1 După aceea Iacov s-a dus în calea sa. Și căutând, el a văzut oștirea lui Dumnezeu tăbărâtă, căci l-au întâmpinat îngerii lui Dumnezeu.Ps 33,7 Lc 2,13
2 Iacov însă, când i-a văzut, a zis: „Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!” Și a pus locului aceluia numele Mahanaim, adică două tabere.2Rg 2,8
3 Apoi a trimis Iacov soli înaintea sa, la fratele său Isav, în ținutul Seir din țara Edomului,Fc 14,6 Fc 36,8 Dt 22,5.22
4 Și le-a poruncit, zicând: „Așa să ziceți către domnul meu Isav: Așa grăiește robul tău Iacov: Am stat la Laban și am trăit la el până acum.Fc 31,38
5 Am boi și asini, oi, slugi și slujnice, și am trimis să vestească pe domnul meu Isav, ca să afle robul tău bunăvoință înaintea ta”.
6 Și întorcându-se la Iacov, i-au spus solii: „Am fost la fratele tău Isav și iată el vine în întâmpinarea ta cu patru sute de oameni”.Fc 27,41 Fc 33,1.15
7 Iacov însă s-a spăimântat foarte și nu știa ce să facă. Și a împărțit oamenii, care erau cu el, boii, oile și cămilele în două tabere.
8 Și a zis Iacov: „De va năvăli Isav asupra unei tabere și o va bate, va scăpa cealaltă tabără”.
9 Apoi Iacov a zis: „Dumnezeul tatălui meu Avraam și Dumnezeul tatălui meu Isaac, Doamne, Tu, Cel ce mi-ai zis: Întoarce-te în țara ta de naștere, și Eu îți voi face bine,Fc 28,13 Fc 31,3.13
10 Nu sunt vrednic de toate îndurările Tale și de toate binefacerile ce mi-ai arătat mie, robului Tău, că numai cu toiagul am trecut deunăzi Iordanul acesta, iar acum am două tabere;Rut 1,21 2Rg 7,18
11 Izbăvește-mă dar din mâna fratelui meu, din mâna lui Isav, căci mă tem de el, ca nu cumva să vină și să mă omoare pe mine și pe aceste mame cu copii.
12 Căci Tu ai zis: îți voi face bine și voi înmulți neamul tău ca nisipul mării, cât nu se va putea număra din pricina mulțimii”.Fc 13,16 Fc 28,14 Ps 138,18
13 Și a rămas acolo în noaptea aceea. Apoi a luat din cele ce avea și a trimis dar fratelui său Isav:
14 Două sute de capre și douăzeci de țapi, două sute de oi și douăzeci de berbeci,
15 Treizeci de cămile mulgătoare cu mânjii lor, patruzeci de vaci și zece tauri, douăzeci de asine și zece asini.
16 Și a dat fiecare din aceste turme deosebi în seama slugilor sale și a zis slugilor sale: „Treceți înaintea mea și să fie depărtate turmele una de alta”.
17 Celui dintâi i-a poruncit, zicând: „Când te va întâlni fratele meu Isav și te va întreba: Al cui ești tu și unde te duci, și ale cui sunt acestea, ce merg înaintea ta,Fc 33,8
18 Să zici: Ale robului tău Iacov; e dar trimis lui Isav, stăpânul meu. Iată vine și el după noi!”
19 Așa a poruncit Iacov și slugii celei de a doua și celei de a treia și tuturor celor ce mergeau cu turmele, zicând: „Așa să spuneți lui Isav, când îl veți întâlni.
20 Și să-i mai spuneți: Iată și el, robul tău Iacov, vine după noi”. Căci își zicea: Voi îmblânzi fața lui cu darurile ce-mi merg înainte și numai după aceea voi vedea fața lui, și așa poate mă va primi.Pr 18,16 Pr 21,14
21 Și au pornit darurile înaintea lui, iar el a rămas noaptea aceea în tabără.
22 Dar s-a sculat noaptea și luând pe cele două femei ale sale și pe cele două roabe și pe cei unsprezece copii ai săi, a trecut Iabocul prin vad.Nm 21,24 Dt 2,37 Dt 3,16
23 Iar după ce i-a luat și i-a trecut râul, a trecut și toate ale sale.
24 Rămânând Iacov singur, s-a luptat Cineva cu dânsul până la revărsatul zorilor.Os 12,4-5
25 Văzând însă că nu-l poate răpune Acela, S-a atins de încheietura coapsei lui și i-a vătămat lui Iacov încheietura coapsei, pe când se lupta cu el.
26 Și i-a zis: „Lasă-Mă să plec, că s-au ivit zorile!” Iacov I-a răspuns: „Nu Te las până nu mă vei binecuvânta”.Lc 24,28
27 Și l-a întrebat Acela: „Care îți este numele?” Și el a zis: „Iacov!”
28 Zisu-i-a Acela: „De acum nu-ți va mai fi numele Iacov, ci Israel te vei numi, că te-ai luptat cu Dumnezeu și cu oamenii și ai ieșit biruitor!”Fc 35,10 1Rg 18,31 2Rg 17,34 Sol 10,12
29 Și a întrebat și Iacov, zicând: „Spune-mi și Tu numele Tău!” Iar Acela a zis: „Pentru ce întrebi de numele Meu? El e minunat!” Și l-a binecuvântat acolo.Jd 13,17-18
30 Și a pus Iacov locului aceluia numele Peniel, adică fața lui Dumnezeu, căci și-a zis: „Am văzut pe Dumnezeu în față și mântuit a fost sufletul meu!”Jd 8,8 1Rg 12,25
31 Iar când răsărea soarele, trecuse de Peniel, dar el șchiopăta din pricina șoldului.
32 De aceea fiii lui Israel până astăzi nu mănâncă mușchiul de pe șold, pentru că Cel ce S-a luptat a atins încheietura șoldului lui Iacov, în dreptul acestui mușchi.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 A doua zi dimineață, Lában s-a sculat, și-a sărutat fiii și fiicele sale și i-a binecuvântat. Apoi Lában a plecat și s-a întors la locul lui.
1 După aceea Iacov s-a dus în calea sa. Și căutând, el a văzut oștirea lui Dumnezeu tăbărâtă, căci l-au întâmpinat îngerii lui Dumnezeu.
2 Iacób a plecat pe drumul lui și i-au ieșit înainte îngerii lui Dumnezeu.
2 Iacov însă, când i-a văzut, a zis: „Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!” Și a pus locului aceluia numele Mahanaim, adică două tabere.
3 Când i-a văzut, Iacób a zis: „Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!”. De aceea a pus locului aceluia numele Mahanáim.
3 Apoi a trimis Iacov soli înaintea sa, la fratele său Isav, în ținutul Seir din țara Edomului,
4 Iacób a trimis înaintea sa mesageri la Esáu, fratele său, în țara Seír, în câmpia din Edóm,
4 Și le-a poruncit, zicând: „Așa să ziceți către domnul meu Isav: Așa grăiește robul tău Iacov: Am stat la Laban și am trăit la el până acum.
5 și le-a poruncit, zicând: „Așa să spuneți domnului meu Esáu: «Așa vorbește slujitorul tău Iacób: ‹Am locuit ca străin împreună cu Lában și am rămas la el până acum;
5 Am boi și asini, oi, slugi și slujnice, și am trimis să vestească pe domnul meu Isav, ca să afle robul tău bunăvoință înaintea ta”.
6 am boi, măgari, oi, slujitori și servitoare și trimit să facă cunoscut domnului meu ca să afle har în ochii tăi› »”.
6 Și întorcându-se la Iacov, i-au spus solii: „Am fost la fratele tău Isav și iată el vine în întâmpinarea ta cu patru sute de oameni”.
7 Mesagerii s-au întors la Iacób și au zis: „Am fost la fratele tău, Esáu; și el vine în întâmpinarea ta cu patru sute de oameni”.
7 Iacov însă s-a spăimântat foarte și nu știa ce să facă. Și a împărțit oamenii, care erau cu el, boii, oile și cămilele în două tabere.
8 Iacób s-a temut foarte mult și l-a apucat groaza. A împărțit poporul care era cu el, turmele, cirezile și cămilele în două tabere
8 Și a zis Iacov: „De va năvăli Isav asupra unei tabere și o va bate, va scăpa cealaltă tabără”.
9 și a zis: „Dacă vine Esáu împotriva uneia din tabere și o lovește, să scape tabăra care va rămâne!”.
9 Apoi Iacov a zis: „Dumnezeul tatălui meu Avraam și Dumnezeul tatălui meu Isaac, Doamne, Tu, Cel ce mi-ai zis: Întoarce-te în țara ta de naștere, și Eu îți voi face bine,
10 Iacób a zis: „Dumnezeule al tatălui meu Abrahám și Dumnezeule al tatălui meu Isáac, Doamne, care mi-ai zis: «Întoarce-te în țara ta și la rudele tale și eu îți voi face bine!»!
10 Nu sunt vrednic de toate îndurările Tale și de toate binefacerile ce mi-ai arătat mie, robului Tău, că numai cu toiagul am trecut deunăzi Iordanul acesta, iar acum am două tabere;
11 Sunt prea mic pentru toate îndurările și pentru tot adevărul pe care le-ai făcut cu slujitorul tău; am trecut Iordánul acesta numai cu un toiag, iar acum am devenit două tabere.
11 Izbăvește-mă dar din mâna fratelui meu, din mâna lui Isav, căci mă tem de el, ca nu cumva să vină și să mă omoare pe mine și pe aceste mame cu copii.
12 Salvează-mă, te rog, din mâna fratelui meu, din mâna lui Esáu! Căci mi-e frică să nu vină și să ne lovească pe mine, pe mamă și pe copii.
12 Căci Tu ai zis: îți voi face bine și voi înmulți neamul tău ca nisipul mării, cât nu se va putea număra din pricina mulțimii”.
13 Chiar tu ai zis: «Îți voi face bine și voi înmulți descendența ta ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra»”.
13 Și a rămas acolo în noaptea aceea. Apoi a luat din cele ce avea și a trimis dar fratelui său Isav:
14 Iacób a petrecut acolo [noaptea] aceea.
A luat din ce avea la îndemână un dar pentru Esáu, fratele său:
14 Două sute de capre și douăzeci de țapi, două sute de oi și douăzeci de berbeci,
15 două sute de capre și douăzeci de țapi, două sute de oi și douăzeci de berbeci,
15 Treizeci de cămile mulgătoare cu mânjii lor, patruzeci de vaci și zece tauri, douăzeci de asine și zece asini.
16 treizeci de cămile care alăptau cu puii lor, patruzeci de vaci și zece tauri, douăzeci de măgărițe și zece măgari.
16 Și a dat fiecare din aceste turme deosebi în seama slugilor sale și a zis slugilor sale: „Treceți înaintea mea și să fie depărtate turmele una de alta”.
17 Le-a dat pe mâna slujitorilor săi turmă cu turmă, fiecăruia în parte, și le-a zis slujitorilor săi: „Treceți înaintea mea și lăsați o depărtare între turme!”.
17 Celui dintâi i-a poruncit, zicând: „Când te va întâlni fratele meu Isav și te va întreba: Al cui ești tu și unde te duci, și ale cui sunt acestea, ce merg înaintea ta,
18 A poruncit celui dintâi, zicând: „Când te va întâlni fratele meu Esáu și te va întreba: «Al cui ești? Unde te duci? Și ale cui sunt acestea ce merg înaintea ta?»,
18 Să zici: Ale robului tău Iacov; e dar trimis lui Isav, stăpânul meu. Iată vine și el după noi!”
19 să spui: «Ale slujitorului tău Iacób; ele sunt un dar trimis domnului meu Esáu; iată, vine și el în urma noastră!»”.
19 Așa a poruncit Iacov și slugii celei de a doua și celei de a treia și tuturor celor ce mergeau cu turmele, zicând: „Așa să spuneți lui Isav, când îl veți întâlni.
20 A dat aceeași poruncă celui de-al doilea, celui de-al treilea și tuturor care mergeau în urma turmelor, zicând: „Așa să-i vorbiți lui Esáu când îl veți întâlni!
20 Și să-i mai spuneți: Iată și el, robul tău Iacov, vine după noi”. Căci își zicea: Voi îmblânzi fața lui cu darurile ce-mi merg înainte și numai după aceea voi vedea fața lui, și așa poate mă va primi.
21 Să spuneți de asemenea: «Iată, slujitorul tău Iacób vine după noi!»”. Căci își zicea: „Îl voi îmblânzi cu darul care merge înaintea mea; după aceea, voi vedea fața lui și poate își va ridica fața”.
21 Și au pornit darurile înaintea lui, iar el a rămas noaptea aceea în tabără.
22 Și a lăsat să meargă darul înainte, iar el a rămas în tabără în noaptea aceea.
22 Dar s-a sculat noaptea și luând pe cele două femei ale sale și pe cele două roabe și pe cei unsprezece copii ai săi, a trecut Iabocul prin vad.
23 El s-a ridicat [în timpul nopții], le-a luat pe cele două femei ale sale, pe cele două servitoare ale sale și pe cei unsprezece copii ai săi și a trecut prin vadul Iabóc.
23 Iar după ce i-a luat și i-a trecut râul, a trecut și toate ale sale.
24 I-a luat și i-a trecut râul; și a trecut [dincolo] ceea ce avea.
24 Rămânând Iacov singur, s-a luptat Cineva cu dânsul până la revărsatul zorilor.
25 Iacób a rămas singur și un om s-a luptat cu el până la ivirea zorilor.
25 Văzând însă că nu-l poate răpune Acela, S-a atins de încheietura coapsei lui și i-a vătămat lui Iacov încheietura coapsei, pe când se lupta cu el.
26 Văzând că nu-l poate învinge, i-a atins încheietura coapsei și încheietura coapsei lui Iacób s-a dislocat în timp ce se lupta cu el.
26 Și i-a zis: „Lasă-Mă să plec, că s-au ivit zorile!” Iacov I-a răspuns: „Nu Te las până nu mă vei binecuvânta”.
27 El i-a zis: „Lasă-mă să plec, că s-au ivit zorile!”. [Iacób] i-a răspuns: „Nu te voi lăsa să pleci dacă nu mă vei binecuvânta”.
27 Și l-a întrebat Acela: „Care îți este numele?” Și el a zis: „Iacov!”
28 [Acela] l-a întrebat: „Care este numele tău?”. El a zis: „Iacób”.
28 Zisu-i-a Acela: „De acum nu-ți va mai fi numele Iacov, ci Israel te vei numi, că te-ai luptat cu Dumnezeu și cu oamenii și ai ieșit biruitor!”
29 I-a zis: „Nu vei mai fi chemat cu numele „Iacób”, ci cu „Israél”, pentru că te-ai luptat cu Dumnezeu și cu oamenii și ai biruit”.
29 Și a întrebat și Iacov, zicând: „Spune-mi și Tu numele Tău!” Iar Acela a zis: „Pentru ce întrebi de numele Meu? El e minunat!” Și l-a binecuvântat acolo.
30 Iacób l-a întrebat și a zis: „Spune-mi, te rog, numele tău!”. El i-a răspuns: „De ce întrebi tu de numele meu?”. Și l-a binecuvântat acolo.
30 Și a pus Iacov locului aceluia numele Peniel, adică fața lui Dumnezeu, căci și-a zis: „Am văzut pe Dumnezeu în față și mântuit a fost sufletul meu!”
31 Iacób i-a dat locului numele de „Peniél”, căci [zicea]: „L-am văzut pe Dumnezeu față către față și sufletul meu s-a salvat”.
31 Iar când răsărea soarele, trecuse de Peniel, dar el șchiopăta din pricina șoldului.
32 Soarele răsărise deasupră-i când trecuse de Penuél, iar el șchiopăta din cauza coapsei.
32 De aceea fiii lui Israel până astăzi nu mănâncă mușchiul de pe șold, pentru că Cel ce S-a luptat a atins încheietura șoldului lui Iacov, în dreptul acestui mușchi.
33 De aceea, fiii lui Israél nu mănâncă până în ziua de astăzi nervul de la încheietura coapsei; căci acela l-a atins pe Iacób la încheietura șoldului, la nervul coapsei.
