1 Apoi a căutai Domnul spre Sarra, cum îi spusese, și i-a făcut Domnul Sarrei, cum îi făgăduise.Fc 49,7 Dt 33,6-7
2 Și a zămislit Sarra și a născut lui Avraam un fiu la bătrânețe, la vremea arătată de Dumnezeu.1Par 4,28
3 Și a pus Avraam fiului său, pe care i-l născuse Sarra, numele Isaac.
4 Și Avraam a tăiat împrejur pe Isaac, fiul său, în ziua a opta, cum îi poruncise Dumnezeu.
5 Avraam însă era de o sută de ani, când i s-a născut Isaac, fiul său,
6 Iar Sarra a zis: „Râs mi-a pricinuit mie Dumnezeu; că oricine va auzi aceasta, va râde!”
7 Și apoi a adăugat: „Cine ar fi putut spune lui Avraam că Sarra va hrăni prunci la sânul său? Și totuși i-am născut fiu la bătrânețile sale!”
8 Și crescând copilul, a fost înțărcat. Iar Avraam a făcut ospăț mare în ziua în care a fost înțărcat Isaac, fiul său.
9 Văzând însă Sarra că fiul egiptencii Agar, pe care aceasta îl născuse lui Avraam, râde de Isaac, fiul ei,
10 A zis către Avraam: „Izgonește pe roaba aceasta și pe fiul ei, căci fiul roabei acesteia nu va fi moștenitor cu fiul meu, Isaac!”Fc 25,5 Ies 21,4 Jd 11,2 2In 1,8.35 Ga 4,30
11 Și s-au părut cuvintele acestea lui Avraam foarte grele pentru fiul său Ismael.Fc 17,18
12 Dumnezeu însă a zis către Avraam: „Să nu ți se pară grele cuvintele cele pentru prunc și pentru roabă; toate câte-ți va zice Sarra, ascultă glasul ei; pentru că numai cei din Isaac se vor chema urmașii tăi.Rm 9,7 Evr 11,18
13 Dar și pe fiul roabei acesteia îl voi face neam mare, pentru că și el este din sămânța ta”.Fc 16,10 Fc 17,20 Fc 25,16
14 Atunci s-a sculat Avraam dis-de-dimineață; a luat pâine și un burduf cu apă și le-a dat Agarei; apoi, punându-i pe umeri copilul, a slobozit-o; și, plecând ea, a rătăcit prin pustiul Beer-Șeba.Dt 15,13
15 Când însă s-a sfârșit apa din burduf, a lepădat ea copilul sub un mărăcine.
16 Și ducându-se, a șezut în preajma lui, ca la o bătaie de arc, căci își zicea: „Nu voiesc să văd moartea copilului meu!” Și, șezând ea acolo de o parte, și-a ridicat glasul și a plâns.
17 Și a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde era și îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer către Agar și a zis: „Ce e, Agar? Nu te teme, că a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde este!
18 Scoală, ridică copilul și-l ține de mână, căci am să fac din el un popor mare!”Fc 17,20
19 Atunci i-a deschis Dumnezeu ochii și a văzut o fântână cu apă și, mergând, și-a umplut burduful cu apă și a dat copilului să bea.
20 Și era Dumnezeu cu copilul și a crescut acesta, a locuit în pustiu, și s-a făcut vânător.
21 A locuit deci Ismael în pustiul Faran și mama sa i-a luat femeie din țara Egiptului.Fc 14,6
22 În vremea aceea, Abimelec și Ahuzat, care luase pe nora lui, și Ficol, căpetenia oștirii lui, au zis către Avraam: „Dumnezeu e cu tine în toate câte faci.Fc 20,2 Fc 26,26 Fc 39,3 Dt 2,7
23 Jură-mi, deci, aici pe Dumnezeu că nu-mi vei face strâmbătate nici mie, nici fiului meu, nici neamului meu; ci, cum ți-am făcut eu bine ție, așa să-mi faci și tu mie și țării în care ești oaspete!”Fc 26,11
24 Răspuns-a Avraam: „Jur!”
25 Dar a mustrat Avraam pe Abimelec pentru fântânile de apă, pe care i le răpiseră slugile lui Abimelec.Fc 26,15.18
26 Iar Abimelec i-a zis: „Nu știu cine ți-a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai spus nimic, nici eu n-am auzit decât astăzi”.
27 Și a luat Avraam oi și vite și a dat lui Abimelec și au încheiat amândoi legământ.
28 Apoi Avraam a pus de o parte șapte mielușele.
29 Iar Abimelec a zis către Avraam: „Ce sunt aceste șapte mielușele, pe care le-ai osebit?”
30 Răspuns-a Avraam: „Aceste șapte mielușele să le iei de la mine, ca să-mi fie mărturie, că eu am săpat fântâna aceasta!”
31 De aceea s-a și numit locul acela Beer-Șeba, pentru că acolo au jurat ei amândoi.Fc 26,33
32 Și după ce au făcut ei legământ la Beer-Șeba, s-a sculat Abimelec și Ahuzat, care luase pe nora lui, și Ficol, căpetenia oștirii lui, și s-au întors în țara Filistenilor.Ios 15,28 Ios 19,2
33 Iar Avraam a sădit o dumbravă la Beer-Șeba și a chemat acolo numele Domnului Dumnezeului celui veșnic.Fc 13,4 Is 57,15
34 Și a mai trăit Avraam în țara Filistenilor zile multe, ca străin.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Domnul a vizitat-o pe Sára, după cum spusese, și a făcut Domnul pentru Sára după cum spusese.
1 Apoi a căutai Domnul spre Sarra, cum îi spusese, și i-a făcut Domnul Sarrei, cum îi făgăduise.
2 Sára a zămislit și i-a născut lui Abrahám un fiu la bătrânețea lui, la timpul hotărât, așa cum îi spusese Dumnezeu.
2 Și a zămislit Sarra și a născut lui Avraam un fiu la bătrânețe, la vremea arătată de Dumnezeu.
3 Abrahám i-a pus fiului său pe care i l-a născut Sára numele Isáac.
3 Și a pus Avraam fiului său, pe care i-l născuse Sarra, numele Isaac.
4 Abrahám l-a tăiat împrejur pe Isáac, fiul său, când avea opt zile, cum îi poruncise Dumnezeu.
4 Și Avraam a tăiat împrejur pe Isaac, fiul său, în ziua a opta, cum îi poruncise Dumnezeu.
5 Abrahám era în vârstă de o sută de ani când i s-a născut fiul său Isáac.
5 Avraam însă era de o sută de ani, când i s-a născut Isaac, fiul său,
6 Sára a zis: „Dumnezeu m-a făcut de râs; oricine va auzi va râde de mine”.
6 Iar Sarra a zis: „Râs mi-a pricinuit mie Dumnezeu; că oricine va auzi aceasta, va râde!”
7 Și a adăugat: „Cine [s-ar fi gândit] să-i spună lui Abrahám că Sára va alăpta copii? Și totuși i-am născut un fiu la bătrânețea lui!”.
7 Și apoi a adăugat: „Cine ar fi putut spune lui Avraam că Sarra va hrăni prunci la sânul său? Și totuși i-am născut fiu la bătrânețile sale!”
8 Copilul a crescut și a fost înțărcat. Abrahám a făcut un mare ospăț în ziua în care Isáac a fost înțărcat.
8 Și crescând copilul, a fost înțărcat. Iar Avraam a făcut ospăț mare în ziua în care a fost înțărcat Isaac, fiul său.
9 Sára l-a văzut râzând pe fiul pe care Agár egipteánca i-l născuse lui Abrahám
9 Văzând însă Sarra că fiul egiptencii Agar, pe care aceasta îl născuse lui Avraam, râde de Isaac, fiul ei,
10 și i-a zis lui Abrahám: „Alung-o pe această sclavă și pe fiul ei, căci fiul acestei sclave nu va avea moștenire cu fiul meu Isáac!”.
10 A zis către Avraam: „Izgonește pe roaba aceasta și pe fiul ei, căci fiul roabei acesteia nu va fi moștenitor cu fiul meu, Isaac!”
11 Acest cuvânt a fost foarte rău în ochii lui Abrahám, căci era [vorba] de fiul său.
11 Și s-au părut cuvintele acestea lui Avraam foarte grele pentru fiul său Ismael.
12 Dumnezeu i-a zis lui Abrahám: „Să nu fie rău în ochii tăi pentru copilul și pentru sclava ta! În tot ceea ce îți spune Sára, ascultă de glasul ei, pentru că numai cei din Isáac se vor chema descendența ta.
12 Dumnezeu însă a zis către Avraam: „Să nu ți se pară grele cuvintele cele pentru prunc și pentru roabă; toate câte-ți va zice Sarra, ascultă glasul ei; pentru că numai cei din Isaac se vor chema urmașii tăi.
13 Dar eu voi face un neam și din fiul sclavei, căci și el este urmașul tău”.
13 Dar și pe fiul roabei acesteia îl voi face neam mare, pentru că și el este din sămânța ta”.
14 Dimineața, Abrahám s-a sculat, a luat pâine și un burduf cu apă, i le-a dat lui Agár, le-a pus pe umerii ei, de asemenea, și copilul și i-a dat drumul.
Ea a plecat și a rătăcit în pustiul Béer-Șéba.
14 Atunci s-a sculat Avraam dis-de-dimineață; a luat pâine și un burduf cu apă și le-a dat Agarei; apoi, punându-i pe umeri copilul, a slobozit-o; și, plecând ea, a rătăcit prin pustiul Beer-Șeba.
15 Când s-a terminat apa din burduf, a pus copilul sub un tufiș,
15 Când însă s-a sfârșit apa din burduf, a lepădat ea copilul sub un mărăcine.
16 a mers și s-a așezat în fața lui, depărtându-se ca la o bătaie de arc. Căci își spunea: „Să nu văd moartea copilului!”. S-a așezat în față, și-a ridicat glasul și a început să plângă.
16 Și ducându-se, a șezut în preajma lui, ca la o bătaie de arc, căci își zicea: „Nu voiesc să văd moartea copilului meu!” Și, șezând ea acolo de o parte, și-a ridicat glasul și a plâns.
17 Dumnezeu a auzit glasul copilului și îngerul lui Dumnezeu a strigat-o din cer pe Agár și i-a zis: „Ce ai tu, Agár? Nu te teme, pentru că Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde se află!
17 Și a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde era și îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer către Agar și a zis: „Ce e, Agar? Nu te teme, că a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde este!
18 Scoală-te, ia copilul și ține-l cu mâna ta, căci eu voi pune să fie din el un popor mare!”.
18 Scoală, ridică copilul și-l ține de mână, căci am să fac din el un popor mare!”
19 Dumnezeu i-a deschis ochii și ea a văzut un
izvor de apă. Ea s-a dus, a umplut burduful cu apă și i-a dat copilului să bea.
19 Atunci i-a deschis Dumnezeu ochii și a văzut o fântână cu apă și, mergând, și-a umplut burduful cu apă și a dat copilului să bea.
20 Dumnezeu era cu copilul, care a crescut mare, a locuit în pustiu și a devenit un mare arcaș.
20 Și era Dumnezeu cu copilul și a crescut acesta, a locuit în pustiu, și s-a făcut vânător.
21 El a locuit în pustiul Parán și mama sa i-a luat o soție din țara Egiptului.
21 A locuit deci Ismael în pustiul Faran și mama sa i-a luat femeie din țara Egiptului.
22 În acel timp, Abimélec și Picól, căpetenia oștirii lui, i-au vorbit astfel lui Abrahám, zicând: „Dumnezeu este cu tine în tot ce faci.
22 În vremea aceea, Abimelec și Ahuzat, care luase pe nora lui, și Ficol, căpetenia oștirii lui, au zis către Avraam: „Dumnezeu e cu tine în toate câte faci.
23 Jură-mi, acum, aici, pe Dumnezeu că nu mă vei înșela niciodată, nici pe mine, nici pe copiii mei, nici pe urmașii mei; așa cum ți-am arătat bunăvoință, așa să arăți și tu față de mine și țara în care locuiești ca străin!”.
23 Jură-mi, deci, aici pe Dumnezeu că nu-mi vei face strâmbătate nici mie, nici fiului meu, nici neamului meu; ci, cum ți-am făcut eu bine ție, așa să-mi faci și tu mie și țării în care ești oaspete!”
24 Abrahám a zis: „Jur!”.
24 Răspuns-a Avraam: „Jur!”
25 Dar Abrahám i-a cerut socoteală lui Abimélec pentru un izvor de apă pe care îl luaseră cu sila slujitorii lui Abimélec.
25 Dar a mustrat Avraam pe Abimelec pentru fântânile de apă, pe care i le răpiseră slugile lui Abimelec.
26 Abimélec a răspuns: „Nu știu cine a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai spus și nu am auzit până azi”.
26 Iar Abimelec i-a zis: „Nu știu cine ți-a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai spus nimic, nici eu n-am auzit decât astăzi”.
27 Abrahám a luat oi și vite și le-a dat lui Abimélec și au încheiat amândoi o alianță.
27 Și a luat Avraam oi și vite și a dat lui Abimelec și au încheiat amândoi legământ.
28 Abrahám a pus să stea deoparte șapte mielușele din turmă.
28 Apoi Avraam a pus de o parte șapte mielușele.
29 Abimélec i-a zis lui Abrahám: „Ce sunt aceste șapte mielușele pe care le-ai pus să stea deoparte?”.
29 Iar Abimelec a zis către Avraam: „Ce sunt aceste șapte mielușele, pe care le-ai osebit?”
30 El a răspuns: „Trebuie să iei din mâna mea șapte mielușele ca să-mi fie mărturie că am săpat fântâna aceasta”.
30 Răspuns-a Avraam: „Aceste șapte mielușele să le iei de la mine, ca să-mi fie mărturie, că eu am săpat fântâna aceasta!”
31 De aceea i s-a dat locului aceluia numele Béer-Șéba; căci acolo au făcut amândoi un jurământ.
31 De aceea s-a și numit locul acela Beer-Șeba, pentru că acolo au jurat ei amândoi.
32 Astfel au încheiat ei alianță la Béer-Șéba. S-au ridicat Abimélec împreună cu Picól, căpetenia oștirii sale, și s-au întors în țara filisténilor.
32 Și după ce au făcut ei legământ la Beer-Șeba, s-a sculat Abimelec și Ahuzat, care luase pe nora lui, și Ficol, căpetenia oștirii lui, și s-au întors în țara Filistenilor.
33 A plantat un tamarisc la Béer-Șéba și a invocat acolo numele Domnului Dumnezeului celui Veșnic.
33 Iar Avraam a sădit o dumbravă la Beer-Șeba și a chemat acolo numele Domnului Dumnezeului celui veșnic.
34 Abrahám a locuit multe zile ca străin în țara filisténilor.
34 Și a mai trăit Avraam în țara Filistenilor zile multe, ca străin.
