șapte zile să mănânci azime, iar în ziua a șaptea este sărbătoarea Domnului:
7 Să se mănânce ázime în timpul celor șapte zile; să nu se vadă la tine nimic dospit, să nu se vadă la tine nici aluat între toate hotarele tale!
7 Azime să mâncați șapte zile și să nu se găsească la tine pâine dospită, nici aluat dospit în toate hotarele tale.
8 Să-i faci cunoscut fiului tău în ziua aceea, zicând: «Aceasta este pentru ceea ce a făcut Domnul pentru mine când am ieșit din Egipt»!
8 În ziua aceea să spui fiului tău și să zici: Acestea sunt pentru cele ce a făcut Domnul cu mine, când am ieșit din Egipt.
9 Să-ți fie [aceasta] ca un semn pe mâna ta și ca o aducere aminte între ochii tăi, pentru ca legea Domnului să fie în gura ta; căci cu mână puternică te-a scos Domnul din Egipt!
9 Să fie acestea ca un semn pe mâna ta și aducere aminte înaintea ochilor tăi, pentru ca legea Domnului să fie în gura ta, căci cu mână tare te-a scos Domnul Dumnezeu din Egipt.
10 Să ții hotărârea aceasta la timpul stabilit, din an în an!
10 Să păziți dar legea aceasta din an în an, la vremea hotărâtă.
11 Când te va duce Domnul în țara canaaneénilor, așa cum ți-a jurat ție și părinților tăi, și ți-o va da,
11 Și când te va duce Domnul Dumnezeul tău în țara Canaanului, cum S-a jurat ție și părinților tăi, și ți-o va da ție,
12 să sfințești pentru Domnul pe tot cel ce deschide pântecele și pe orice întâi-născut din animalele tale: cei de parte bărbătească vor fi ai Domnului.
12 Atunci să osebești Domnului pe tot cel de parte bărbătească de la oameni, care se naște întâi; și pe tot cel de parte bărbătească, care se va naște întâi din turmele sau de la vitele ce vei avea, să-l închini Domnului.
13 Și pe orice întâi născut al măgăriței îl vei răscumpăra cu un miel; iar dacă nu-l vei răscumpăra, îi vei frânge gâtul. Și pe orice întâi-născut din om dintre fiii tăi îl vei răscumpăra.
13 Pe tot întâi-născutul de la asină să-l răscumperi cu un miel; iar de nu-l vei răscumpăra, îi vei frânge gâtul; să răscumperi și pe tot întâi-născutul din oameni în neamul tău.
14 Când fiul tău te va întreba mâine: «Ce înseamnă lucrul acesta?», să-i spui, zicând: «Domnul ne-a scos cu braț puternic din Egipt, din casa sclaviei;
14 Când însă te va întreba după aceea fiul tău și va zice: Ce înseamnă aceasta?, să-i spui: Cu mână puternică ne-a scos Domnul din pământul Egiptului, din casa robiei.
15 și, pentru că Faraón se încăpățâna să nu ne lase să plecăm, Domnul i-a ucis pe toți întâii-născuți din țara Egiptului, de la întâii-născuți ai oamenilor până la întâii-născuți ai animalelor. De aceea eu jertfesc Domnului orice întâi-născut de parte bărbătească și-l răscumpăr pe orice întâi-născut dintre fiii mei».
15 Că atunci când se îndărătnicea Faraon să ne dea drumul, Domnul a omorât pe toți întâi-născuții în pământul Egiptului, de la întâi-născutul oamenilor până la întâi-născutul dobitoacelor. De aceea jertfesc eu Domnului pe tot întâi-născutul de parte bărbătească și pe tot întâi-născutul din fiii mei îl răscumpăr.
16 Să fie ca un semn pe mâna ta și ca o podoabă între ochii tăi! Căci cu braț puternic ne-a scos Domnul din Egipt”.
16 Să fie dar aceasta ca un semn la mâna ta și ca o tăbliță deasupra ochilor tăi, căci cu mână tare ne-a scos Domnul din Egipt!”
17 Când Faraón a lăsat poporul [să plece], Dumnezeu nu l-a condus pe drumul spre țara filisténilor, deși era aproape; căci Dumnezeu și-a zis: „Ca nu cumva poporului, văzând războiul, să-i pară rău și să se întoarcă în Egipt!”.
17 Iar după ce Faraon a dat drumul poporului, Dumnezeu nu l-a dus pe calea cea către pământul Filistenilor, care era mai scurtă; căci a zis Dumnezeu: „Nu cumva poporul, văzând război, să-i pară rău și să se întoarcă în Egipt”.
18 Dumnezeu a întors poporul pe drumul pustiului, spre Marea Roșie. Fiii lui Israél au ieșit înarmați din țara Egiptului.
18 Ci a dus Dumnezeu poporul împrejur, pe calea pustiului, către Marea Roșie. Și fiii lui Israel au ieșit în bună rânduială din pământul Egiptului.
19 Moise a luat cu sine oasele lui Iosíf; căci el îi pusese pe fiii lui Israél să jure, zicând: „Dumnezeu vă va vizita; atunci să urcați cu voi oasele mele de aici!”.
19 Atunci a luat Moise cu sine oasele lui Iosif; căci Iosif legase pe fiii lui Israel cu jurământ, zicând: „Are să vă cerceteze Dumnezeu și atunci să luați cu voi și oasele mele de aici!”
20 Au plecat din Sucót și au așezat tabăra la Etám, la marginea pustiului.
20 Fiii lui Israel au pornit apoi din Sucot și și-au așezat tabăra la Etam, la capătul pustiului.
21 Domnul mergea înaintea lor, ziua într-o coloană de nor, ca să-i conducă pe drum, iar noaptea într-o coloană de foc, ca să-i lumineze, pentru ca să meargă și ziua, și noaptea.
21 Iar Domnul mergea înaintea lor: ziua în stâlp de nor, arătându-le calea, iar noaptea în stâlp de foc, luminându-le, ca să poată merge și ziua și noaptea.
22 Coloana de nor nu se depărta ziua dinaintea poporului, nici coloana de foc noaptea.
22 Și n-a lipsit stâlpul de nor ziua, nici stâlpul de foc noaptea dinaintea poporului.
