1 Făcusem legământ cu ochii mei și asupra unei fecioare nu-i ridicam.Fc 34,1-2 Sir 9,5 Mt 5,28
2 Și care este partea pe care Dumnezeu o trimite din ceruri și ce câștig hărăzește, din înălțime, Cel Atotputernic?
3 Nefericirea nu este ea oare pentru cel nedrept și nenorocirea pentru făptuitorii fărădelegii?Is 1,28
4 Nu vede, oare, Dumnezeu căile mele și nu numără El toți pașii mei?Iov 14,16 Iov 23,10 Iov 34,21 Ps 138,2
5 Umblat-am oare întru minciună și picioarele mele au zorit spre înșelăciune?Ps 25,4
6 Să mă cântărească în cumpăna dreptății și Dumnezeu să cunoască neprihănirea mea.Ps 138,23
7 Dacă pașii mei s-au abătut de la calea cea dreaptă și inima mea a fost târâtă de ochii mei, iar de mâinile mele s-a lipit vreo murdărie,Ps 7,3
8 Atunci altul să mănânce ceea ce eu semăn și vlăstarii mei să fie scoși din rădăcină!Lv 26,16 Dt 28,30.38
9 Dacă inima mea a fost amăgită de vreo femeie și am stat de pândă la ușa aproapelui meu,Iov 24,15
10 Atunci nevasta mea să învârtească la râșniță pentru altul și alții să aibă parte de ea.Dt 28,30
11 Căci aceasta ar fi o urâciune, o nelegiuire vrednică de pedeapsa judecătorilor,Fc 38,24 Lv 20,10
12 Un foc care mistuie până la iad și care nimicește toată strânsura mea;Is 47,14
13 Dacă aș fi nesocotit dreptul slugii sau al slujnicei mele, în socotelile lor cu mine,Ef 6,9 Col 3,26
14 Ce mă voi face eu; când Dumnezeu se va ridica și ce răspuns Îi voi da, când va lua procesul în cercetare?
15 Cel ce m-a făcut pe mine în pântecele mamei mele nu l-a făcut și pe robul meu? Nu este, oare, El singur Care ne-a alcătuit în pântece?
16 Datu-m-am, oare, în lături, când săracul dorea ceva și lăsat-am să se stingă de plânsete ochii văduvelor?Iac 2,15-16 1In 3,17
17 Mâncam, oare, singur bucata mea de pâine și orfanului nu-i dădeam din ea?Lc 14,13
18 Dimpotrivă, din tinerețile mele, am crescut pe orfan ca un tată și de la naștere, am călăuzit pe văduvă.Iov 29,16 Sir 4,10
19 Dacă vedeam un nenorocit fără haină și vreun sărac care n-avea cămașă pe el,Is 58,7
20 Nu mă binecuvântau coapsele lui și nu-l încălzea lâna mieilor mei?Dt 24,13
21 Dacă am repezit mâna mea împotriva vreunui orfan, fiindcă vedeam că am sprijinitori la masa judecății,Is 58,4
22 Atunci să cadă umărul meu din încheietură și brațul meu să se dezlege de osul celălalt!Za 11,17
23 Dar eu mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu și înaintea măreției Lui nu puteam să stau.Fc 50,19
24 Mi-am pus eu încrederea în aur sau am zis aurului lămurit: Tu ești nădejdea mea?Ps 61,11 Mc 10,24
25 Ori eram fericit peste măsură, că aveam atâta avere și că mâna mea agonisise mult?Pr 11,28
26 Ori când vedeam soarele în strălucirea lui și luna înaintând cu măreție,Dt 4,19 Iz 8,16
27 A fost inima mea amăgită în taină și am dus eu mâna la gură, ca s-o sărut?1Rg 19,18
28 Și aceasta ar fi fost o mare fărădelege, fiindcă aș fi tăgăduit pe Dumnezeul cel Preaînalt.Tit 1,16
29 M-am bucurat eu de nenorocirea dușmanului meu și am tresăltat când vreo răutate dăduse peste el?Pr 24,17
30 Eu n-am îngăduit limbii mele să greșească și să ceară moartea dușmanului, blestemându-l.
31 Oamenii care țineau de casa mea ziceau: „Unde s-ar găsi vreunul care să nu se fi săturat la masa lui?”
32 Străinul nu petrecea noaptea niciodată afară; porțile mele le deschideam călătorului.Fc 19,2 Rm 12,13 Evr 13,2
33 Acoperit-am eu, ca lumea cealaltă, păcatele mele, ascunzând, în sânul meu, greșeala făptuită,Fc 3,8 Os 6,7
34 Pentru că, adică, mă temeam de zarva cetății și mă înspăimânta disprețul cetățenilor și atunci rămâneam fără glas și nu mai mă arătam în poartă?
35 O, cine, îmi va da pe cineva care să mă asculte? Iată aici iscălitura mea! Cel Atotputernic să-mi răspundă! Iar învinuirea scrisă de potrivnicii mei,
36 Voi purta-o pe umărul meu, voi înnoda-o în jurul capului meu, ca o cunună.
37 Îi voi da socoteală de toți pașii mei, ca un principe mă voi înfățișa înaintea Lui.
38 Nu cumva ogoarele mele cer răzbunare împotriva mea și brazdele lor sunt prididite de lacrimi?
39 Nu cumva m-am înfruptat din roadele lor și n-am plătit și am făcut pe vechii lor stăpâni să se plângă de mine?Iac 5,11
40 Dacă ar fi așa, atunci să crească pe ele pălămidă în loc de grâu și neghină în loc de orz!” Aici cuvintele lui Iov se termină.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Am încheiat un legământ cu ochii mei,
ca să nu se uite după fecioare.
1 Făcusem legământ cu ochii mei și asupra unei fecioare nu-i ridicam.
2 Dar care-mi este partea de la Dumnezeul de sus
și moștenirea de la Cel Atotputernic din înălțimi?
2 Și care este partea pe care Dumnezeu o trimite din ceruri și ce câștig hărăzește, din înălțime, Cel Atotputernic?
3 Oare nu este pieire pentru cel nedrept
și dezastru pentru cel care săvârșește deșertăciune?
3 Nefericirea nu este ea oare pentru cel nedrept și nenorocirea pentru făptuitorii fărădelegii?
4 Oare Dumnezeu nu vede căile mele
și pașii mei nu-i numără?
4 Nu vede, oare, Dumnezeu căile mele și nu numără El toți pașii mei?
5 Dacă am umblat în deșertăciune
și dacă piciorul meu s-a grăbit să înșele,
5 Umblat-am oare întru minciună și picioarele mele au zorit spre înșelăciune?
6 să mă cântărească în balanța dreptății
și să recunoască Dumnezeu integritatea mea!
6 Să mă cântărească în cumpăna dreptății și Dumnezeu să cunoască neprihănirea mea.
7 Dacă pasul meu a rătăcit de la cale
și dacă inima mea a mers după ochii mei,
dacă s-a lipit vreo pată de mâna mea,
7 Dacă pașii mei s-au abătut de la calea cea dreaptă și inima mea a fost târâtă de ochii mei, iar de mâinile mele s-a lipit vreo murdărie,
8 atunci eu să semăn, și altul să mănânce
și vlăstarul meu să fie dezrădăcinat.
8 Atunci altul să mănânce ceea ce eu semăn și vlăstarii mei să fie scoși din rădăcină!
9 Dacă mi-a fost sedusă inima spre vreo femeie
și dacă la ușa prietenului meu am stat la pândă,
9 Dacă inima mea a fost amăgită de vreo femeie și am stat de pândă la ușa aproapelui meu,
10 atunci soția mea să macine pentru altcineva
și alții să se încline spre ea.
10 Atunci nevasta mea să învârtească la râșniță pentru altul și alții să aibă parte de ea.
11 Căci aceasta ar fi o infamie,
ar fi o nelegiuire [pedepsită] de judecători,
11 Căci aceasta ar fi o urâciune, o nelegiuire vrednică de pedeapsa judecătorilor,
12 un foc care mistuie până la nimicire
și toate veniturile mele ar fi dezrădăcinate.
12 Un foc care mistuie până la iad și care nimicește toată strânsura mea;
13 Dacă am refuzat judecata slujitorului meu
și a slujitoarei mele
când s-ar fi certat cu mine,
13 Dacă aș fi nesocotit dreptul slugii sau al slujnicei mele, în socotelile lor cu mine,
14 ce voi putea face când se va ridica Dumnezeu
și, când mă va vizita, ce-i voi putea întoarce?
14 Ce mă voi face eu; când Dumnezeu se va ridica și ce răspuns Îi voi da, când va lua procesul în cercetare?
15 Oare nu cel care m-a făcut pe mine
în pântece l-a făcut și pe el?
Și cel care ne-a întocmit în sân nu este unul singur?
15 Cel ce m-a făcut pe mine în pântecele mamei mele nu l-a făcut și pe robul meu? Nu este, oare, El singur Care ne-a alcătuit în pântece?
16 Dacă le-am negat săracilor ceea ce doreau
și dacă am făcut să se consume ochii văduvei,
16 Datu-m-am, oare, în lături, când săracul dorea ceva și lăsat-am să se stingă de plânsete ochii văduvelor?
17 dacă mi-am mâncat bucata singur
și dacă orfanul nu a mâncat de la mine,
17 Mâncam, oare, singur bucata mea de pâine și orfanului nu-i dădeam din ea?
18 – el care din tinerețea mea a crescut cu mine ca tată
și ea care din sânul mamei mele
a fost călăuzită de mine –,
18 Dimpotrivă, din tinerețile mele, am crescut pe orfan ca un tată și de la naștere, am călăuzit pe văduvă.
19 dacă l-am văzut pe cel care pierea fără haină
și pe cel nevoiaș fără învelitoare,
19 Dacă vedeam un nenorocit fără haină și vreun sărac care n-avea cămașă pe el,
20 dacă nu m-au binecuvântat coapsele sale
și dacă nu s-au încălzitcu lâna mieilor mei,
20 Nu mă binecuvântau coapsele lui și nu-l încălzea lâna mieilor mei?
21 dacă am mișcat mâna împotriva orfanului,
pentru că am văzut la poartă ajutorul meu,
21 Dacă am repezit mâna mea împotriva vreunui orfan, fiindcă vedeam că am sprijinitori la masa judecății,
22 atunci umărul meu să cadă de la încheietură
și brațul meu să se frângă de la cot!
22 Atunci să cadă umărul meu din încheietură și brațul meu să se dezlege de osul celălalt!
23 Întrucât nenorocirea de la Dumnezeu
este spaimă pentru mine,
nu aș putea suporta măreția lui.
23 Dar eu mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu și înaintea măreției Lui nu puteam să stau.
24 Dacă mi-aș fi pus încrederea în aur
și dacă aș fi spus aurului fin:
«Ești siguranța mea»,
24 Mi-am pus eu încrederea în aur sau am zis aurului lămurit: Tu ești nădejdea mea?
25 dacă m-aș fi bucurat
pentru că mare este bogăția mea și prețios
este ceea ce dobândește mâna mea,
25 Ori eram fericit peste măsură, că aveam atâta avere și că mâna mea agonisise mult?
26 dacă m-aș fi uitat la soare când strălucește
și la luna care trece radioasă,
26 Ori când vedeam soarele în strălucirea lui și luna înaintând cu măreție,
27 dacă aș fi lăsat sedusă inima mea în ascuns
și dacă gura mea ar fi pus un sărut pe mână,
27 A fost inima mea amăgită în taină și am dus eu mâna la gură, ca s-o sărut?
28 – și aceasta este o nelegiuire
[pedepsită] de judecători,
căci l-aș fi înșelat pe Dumnezeul cel de sus –,
28 Și aceasta ar fi fost o mare fărădelege, fiindcă aș fi tăgăduit pe Dumnezeul cel Preaînalt.
29 dacă m-aș fi bucurat
de ruina celui care mă urăște
și aș fi exultat că l-a aflat răul
29 M-am bucurat eu de nenorocirea dușmanului meu și am tresăltat când vreo răutate dăduse peste el?
30 – deși nu am dat [voie]
cerului gurii mele să păcătuiască
cerând cu blestem viața lui –,
30 Eu n-am îngăduit limbii mele să greșească și să ceară moartea dușmanului, blestemându-l.
31 dacă nu ar spune oamenii din cortul meu:
«Cine este cel care
să nu se fi săturat din carnea lui?»,
31 Oamenii care țineau de casa mea ziceau: „Unde s-ar găsi vreunul care să nu se fi săturat la masa lui?”
32 dacă străinul ar fi poposit afară
și dacă ușile mele nu le-aș fi deschis
pentru cel de pe cale,
32 Străinul nu petrecea noaptea niciodată afară; porțile mele le deschideam călătorului.
33 dacă aș fi ascuns ca Adám răzvrătirea mea,
tăinuind în sânul meu nelegiuirea mea,
33 Acoperit-am eu, ca lumea cealaltă, păcatele mele, ascunzând, în sânul meu, greșeala făptuită,
34 pentru că mă tem de mulțimea cea mare
și disprețul familiilor mă înspăimântă,
am tăcut și nu am ieșit pe ușă.
34 Pentru că, adică, mă temeam de zarva cetății și mă înspăimânta disprețul cetățenilor și atunci rămâneam fără glas și nu mai mă arătam în poartă?
35 Ce n-aș da să fie cineva care să mă asculte!
Iată semnătura mea!
Cel Atotputernic să-mi răspundă
și în carte să scrie potrivnicul meu!
35 O, cine, îmi va da pe cineva care să mă asculte? Iată aici iscălitura mea! Cel Atotputernic să-mi răspundă! Iar învinuirea scrisă de potrivnicii mei,
36 Oare nu aș purta-o pe umărul meu
și nu aș lega-o drept cunună?
36 Voi purta-o pe umărul meu, voi înnoda-o în jurul capului meu, ca o cunună.
37 Numărul pașilor mei i-aș face cunoscut
și m-aș apropia ca un principe de el.
37 Îi voi da socoteală de toți pașii mei, ca un principe mă voi înfățișa înaintea Lui.
38 Dacă pământul meu
ar striga împotriva mea
și brazdele sale ar plânge împreună,
38 Nu cumva ogoarele mele cer răzbunare împotriva mea și brazdele lor sunt prididite de lacrimi?
39 dacă aș mânca rodul lui pe gratis,
sufocând sufletul stăpânilor săi,
39 Nu cumva m-am înfruptat din roadele lor și n-am plătit și am făcut pe vechii lor stăpâni să se plângă de mine?
40 în loc de grâu, să iasă spini
și în loc de orz, neghină!”.
Sfârșitul cuvintelor lui Iob.
40 Dacă ar fi așa, atunci să crească pe ele pălămidă în loc de grâu și neghină în loc de orz!” Aici cuvintele lui Iov se termină.
