1 Atunci toată obștea a ridicat strigăt și a plâns poporul toată noaptea aceea;Nm 21,5 Dt 1,27 Ps 105,25
2 Cârtind împotriva lui Moise și a lui Aaron, toți fiii lui Israel și toată obștea au zis către ei: „Mai bine era să fi murit în pământul Egiptului sau să murim în pustiul acesta!Nm 16,3.41 Ps 105,24
3 La ce ne duce Domnul în pământul acela, ca să cădem în război? Femeile noastre și copiii noștri vor fi pradă. Nu ar fi, oare, mai bine să ne întoarcem în Egipt?”Dt 1,26
4 Apoi au zis unii către alții: „Să ne alegem căpetenie și să ne întoarcem în Egipt”.Ne 9,17 Evr 3,16
5 Atunci au căzut Moise și Aaron cu fețele la pământ înaintea întregii adunări a obștii fiilor lui Israel.Nm 16,4
6 Iar Iosua, fiul lui Navi și Caleb al lui Iefone, care erau din cei ce cercetaseră țara, și-au rupt hainele lorFc 37,29 Sir 4,6.10 1Mac 2,55-56
7 Și au zis către obștea fiilor lui Israel: „Pământul, pe care l-am străbătut noi, este foarte, foarte bun;
8 De va fi Domnul bun cu noi, ne va duce în pământul acela și ni-l va da nouă; în pământul acela izvorăște lapte și miere.Ies 3,8 Nm 13,28
9 Deci nu vă ridicați împotriva Domnului și nu vă temeți de poporul pământului aceluia, căci va ajunge mâncarea noastră: ei n-au apărare, iar cu noi este Domnul. Nu vă temeți de ei!”Dt 20,3 Dt 32,42-43
10 Atunci toată obștea a zis: „Să-i ucidem cu pietre!” Dar iată slava Domnului s-a arătat în nor tuturor fiilor lui Israel la cortul adunării.Ies 17,4 Nm 12,5
11 Și a zis Domnul către Moise: „Până când Mă va supăra poporul acesta și până când nu va crede el în Mine, cu toate minunile ce am făcut în mijlocul lui?
12 Îl voi lovi cu ciumă și-l voi pierde și te voi face pe tine și casa tatălui tău popor numeros și mai puternic decât acesta!”Ies 32,10
13 Moise însă a zis către Domnul: „Vor auzi de aceasta Egiptenii, din mijlocul cărora ai scos Tu, cu puterea Ta, pe poporul acestaIes 32,12 Dt 9,25 Ps 98,6
14 Și vor spune locuitorilor pământului acestuia, care au auzit, că Tu, Doamne, Te afli în mijlocul poporului acestuia și Tu, Doamne, le dai să Te vadă față către față, și că Tu mergi înaintea lor, ziua în stâlp de nor și noaptea în stâlp de foc.Ies 13,21 Ies 40,35-36 Ps 67,8
15 Iar dacă Tu vei pierde pe poporul acesta, ca pe un om, atunci popoarele care au auzit de numele Tău vor zice:Ies 32,12
16 Domnul n-a putut duce pe poporul acesta în pământul pe care cu jurământ l-a făgăduit să-l dea lor și de aceea l-a pierdut în pustie.Dt 9,28 Iz 20,9.14
17 Deci, înalță-se acum puterea Ta, Doamne, cum ai spus Tu, zicând:
18 Domnul este îndelung-răbdător, mult-îndurat și adevărat, iertând fărădelegile, greșelile și păcatele și nelăsând nepedepsit, ci pedepsește nelegiuirile părinților în copii până la al treilea și al patrulea neam.Ies 20,5 Dt 5,9 Ps 102,8 Ir 32,18
19 Iartă păcatul poporului acestuia, după mare mila Ta, precum ai iertat Tu poporul acesta din Egipt și până acum”.Ies 32,12
20 Zis-a Domnul către Moise: „Voi ierta, după cuvântul tău,
21 Dar viu sunt Eu și viu e numele Meu și de slava Domnului e plin tot pământul:Dt 1,35 Dt 2,14 Ps 94,11
22 Toți bărbații câți au văzut slava Mea și minunile pe care le-am făcut în pământul Egiptului și în pustie, și M-au ispitit până acum de zeci de ori și n-au ascultat glasul Meu,Fc 31,7 Ne 4,12 Ps 77,40 Ecc 7,20 Evr 3,16
23 Nu vor vedea pământul pe care Eu cu jurământ l-am făgăduit părinților lor; ci numai copiilor lor, care sunt aici cu Mine, care nu știu ce este binele și ce este răul și tuturor nevârstnicilor, care nu judecă, acelora le voi da pământul, iar toți cei ce M-au amărât nu-l vor vedea;Nm 32,11 Dt 1,35 1Co 10,5 Evr 3,11
24 Iar pe robul Meu Caleb, îl voi duce în pământul în care a umblat și seminția lui îl va moșteni, pentru că în el a fost alt duh și pentru că el s-a supus Mie.Ios 14,6.8.13 Jd 1,20 1Mac 2,56
25 Amaleciții și Canaaneii locuiesc pe vale; mâine să vă întoarceți și să vă duceți în pustie, spre Marea Roșie”.Dt 1,40
26 Și a mai grăit Domnul cu Moise și cu Aaron și a zis:
27 „Până când această obște rea va cârti împotriva Mea? Cârtirea cu care fiii lui Israel cârtesc împotriva Mea, o aud.Ps 105,25
28 Deci, spune-le: Viu sunt Eu, zice Domnul! După cum ați zis în auzul Meu, așa voi face cu voi:Nm 26,65 Nm 32,10-11
29 În pustia aceasta vor cădea oasele voastre și voi toți cei numărați, de la douăzeci de ani în sus, care ați cârtit împotriva Mea, oricâți ați fi la număr,Dt 1,35 Dt 2,14 Ps 105,26 Iuda 1,5
30 Nu veți intra în pământul pentru care, ridicându-Mi mâna, M-am jurat să vă așez, ci numai Caleb, fiul lui Iefone, și Iosua, fiul lui Navi.Nm 26,65 Nm 32,12 Dt 1,36 Ios 14,6 Iz 20,13
31 Pe copiii voștri, despre care voi ziceați că vor ajunge pradă vrăjmașilor, îi voi duce acolo și ei vor cunoaște pământul pe care voi l-ați nesocotit;Dt 1,39
32 Iar oasele voastre vor cădea în pustia aceasta.
33 Copiii voștri vor rătăci prin pustie patruzeci de ani și vor suferi pedeapsă pentru desfrânarea voastră, până vor cădea toate oasele voastre în pustie.Ps 94,10
34 După numărul celor patruzeci de zile, în care ați iscodit pământul Canaan, veți purta pedeapsa pentru păcatele voastre patruzeci de ani, câte un an pentru fiecare zi, ca să cunoașteți ce înseamnă să fiți părăsiți de Mine.Ps 94,10
35 Eu, Domnul, am grăit! Și așa voi face cu toată obștea aceasta rea, care s-a ridicat împotriva Mea: în pustia aceasta vor pieri și vor muri toți!”Ir 6,19
36 Și oamenii pe care-i trimisese Moise să iscodească pământul și care la întoarcere au întărâtat împotriva lui toată obștea aceasta, răspândind zvonuri rele despre țara aceea,
37 Au murit loviți înaintea Domnului, pentru că au răspândit zvonurile despre țara aceea.Iuda 1,5 1Co 10,10 Evr 5,17
38 Numai Iosua, fiul lui Navi, și Caleb, fiul lui Iefone, au rămas vii dintre bărbații aceia care fuseseră să iscodească țara Canaan.Sir 46,10
39 Cuvintele acestea le-a spus Moise înaintea tuturor fiilor lui Israel și poporul s-a întristat foarte tare.
40 Sculându-se ei deci dis-de-dimineață, s-au dus pe vârful muntelui, zicând: „Iată, ne ducem la locul acela de care ne-a grăit Domnul, căci am greșit!”Dt 1,41
41 Moise însă le-a zis: „Pentru ce călcați porunca Domnului? Nu veți izbuti.
42 Nu vă duceți, căci Domnul nu este între voi și veți cădea înaintea vrăjmașilor voștri;
43 Căci Amaleciții și Canaaneii sunt acolo înaintea voastră și veți cădea de sabie, pentru că v-ați abătut de la Domnul și Domnul nu va fi cu voi”.
44 Dar ei au îndrăznit să se urce pe vârful muntelui; iar chivotul legii Domnului și Moise n-au părăsit tabăra.Dt 1,43
45 Atunci s-au suit Amaleciții și Canaaneii care trăiau în muntele acela și i-au înfrânt și i-au gonit până la Horma și s-au întors în tabără.Jd 1,17
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Toată adunarea a ridicat vocea și a strigat. Și a plâns poporul în noaptea aceea.
1 Atunci toată obștea a ridicat strigăt și a plâns poporul toată noaptea aceea;
2 Toți fiii lui Israél au murmurat împotriva lui Moise și a lui Aarón și toată adunarea le-a zis: „De-am fi murit în țara Egiptului sau de-am muri în pustiul acesta!
2 Cârtind împotriva lui Moise și a lui Aaron, toți fiii lui Israel și toată obștea au zis către ei: „Mai bine era să fi murit în pământul Egiptului sau să murim în pustiul acesta!
3 Pentru ce ne duce Domnul în țara aceasta ca să cădem prin sabie, iar soțiile noastre și copilașii noștri să ajungă pradă? Nu ar fi mai bine să ne întoarcem în Egipt?”.
3 La ce ne duce Domnul în pământul acela, ca să cădem în război? Femeile noastre și copiii noștri vor fi pradă. Nu ar fi, oare, mai bine să ne întoarcem în Egipt?”
4 Și au zis unul către altul: „Să ne alegem o căpetenie și să ne întoarcem în Egipt!”.
4 Apoi au zis unii către alții: „Să ne alegem căpetenie și să ne întoarcem în Egipt”.
5 Moise și Aarón au căzut cu fața la pământ înaintea întregii adunări a comunității fiilor lui Israél.
5 Atunci au căzut Moise și Aaron cu fețele la pământ înaintea întregii adunări a obștii fiilor lui Israel.
6 Iósue, fiul lui Nun, și Cáleb, fiul lui Iefúne, dintre cei care cercetaseră țara, și-au sfâșiat hainele.
6 Iar Iosua, fiul lui Navi și Caleb al lui Iefone, care erau din cei ce cercetaseră țara, și-au rupt hainele lor
7 Și au vorbit întregii adunări a fiilor lui Israél: „Țara pe care am străbătut-o ca s-o cercetăm este o țară foarte, foarte bună.
7 Și au zis către obștea fiilor lui Israel: „Pământul, pe care l-am străbătut noi, este foarte, foarte bun;
8 Dacă Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce în țara aceasta și ne-o va da: este o țară în care curge lapte și miere.
8 De va fi Domnul bun cu noi, ne va duce în pământul acela și ni-l va da nouă; în pământul acela izvorăște lapte și miere.
9 Numai să nu vă răzvrătiți împotriva Domnului și să nu vă temeți de oamenii din țara aceea, căci ei sunt prada noastră. Sprijinul lor s-a îndepărtat de la ei: Domnul este cu noi, nu vă temeți de ei!”.
9 Deci nu vă ridicați împotriva Domnului și nu vă temeți de poporul pământului aceluia, căci va ajunge mâncarea noastră: ei n-au apărare, iar cu noi este Domnul. Nu vă temeți de ei!”
10 Toată adunarea vorbea să-i ucidă cu pietre, când gloria Domnului s-a arătat tuturor fiilor lui Israél peste cortul întâlnirii.
10 Atunci toată obștea a zis: „Să-i ucidem cu pietre!” Dar iată slava Domnului s-a arătat în nor tuturor fiilor lui Israel la cortul adunării.
11 Domnul i-a zis lui Moise:
„Până când mă va disprețui poporul acesta? Până când nu va crede în mine, cu toate semnele pe care le fac în mijlocul lui?
11 Și a zis Domnul către Moise: „Până când Mă va supăra poporul acesta și până când nu va crede el în Mine, cu toate minunile ce am făcut în mijlocul lui?
12 Îl voi lovi cu ciumă și-l voi nimici, dar pe tine te voi face un popor mai mare și mai puternic decât el”.
12 Îl voi lovi cu ciumă și-l voi pierde și te voi face pe tine și casa tatălui tău popor numeros și mai puternic decât acesta!”
13 Moise i-a zis Domnului: „Egipténii vor auzi că tu l-ai scos pe poporul acesta din mijlocul lor,
13 Moise însă a zis către Domnul: „Vor auzi de aceasta Egiptenii, din mijlocul cărora ai scos Tu, cu puterea Ta, pe poporul acesta
14 și vor spune locuitorilor țării acesteia că au auzit că tu, Doamne, ești în mijlocul poporului; că tu ești văzut față în față, Doamne; că norul tău stă deasupra lor și că tu mergi înaintea lor într-o coloană de nor ziua și într-o coloană de foc noaptea.
14 Și vor spune locuitorilor pământului acestuia, care au auzit, că Tu, Doamne, Te afli în mijlocul poporului acestuia și Tu, Doamne, le dai să Te vadă față către față, și că Tu mergi înaintea lor, ziua în stâlp de nor și noaptea în stâlp de foc.
15 Dacă vei ucide poporul acesta ca pe un singur om, vor zice neamurile care au auzit de faima ta:
15 Iar dacă Tu vei pierde pe poporul acesta, ca pe un om, atunci popoarele care au auzit de numele Tău vor zice:
16 «pentru că nu a putut Domnul să conducă poporul acesta în țara pe care le-a jurat-o, i-a ucis în pustiu!».
16 Domnul n-a putut duce pe poporul acesta în pământul pe care cu jurământ l-a făgăduit să-l dea lor și de aceea l-a pierdut în pustie.
17 Acum, să se arate puterea Domnului meu, după cum ai zis:
17 Deci, înalță-se acum puterea Ta, Doamne, cum ai spus Tu, zicând:
18 «Domnul este încet la mânie și plin de îndurare, iartă fărădelegea și răzvrătirea; dar nu ține pe cel vinovat drept nevinovat și pedepsește fărădelegea părinților în copii, până la a treia și a patra [generație]».
18 Domnul este îndelung-răbdător, mult-îndurat și adevărat, iertând fărădelegile, greșelile și păcatele și nelăsând nepedepsit, ci pedepsește nelegiuirile părinților în copii până la al treilea și al patrulea neam.
19 Iartă, te rog, fărădelegea poporului acestuia, după mărimea îndurării tale și după cum ai iertat poporul acesta din Egipt până aici”.
19 Iartă păcatul poporului acestuia, după mare mila Ta, precum ai iertat Tu poporul acesta din Egipt și până acum”.
20 Domnul i-a spus: „Îl iert după cum ai cerut.
20 Zis-a Domnul către Moise: „Voi ierta, după cuvântul tău,
21 De aceea, viu sunt eu, gloria Domnului va umple tot pământul;
21 Dar viu sunt Eu și viu e numele Meu și de slava Domnului e plin tot pământul:
22 niciunul dintre oamenii care au văzut gloria mea și semnele pe care le-am făcut în Egipt și în pustiu și m-au pus la încercare de zece ori și nu au ascultat de glasul meu
22 Toți bărbații câți au văzut slava Mea și minunile pe care le-am făcut în pământul Egiptului și în pustie, și M-au ispitit până acum de zeci de ori și n-au ascultat glasul Meu,
23 nu va vedea țara pe care am jurat-o părinților lor; și toți cei care m-au disprețuit nu o vor vedea.
23 Nu vor vedea pământul pe care Eu cu jurământ l-am făgăduit părinților lor; ci numai copiilor lor, care sunt aici cu Mine, care nu știu ce este binele și ce este răul și tuturor nevârstnicilor, care nu judecă, acelora le voi da pământul, iar toți cei ce M-au amărât nu-l vor vedea;
24 Dar pe Cáleb, slujitorul meu, pentru că a fost un alt duh cu el și a urmat întru totul calea mea, îl voi face să intre în țara în care a fost și urmașii lui o vor stăpâni.
24 Iar pe robul Meu Caleb, îl voi duce în pământul în care a umblat și seminția lui îl va moșteni, pentru că în el a fost alt duh și pentru că el s-a supus Mie.
25 Iar amalecíții și canaaneénii locuiesc valea. Mâine, întoarceți-vă și plecați în pustiu, pe calea spre Marea Roșie!”.
25 Amaleciții și Canaaneii locuiesc pe vale; mâine să vă întoarceți și să vă duceți în pustie, spre Marea Roșie”.
26 Domnul le-a vorbit lui Moise și lui Aarón:
26 Și a mai grăit Domnul cu Moise și cu Aaron și a zis:
27 „Până când va murmura această comunitate rea împotriva mea? Am auzit murmurările fiilor lui Israél care murmură împotriva mea.
27 „Până când această obște rea va cârti împotriva Mea? Cârtirea cu care fiii lui Israel cârtesc împotriva Mea, o aud.
28 Spune-le: «Viu sunt eu», zice Domnul, «vă voi face așa cum am auzit cu urechile mele că ați vorbit.
28 Deci, spune-le: Viu sunt Eu, zice Domnul! După cum ați zis în auzul Meu, așa voi face cu voi:
29 În pustiul acesta vor cădea cadavrele voastre. Voi toți care ați fost numărați, de la douăzeci de ani în sus, oricâți ați fi la număr, și care ați murmurat împotriva mea
29 În pustia aceasta vor cădea oasele voastre și voi toți cei numărați, de la douăzeci de ani în sus, care ați cârtit împotriva Mea, oricâți ați fi la număr,
30 nu veți intra în țara în care am jurat că vă voi stabili, în afară de Cáleb, fiul lui Iefúne, și de Iósue, fiul lui Nun.
30 Nu veți intra în pământul pentru care, ridicându-Mi mâna, M-am jurat să vă așez, ci numai Caleb, fiul lui Iefone, și Iosua, fiul lui Navi.
31 Pe copilașii voștri, despre care ați zis că vor fi pradă, îi voi face să intre și vor cunoaște țara pe care voi ați disprețuit-o.
31 Pe copiii voștri, despre care voi ziceați că vor ajunge pradă vrăjmașilor, îi voi duce acolo și ei vor cunoaște pământul pe care voi l-ați nesocotit;
32 Cât despre voi, cadavrele voastre vor cădea în pustiul acesta.
32 Iar oasele voastre vor cădea în pustia aceasta.
33 Fiii voștri vor fi nomazi timp de patruzeci de ani în pustiu și vor purta păcatele voastre până când vor cădea cadavrele voastre în pustiu.
33 Copiii voștri vor rătăci prin pustie patruzeci de ani și vor suferi pedeapsă pentru desfrânarea voastră, până vor cădea toate oasele voastre în pustie.
34 După numărul zilelor în care ați cercetat țara, adică patruzeci de zile, câte un an pentru fiecare zi, veți purta vinovăția voastră timp de patruzeci de ani și veți cunoaște împotrivirea mea.
34 După numărul celor patruzeci de zile, în care ați iscodit pământul Canaan, veți purta pedeapsa pentru păcatele voastre patruzeci de ani, câte un an pentru fiecare zi, ca să cunoașteți ce înseamnă să fiți părăsiți de Mine.
35 Eu, Domnul, am vorbit! Voi face aceasta la toată adunarea aceasta rea care s-a strâns împreună împotriva mea: vor pieri în pustiul acesta și vor muri în el»”.
35 Eu, Domnul, am grăit! Și așa voi face cu toată obștea aceasta rea, care s-a ridicat împotriva Mea: în pustia aceasta vor pieri și vor muri toți!”
36 Iar bărbații pe care îi trimisese Moise să cerceteze țara, care s-au întors și au făcut toată adunarea să murmure împotriva lui, răspândind zvonuri rele despre țară,
36 Și oamenii pe care-i trimisese Moise să iscodească pământul și care la întoarcere au întărâtat împotriva lui toată obștea aceasta, răspândind zvonuri rele despre țara aceea,
37 bărbații care răspândiseră zvonuri rele despre țară au murit acolo, înaintea Domnului, loviți de flagel.
37 Au murit loviți înaintea Domnului, pentru că au răspândit zvonurile despre țara aceea.
38 Dar Iósue, fiul lui Nun, și Cáleb, fiul lui Iefúne, au rămas cu viață dintre bărbații aceia care au mers să cerceteze țara.
38 Numai Iosua, fiul lui Navi, și Caleb, fiul lui Iefone, au rămas vii dintre bărbații aceia care fuseseră să iscodească țara Canaan.
39 Moise a spus aceste lucruri tuturor fiilor lui Israél și poporul s-a întristat mult.
39 Cuvintele acestea le-a spus Moise înaintea tuturor fiilor lui Israel și poporul s-a întristat foarte tare.
40 S-au sculat de dimineață și au urcat pe vârful muntelui, zicând: „Iată-ne, să mergem la locul de care a vorbit Domnul, căci am păcătuit!”.
40 Sculându-se ei deci dis-de-dimineață, s-au dus pe vârful muntelui, zicând: „Iată, ne ducem la locul acela de care ne-a grăit Domnul, căci am greșit!”
41 Moise a zis: „Pentru ce voi încălcați acum cuvântul Domnului? Lucrul acesta nu vă va reuși.
41 Moise însă le-a zis: „Pentru ce călcați porunca Domnului? Nu veți izbuti.
42 Nu mergeți, căci Domnul nu este în mijlocul vostru și să nu fiți loviți de dușmanii voștri!
42 Nu vă duceți, căci Domnul nu este între voi și veți cădea înaintea vrăjmașilor voștri;
43 Căci amalecíții și canaaneénii sunt acolo, înaintea voastră, și veți cădea de sabie. Pentru că v-ați abătut de la Domnul, Domnul nu va fi cu voi”.
43 Căci Amaleciții și Canaaneii sunt acolo înaintea voastră și veți cădea de sabie, pentru că v-ați abătut de la Domnul și Domnul nu va fi cu voi”.
44 Ei s-au încăpățânat să urce pe vârful muntelui, dar arca alianței Domnului și Moise nu s-au mișcat din mijlocul taberei.
44 Dar ei au îndrăznit să se urce pe vârful muntelui; iar chivotul legii Domnului și Moise n-au părăsit tabăra.
45 Atunci au coborât amalecíții și canaaneénii, care locuiau pe muntele acela, i-au bătut și i-au tăiat până la Hormá.
45 Atunci s-au suit Amaleciții și Canaaneii care trăiau în muntele acela și i-au înfrânt și i-au gonit până la Horma și s-au întors în tabără.
