1 Iar după ce a îmbătrânit Isaac și au slăbit vederile ochilor săi, a chemat pe Isav, pe fiul său cel mai mare, și i-a zis: „Fiul meu!” Zis-a acela: „Iată-mă!”Fc 48,10 1Rg 3,2 Ecc 12,2
2 Și Isaac a zis: „Iată, eu am îmbătrânit și nu știu ziua morții mele.
3 Ia-ți dară uneltele tale, tolba și arcul, și ieși la câmp și adu-mi ceva vânat;
4 Să-mi faci mâncare, cum îmi place mie, și adu-mi să mănânc, ca să te binecuvânteze sufletul meu până nu mor!”
5 Rebeca însă a auzit ce a zis Isaac către fiul său Isav. S-a dus deci Isav la câmp să vâneze ceva pentru tatăl său;
6 Iar Rebeca a zis către Iacov, fiul cel mai mic: „Iată, eu am auzit pe tatăl tău grăind cu Isav, fratele tău, și zicând:
7 „Adu vânat și fă-mi o mâncare să mănânc și să te binecuvântez înaintea Domnului, până a nu muri”.
8 Acum dar, fiul meu, ascultă ce am să-ți poruncesc:
9 Du-te la turmă, adu-mi de acolo doi iezi tineri și buni și voi face din ei mâncare, cum îi place tatălui tău;
10 Iar tu o vei duce tatălui tău să mănânce, ca să te binecuvânteze tatăl tău înainte de a muri”.
11 Iacov însă a zis către Rebeca, mama sa: „Isav, fratele meu, e om păros, iar eu n-am păr.Fc 26,25
12 Nu cumva tatăl meu să mă pipăie și voi fi în ochii lui ca un înșelător și în loc de binecuvântare, voi atrage asupră-mi blestem”.Dt 27,18
13 Zis-a mama sa: „Fiul meu, asupra mea să fie blestemul acela; ascultă numai povața mea și du-te și adu-mi iezii!”
14 Atunci, ducându-se Iacov, a luat și a adus mamei sale iezii, iar mama sa a gătit mâncare, cum îi plăcea tatălui lui.
15 Apoi a luat Rebeca haina cea mai frumoasă a lui Isav, fiul ei cel mai mare, care era la ea în casă, și a îmbrăcat pe Iacov, fiul ei cel mai mic;
16 Iar cu pieile iezilor a înfășurat brațele și părțile goale ale gâtului lui.
17 Și a dat mâncarea și pâinea ce gătise în mâinile lui Iacov, fiul său,
18 Și acesta a intrat la tatăl său și a zis: „Tată!” Iar acela a răspuns: „Iată-mă! Cine ești tu, copilul meu?”
19 Zis-a Iacov către tatăl său: „Eu sunt Isav, întâiul tău născut. Am făcut precum mi-ai poruncit; scoală și șezi de mănâncă din vânatul meu, ca să mă binecuvânteze sufletul tău!”
20 Zis-a Isaac către fiul său: „Cum l-ai găsit așa curând, fiul meu?” Și acesta a zis: „Domnul Dumnezeul tău mi l-a scos înainte”.
21 Zis-a Isaac iarăși către Iacov: „Apropie-te să te pipăi, fiul meu, de ești tu fiul meu Isav sau nu”.
22 Și s-a apropiat Iacov de Isaac, tatăl său, iar acesta l-a pipăit și a zis: „Glasul este glasul lui Iacov, iar mâinile sunt mâinile lui Isav”.
23 Dar nu l-a cunoscut, pentru că mâinile lui erau păroase, ca mâinile fratelui său Isav; și l-a binecuvântat.
24 Și a mai zis: „Tu oare ești fiul meu Isav?” Și Iacov a răspuns: „Eu”.
25 Zis-a Isaac: „Adu-mi și voi mânca din vânatul fiului meu, ca să te binecuvânteze sufletul meu!” Și i-a adus și a mâncat; apoi i-a adus și vin și a băut.
26 După aceea Isaac, tatăl său, i-a zis: „Apropie-te, fiule, și mă sărută!”
27 Atunci s-a apropiat Iacov și l-a sărutat. Și a simțit Isaac mirosul hainei lui și l-a binecuvântat și a zis: „Iată, mirosul fiului meu e ca mirosul unui câmp bogat, pe care l-a binecuvântat Domnul.Sir 3,9 Evr 11,20
28 Să-ți dea ție Dumnezeu din roua cerului și din belșugul pământului, pâine multă și vin.Dt 33,13 Sir 44,26
29 Să-ți slujească popoarele și căpeteniile să se închine înaintea ta; să fii stăpân peste frații tăi și feciorii mamei tale să ți se închine ție; cel ce te va blestema să fie blestemat și binecuvântat să fie cel ce te va binecuvânta!”Nm 22,6 Nm 24,9
30 Îndată ce a isprăvit Isaac de binecuvântat pe Iacov, fiul său, și cum a ieșit Iacov de la fața tatălui său Isaac, a venit și Isav cu vânatul lui.
31 A făcut și el bucate și le-a adus tatălui său și a zis către tatăl său: „Scoală, tată, și mănâncă din vânatul fiului tău, ca să mă binecuvânteze sufletul tău!”
32 Iar Isaac, tatăl său, i-a zis: „Cine ești tu?” Iar el a zis: „Eu sunt Isav, fiul tău cel întâi-născut!”
33 Atunci s-a cutremurat Isaac cu cutremur mare foarte și a zis: „Dar cine-i acela, care a căutat și mi-a adus vânat și am mâncat de la el înainte de a veni tu și l-am binecuvântat și binecuvântat va fi?”
34 Iar Isav, auzind cuvintele tatălui său Isaac, a strigat cu glas mare și foarte dureros și a zis către tatăl său: „Binecuvântează-mă și pe mine, tată!”Evr 12,17
35 Zis-a Isaac către el: „A venit fratele tău cu înșelăciune și a luat binecuvântarea ta”.
36 Iar Isav a zis: „Din pricină oare că-l cheamă Iacov, de aceea m-a înșelat de două ori? Deunăzi mi-a răpit dreptul de întâi-născut, iar acum mi-a răpit binecuvântarea mea”. Apoi a zis Isav către tatăl său: „Nu mi-ai păstrat și mie binecuvântare, tată?”Fc 25,33
37 Răspuns-a Isaac și a zis lui Isav: „Iată, stăpân l-am făcut peste tine și pe toți frații lui i-am făcut lui robi; cu pâine și cu vin l-am dăruit. Dar cu tine ce să fac, fiul meu?”
38 Și a zis Isav către tatăl său: „Tată, oare numai o binecuvântare ai tu? Binecuvântează-mă și pe mine, tată!” Și cum Isaac tăcea, Isav și-a ridicat glasul și a început a plânge.Evr 12,17
39 Atunci, răspunzând Isaac, tatăl lui, a zis către el: „Iată, locuința ta va fi un pământ mănos și cerul îți va trimite roua sa;Evr 11,20
40 Cu sabia ta vei trăi și vei fi supus fratelui tău; va veni însă vremea când te vei ridica și vei sfărâma jugul lui de pe grumazul tău”.2Rg 8,20 2Par 21,8
41 De aceea ura Isav pe Iacov pentru binecuvântarea cu care-l binecuvântase tatăl său. Și a zis Isav în cugetul său: „Se apropie zilele de jelire pentru tatăl meu; atunci am să ucid pe Iacov, fratele meu!”Avd 1,10
42 Dar i s-a spus Rebecăi cuvintele lui Isav, fiul cel mai mare, și ea a trimis de a chemat pe Iacov, fiul ei cel mai mic, și i-a zis: „Iată Isav, fratele tău, vrea să se răzbune pe tine, omorându-te.
43 Acum dar, fiul meu, ascultă povața mea și, sculându-te, fugi la Haran, în Mesopotamia, la fratele meu Laban,Fc 28,10
44 Și stai la el câtva timp, până se va potoli mânia fratelui tău
45 Și până va mai uita el ce i-ai făcut. Atunci voi trimite și te voi lua de acolo. Pentru ce să rămân eu într-o singură zi fără de voi amândoi?”
46 Apoi Rebeca a zis către Isaac: „Sunt scârbită de viața mea, din pricina fetelor Heteilor. Dacă-și ia și Iacov femeie ca acestea, din fetele pământului acestuia, atunci la ce-mi mai e bună viața?”Fc 24,3 Fc 26,34-35
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Când Isáac era bătrân și ochii îi slăbiseră încât nu mai putea să vadă, l-a chemat pe Esáu, fiul său cel mai mare, și i-a zis: „Fiul meu!”. El i-a răspuns: „Iată-mă!”.
1 Iar după ce a îmbătrânit Isaac și au slăbit vederile ochilor săi, a chemat pe Isav, pe fiul său cel mai mare, și i-a zis: „Fiul meu!” Zis-a acela: „Iată-mă!”
2 Și a zis: „Iată, am îmbătrânit și nu știu ziua morții mele.
2 Și Isaac a zis: „Iată, eu am îmbătrânit și nu știu ziua morții mele.
3 Acum ia-ți instrumentele, tolba ta și arcul tău, ieși la câmp și vânează [ceva] vânat pentru mine!
3 Ia-ți dară uneltele tale, tolba și arcul, și ieși la câmp și adu-mi ceva vânat;
4 Fă-mi o gustare cum îmi place mie și adu-mi-o să mănânc, ca să te binecuvânteze sufletul meu înainte să mor!”.
4 Să-mi faci mâncare, cum îmi place mie, și adu-mi să mănânc, ca să te binecuvânteze sufletul meu până nu mor!”
5 Rebéca asculta când Isáac îi vorbea lui Esáu, fiul său. Când Esáu a plecat la câmp să vâneze [ceva] vânat pentru tatăl său,
5 Rebeca însă a auzit ce a zis Isaac către fiul său Isav. S-a dus deci Isav la câmp să vâneze ceva pentru tatăl său;
6 Rebéca i-a zis fiului ei Iacób: „Iată, l-am auzit pe tatăl tău în timp ce îi vorbea lui Esáu, fratele tău, zicând:
6 Iar Rebeca a zis către Iacov, fiul cel mai mic: „Iată, eu am auzit pe tatăl tău grăind cu Isav, fratele tău, și zicând:
7 «Adu-mi vânat și fă-mi o gustare ca să mănânc! Și te voi binecuvânta în fața Domnului înainte de a muri».
7 „Adu vânat și fă-mi o mâncare să mănânc și să te binecuvântez înaintea Domnului, până a nu muri”.
8 Acum, fiule, ascultă glasul meu și [fă] după cum îți poruncesc!
8 Acum dar, fiul meu, ascultă ce am să-ți poruncesc:
9 Du-te la turmă și adu-mi de acolo doi iezi frumoși ca să fac din ei o gustare pentru tatăl tău, așa cum îi place!
9 Du-te la turmă, adu-mi de acolo doi iezi tineri și buni și voi face din ei mâncare, cum îi place tatălui tău;
10 O vei duce tatălui tău și el va mânca, ca să te binecuvânteze înainte de a muri”.
10 Iar tu o vei duce tatălui tău să mănânce, ca să te binecuvânteze tatăl tău înainte de a muri”.
11 Iacób a zis Rebécăi, mama sa: „Iată, Esáu, fratele meu, este un om păros, în timp ce eu nu am păr.
11 Iacov însă a zis către Rebeca, mama sa: „Isav, fratele meu, e om păros, iar eu n-am păr.
12 Nu cumva tatăl meu să mă pipăie și voi fi în ochii lui ca unul care vrea să-l înșele și voi face să vină asupra mea blestemul, nu binecuvântarea!”.
12 Nu cumva tatăl meu să mă pipăie și voi fi în ochii lui ca un înșelător și în loc de binecuvântare, voi atrage asupră-mi blestem”.
13 Mama sa i-a zis: „Blestemul tău să cadă peste mine, fiule! Ascultă numai glasul meu, du-te și adu-mi-i!”.
13 Zis-a mama sa: „Fiul meu, asupra mea să fie blestemul acela; ascultă numai povața mea și du-te și adu-mi iezii!”
14 El s-a dus, a luat [cei doi iezi] și i-a adus mamei sale. Mama sa a făcut o gustare cum îi plăcea tatălui său.
14 Atunci, ducându-se Iacov, a luat și a adus mamei sale iezii, iar mama sa a gătit mâncare, cum îi plăcea tatălui lui.
15 Rebéca a luat hainele cele mai frumoase ale lui Esáu, fiul ei mai mare, pe care le avea la ea în casă și l-a îmbrăcat pe Iacób, fiul ei mai mic.
15 Apoi a luat Rebeca haina cea mai frumoasă a lui Isav, fiul ei cel mai mare, care era la ea în casă, și a îmbrăcat pe Iacov, fiul ei cel mai mic;
16 Iar cu pieile iezilor i-a îmbrăcat mâinile și partea fără păr a gâtului,
16 Iar cu pieile iezilor a înfășurat brațele și părțile goale ale gâtului lui.
17 apoi i-a dat gustarea și pâinea pe care le făcuse în mâna lui Iacób, fiul ei.
17 Și a dat mâncarea și pâinea ce gătise în mâinile lui Iacov, fiul său,
18 El a mers la tatăl său și i-a spus: „Tată!”. El i-a răspuns: „Iată-mă! Cine ești tu, fiul meu?”.
18 Și acesta a intrat la tatăl său și a zis: „Tată!” Iar acela a răspuns: „Iată-mă! Cine ești tu, copilul meu?”
19 Iacób i-a răspuns tatălui: „Eu sunt Esáu, întâiul tău născut. Am făcut ce mi-ai spus. Vino, deci, ridică-te, așază-te și mănâncă din vânatul meu pentru ca să mă binecuvânteze sufletul tău!”.
19 Zis-a Iacov către tatăl său: „Eu sunt Isav, întâiul tău născut. Am făcut precum mi-ai poruncit; scoală și șezi de mănâncă din vânatul meu, ca să mă binecuvânteze sufletul tău!”
20 Isáac i-a spus fiului său: „Cum ai găsit asta așa repede, fiul meu?”. El i-a răspuns: „Domnul Dumnezeul tău mi l-a scos înainte”.
20 Zis-a Isaac către fiul său: „Cum l-ai găsit așa curând, fiul meu?” Și acesta a zis: „Domnul Dumnezeul tău mi l-a scos înainte”.
21 Atunci Isáac i-a zis lui Iacób: „Apropie-te, fiul meu, ca să te pot atinge [și să știu] dacă tu ești fiul meu Esáu, ori nu!”.
21 Zis-a Isaac iarăși către Iacov: „Apropie-te să te pipăi, fiul meu, de ești tu fiul meu Isav sau nu”.
22 Iacób s-a apropiat de Isáac, tatăl său. El l-a pipăit și i-a spus: „Glasul este glasul lui Iacób, dar mâinile sunt mâinile lui Esáu!”.
22 Și s-a apropiat Iacov de Isaac, tatăl său, iar acesta l-a pipăit și a zis: „Glasul este glasul lui Iacov, iar mâinile sunt mâinile lui Isav”.
23 Și nu l-a recunoscut, căci mâinile sale erau păroase ca mâinile fratelui său Esáu, și l-a binecuvântat.
23 Dar nu l-a cunoscut, pentru că mâinile lui erau păroase, ca mâinile fratelui său Isav; și l-a binecuvântat.
24 El i-a zis: „Tu ești cu adevărat fiul meu Esáu?”. El i-a spus: „Eu sunt!”.
24 Și a mai zis: „Tu oare ești fiul meu Isav?” Și Iacov a răspuns: „Eu”.
25 Și i-a zis: „Apropie-mi și voi mânca din vânatul tău, fiul meu, pentru ca sufletul meu să te binecuvânteze!”. [Iacób] i-a apropiat și el a mâncat; apoi i-a adus vin și el a băut.
25 Zis-a Isaac: „Adu-mi și voi mânca din vânatul fiului meu, ca să te binecuvânteze sufletul meu!” Și i-a adus și a mâncat; apoi i-a adus și vin și a băut.
26 Atunci tatăl său, Isáac, i-a zis: „Apropie-te și sărută-mă, fiul meu!”.
26 După aceea Isaac, tatăl său, i-a zis: „Apropie-te, fiule, și mă sărută!”
27 El s-a apropiat și l-a sărutat. A simțit mirosul hainelor lui și l-a binecuvântat, zicând:
„Iată mirosul fiului meu
este ca mirosul unei câmpii
pe care a binecuvântat-o Domnul!
27 Atunci s-a apropiat Iacov și l-a sărutat. Și a simțit Isaac mirosul hainei lui și l-a binecuvântat și a zis: „Iată, mirosul fiului meu e ca mirosul unui câmp bogat, pe care l-a binecuvântat Domnul.
28 Dumnezeu să-ți dea din roua cerului
și din grăsimea pământului,
belșug de grâu și de must!
28 Să-ți dea ție Dumnezeu din roua cerului și din belșugul pământului, pâine multă și vin.
29 Popoarele să-ți slujească,
neamurile să se prosterneze în fața ta!
Fii stăpân peste frații tăi
și să se prosterne în fața ta
fiii mamei tale!
Blestemat să fie cel ce te va blestema
și binecuvântat să fie
cel care te va binecuvânta!”.
29 Să-ți slujească popoarele și căpeteniile să se închine înaintea ta; să fii stăpân peste frații tăi și feciorii mamei tale să ți se închine ție; cel ce te va blestema să fie blestemat și binecuvântat să fie cel ce te va binecuvânta!”
30 Când Isáac a terminat să-l binecuvânteze pe Iacób și Iacób a ieșit de la tatăl său, Isáac, a venit Esáu, fratele său, de la vânătoare.
30 Îndată ce a isprăvit Isaac de binecuvântat pe Iacov, fiul său, și cum a ieșit Iacov de la fața tatălui său Isaac, a venit și Isav cu vânatul lui.
31 A făcut și el o gustare și i-a adus-o tatălui său. Și i-a zis tatălui: „Să se ridice tatăl meu și să mănânce din vânatul fiului său, ca să mă binecuvânteze sufletul tău!”.
31 A făcut și el bucate și le-a adus tatălui său și a zis către tatăl său: „Scoală, tată, și mănâncă din vânatul fiului tău, ca să mă binecuvânteze sufletul tău!”
32 Isáac, tatăl său, l-a întrebat: „Cine ești tu?”. Și el a răspuns: „Sunt eu, fiul tău întâi-născut, Esáu”.
32 Iar Isaac, tatăl său, i-a zis: „Cine ești tu?” Iar el a zis: „Eu sunt Isav, fiul tău cel întâi-născut!”
33 Isáac s-a cutremurat cu mare cutremur și a zis: „Atunci cine este cel care a prins vânatul și mi l-a adus, iar eu am mâncat din toate înainte de a veni tu și l-am binecuvântat? Și binecuvântat va fi”.
33 Atunci s-a cutremurat Isaac cu cutremur mare foarte și a zis: „Dar cine-i acela, care a căutat și mi-a adus vânat și am mâncat de la el înainte de a veni tu și l-am binecuvântat și binecuvântat va fi?”
34 Când a auzit Esáu cuvintele tatălui său, a strigat cu strigăt mare, plin de amărăciune, și i-a zis tatălui său: „Binecuvântează-mă și pe mine, tată!”.
34 Iar Isav, auzind cuvintele tatălui său Isaac, a strigat cu glas mare și foarte dureros și a zis către tatăl său: „Binecuvântează-mă și pe mine, tată!”
35 El a zis: „Fratele tău a venit cu înșelăciune și ți-a luat binecuvântarea”.
35 Zis-a Isaac către el: „A venit fratele tău cu înșelăciune și a luat binecuvântarea ta”.
36 Și a zis: „Oare nu se numește Iacób? M-a înșelat de două ori: mi-a luat dreptul de întâi-născut și, iată, acum mi-a luat și binecuvântarea!”. Și a zis: „N-ai păstrat și pentru mine o binecuvântare?”.
36 Iar Isav a zis: „Din pricină oare că-l cheamă Iacov, de aceea m-a înșelat de două ori? Deunăzi mi-a răpit dreptul de întâi-născut, iar acum mi-a răpit binecuvântarea mea”. Apoi a zis Isav către tatăl său: „Nu mi-ai păstrat și mie binecuvântare, tată?”
37 Isáac a răspuns și i-a zis lui Esáu: „Iată, l-am făcut stăpân peste tine, iar pe toți frații lui i-am făcut slujitorii lui, cu grâu și must l-am sprijinit: pentru tine ce pot să mai fac, fiul meu?”.
37 Răspuns-a Isaac și a zis lui Isav: „Iată, stăpân l-am făcut peste tine și pe toți frații lui i-am făcut lui robi; cu pâine și cu vin l-am dăruit. Dar cu tine ce să fac, fiul meu?”
38 Esáu a zis tatălui său: „N-ai decât această singură binecuvântare, tată? Binecuvântează-mă și pe mine, tată!”. Și Esáu și-a ridicat glasul și a plâns.
38 Și a zis Isav către tatăl său: „Tată, oare numai o binecuvântare ai tu? Binecuvântează-mă și pe mine, tată!” Și cum Isaac tăcea, Isav și-a ridicat glasul și a început a plânge.
39 Tatăl său, Isáac, a răspuns și i-a zis:
„Iată! Locuința ta va fi departe
de grăsimea pământului
și de roua cerului de sus.
39 Atunci, răspunzând Isaac, tatăl lui, a zis către el: „Iată, locuința ta va fi un pământ mănos și cerul îți va trimite roua sa;
40 Vei trăi din sabia ta
și vei sluji fratelui tău;
dar când te vei răscula,
vei rupe jugul lui de pe gâtul tău!”.
40 Cu sabia ta vei trăi și vei fi supus fratelui tău; va veni însă vremea când te vei ridica și vei sfărâma jugul lui de pe grumazul tău”.
41 Esáu a început să aibă ciudă pe Iacób din pricina binecuvântării cu care-l binecuvântase tatăl său. Esáu zicea în inima sa: „Se apropie zilele de doliu pentru tatăl meu; apoi îl voi ucide pe Iacób, fratele meu”.
41 De aceea ura Isav pe Iacov pentru binecuvântarea cu care-l binecuvântase tatăl său. Și a zis Isav în cugetul său: „Se apropie zilele de jelire pentru tatăl meu; atunci am să ucid pe Iacov, fratele meu!”
42 I-au făcut cunoscute Rebécăi cuvintele lui Esáu, fiul ei mai mare. Ea a trimis atunci și l-a chemat pe Iacób, fiul ei mai mic, și i-a zis: „Iată, Esáu, fratele tău, vrea să se răzbune pe tine ucigându-te!
42 Dar i s-a spus Rebecăi cuvintele lui Isav, fiul cel mai mare, și ea a trimis de a chemat pe Iacov, fiul ei cel mai mic, și i-a zis: „Iată Isav, fratele tău, vrea să se răzbune pe tine, omorându-te.
43 Acum, fiule, ascultă glasul meu: ridică-te, fugi la fratele meu Lában în Harán!
43 Acum dar, fiul meu, ascultă povața mea și, sculându-te, fugi la Haran, în Mesopotamia, la fratele meu Laban,
44 Stai la el celelalte zile, până ce se va întoarce furia fratelui tău
44 Și stai la el câtva timp, până se va potoli mânia fratelui tău
45 și se va întoarce mânia fratelui tău de la tine și va uita ce i-ai făcut! Atunci voi trimite să te aducă de acolo. Pentru ce să fiu fără copii, fără voi amândoi într-o singură zi?”.
45 Și până va mai uita el ce i-ai făcut. Atunci voi trimite și te voi lua de acolo. Pentru ce să rămân eu într-o singură zi fără de voi amândoi?”
46 Rebéca i-a zis lui Isáac: „Sunt scârbită de viața mea din pricina fiicelor lui Het. Dacă Iacób își ia soție dintre fiicele lui Het ca și acestea, dintre fetele ținutului acestuia, la ce să mai trăiesc?”.
46 Apoi Rebeca a zis către Isaac: „Sunt scârbită de viața mea, din pricina fetelor Heteilor. Dacă-și ia și Iacov femeie ca acestea, din fetele pământului acestuia, atunci la ce-mi mai e bună viața?”
