1 Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 „Știu bine că așa este; căci cum ar putea un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?Iov 4,17 Iov 25,4 Ps 142,2 1Co 4,4
3 Dacă ar fi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să-I răspundă nici la unul singur.Ies 34,7 Ecc 5,10
4 A Lui este înțelepciunea și atotputernicia; cine ar putea să-I stea împotrivă și să rămână teafăr?Iov 37,23 Fa 9,5
5 El mișcă munții din loc fără ca ei să prindă de veste că El i-a răsturnat în mânia Lui.Ir 51,25 Mt 17,20
6 El zguduie pământul din temelia lui, așa încât stâlpii lui se clatină.
7 El poruncește soarelui și soarele nu se mai ridică. El pune pecetea Lui asupra stelelor.Ios 10,13 2Rg 20,11
8 El singur este Cel ce întinde cerurile și umblă pe valurile mării.Ir 51,15 Mt 14,25
9 El a zidit Carul mare, Ralița, Pleiadele și cămările stelelor de miazăzi.Iov 38,31
10 El a făcut lucruri mari și nepătrunse și minuni fără de număr.Iov 5,9 Rm 11,33
11 Iată, dacă trece pe lângă mine, eu nu-L văd, și dacă se strecoară, eu nu-I prind de veste.
12 Dacă ia și ridică, cine va putea să-L oprească și cine-I va zice: Ce ai făcut?Is 10,15 Is 14,27 Is 43,13 Dn 4,32
13 Dumnezeu nu-și înfrânează mânia Sa și sub El se încovoaie toți slujitorii mândriei.Naum 1,6
14 Și eu atunci cum o să-I răspund și ce cuvinte o să aleg?
15 Chiar dacă aș avea dreptate, nu-I voi răspunde, ci mă voi ruga judecătorului.Iov 10,7
16 Chiar dacă m-ar asculta, când Îl chem, tot n-aș putea să cred că ascultă glasul meu,
17 Căci El mă sfărâmă ca sub furtună și înmulțește fără cuvânt rănile mele.
18 El nu-mi dă răgaz să răsuflu și mă adapă cu amărăciune.
19 Dacă este vorba de putere, El este Cel puternic. Dacă este vorba de judecată, cine mă va apăra?
20 Oricâtă dreptate aș avea, gura mea mă va osândi și dacă sunt fără prihană ea mă scoate vinovat.
21 Sunt oare desăvârșit? Eu singur nu mă cunosc pe mine și viața mea o disprețuiesc.1Co 4,4
22 Pentru aceea am zis: Tot una este! El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel viclean.Iov 34,9
23 Dacă o nenorocire aduce moartea deodată, ce-I pasă Lui de deznădejdea celor fără de vină?
24 Dacă o țară a încăput pe mâna unui om viclean, El acoperă fața judecătorilor Săi. Și dacă nu El, cine atunci?
25 Zilele mele sunt mai grabnice decât un aducător de vești și au fugit fără să vadă fericirea.Iov 7,7 Ps 89,10-11 1Co 7,29
26 S-au strecurat ca niște bărci de papură, ca un vultur care se năpustește asupra prăzii sale.Sol 5,11
27 Dacă zic: Vreau să-mi uit suferința, să-mi schimb înfățișarea și să fiu voios,
28 Sunt năpădit de teama chinurilor mele, știind bine că Tu nu mă vei scoate nevinovat.
29 Dacă sunt vinovat, de ce să mă mai trudesc zadarnic?Iov 7,20
30 Dacă m-aș spăla cu zăpadă și mi-aș curăți mâinile cu leșie,Ps 72,13 Ir 2,22
31 Atunci Tu tot m-ai cufunda în noroi, încât și veșmintele mele s-ar scârbi de mine.
32 Căci Dumnezeu nu este un om ca mine, ca să stau cu El de vorbă și ca să mergem împreună la judecată.Ecc 6,10 Ir 49,19
33 Între noi nu se află un al treilea care să-și pună mâna peste noi amândoi
34 Și care să depărteze varga Sa de deasupra capului meu, așa încât groaza Lui să nu mă mai tulbure;Ps 88,32
35 Atunci aș vorbi și nu m-aș mai teme de El. Dar nu este așa și eu sunt singur cu mine însumi.1Co 4,4
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Iob a luat cuvântul și a zis:
1 Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 „Într-adevăr, știu că e așa.
Cum ar putea să fie drept omul
înaintea lui Dumnezeu?
2 „Știu bine că așa este; căci cum ar putea un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?
3 Dacă ar dori să se certe cu el,
nu i-ar răspunde
la una dintr-o mie [de provocări].
3 Dacă ar fi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să-I răspundă nici la unul singur.
4 El este înțelept cu inima și tare în putere.
Cine s-a întărit împotriva lui și are pace?
4 A Lui este înțelepciunea și atotputernicia; cine ar putea să-I stea împotrivă și să rămână teafăr?
5 El mută munții fără ca ei să știe
că îi răstoarnă în mânia lui.
5 El mișcă munții din loc fără ca ei să prindă de veste că El i-a răsturnat în mânia Lui.
6 Cutremură pământul din locul lui
și coloanele sale se clatină.
6 El zguduie pământul din temelia lui, așa încât stâlpii lui se clatină.
7 Vorbește soarelui, și nu răsare
și sigilează stelele.
7 El poruncește soarelui și soarele nu se mai ridică. El pune pecetea Lui asupra stelelor.
8 Întinde singur cerurile
și umblă pe înălțimile mării.
8 El singur este Cel ce întinde cerurile și umblă pe valurile mării.
9 El face Ursa, Oriónul și Pleiádele
și camerele din Temán.
9 El a zidit Carul mare, Ralița, Pleiadele și cămările stelelor de miazăzi.
10 El face lucruri mari, care nu pot fi pătrunse,
fapte minunate, care nu pot fi numărate.
10 El a făcut lucruri mari și nepătrunse și minuni fără de număr.
11 Iată, trece pe lângă mine, și eu nu-l văd;
se duce, și eu nu-mi dau seama.
11 Iată, dacă trece pe lângă mine, eu nu-L văd, și dacă se strecoară, eu nu-I prind de veste.
12 Dacă el se ridică, cine-l face să se întoarcă
și cine-i poate spune: «Ce faci?»?
12 Dacă ia și ridică, cine va putea să-L oprească și cine-I va zice: Ce ai făcut?
13 Dumnezeu nu-și întoarce mânia;
sub el sunt înjosite ajutoarele orgoliului.
13 Dumnezeu nu-și înfrânează mânia Sa și sub El se încovoaie toți slujitorii mândriei.
14 Dar eu cum să-i răspund
și cum să aleg cuvintele mele împotriva lui?
14 Și eu atunci cum o să-I răspund și ce cuvinte o să aleg?
15 Chiar dacă aș fi drept, nu i-aș putea răspunde
și ar trebui să cer îndurare celui care mă judecă.
15 Chiar dacă aș avea dreptate, nu-I voi răspunde, ci mă voi ruga judecătorului.
16 Dacă aș striga și mi-ar răspunde,
nu aș fi sigur că a ascultat glasul meu.
16 Chiar dacă m-ar asculta, când Îl chem, tot n-aș putea să cred că ascultă glasul meu,
17 El mă strivește în furtună
și înmulțește ce este zdrobit în mine pe degeaba.
17 Căci El mă sfărâmă ca sub furtună și înmulțește fără cuvânt rănile mele.
18 Nu lasă să mi se întoarcă suflarea
și mă satură cu amărăciune.
18 El nu-mi dă răgaz să răsuflu și mă adapă cu amărăciune.
19 Cât despre forță, el este puternic.
Cât despre judecată, cine mă va prezenta?
19 Dacă este vorba de putere, El este Cel puternic. Dacă este vorba de judecată, cine mă va apăra?
20 Dacă aș fi drept, gura mea m-ar învinovăți;
de-aș fi integru, el mă va declara vinovat.
20 Oricâtă dreptate aș avea, gura mea mă va osândi și dacă sunt fără prihană ea mă scoate vinovat.
21 Dacă eu sunt integru, nici eu însumi nu știu;
îmi resping viața.
21 Sunt oare desăvârșit? Eu singur nu mă cunosc pe mine și viața mea o disprețuiesc.
22 Totuna! De aceea am zis:
el îi nimicește fie pe cel integru,
fie pe cel nelegiuit.
22 Pentru aceea am zis: Tot una este! El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel viclean.
23 De-ar aduce biciul moartea dintr-odată!
El ia în râs disperarea celor nevinovați.
23 Dacă o nenorocire aduce moartea deodată, ce-I pasă Lui de deznădejdea celor fără de vină?
24 Pământul este dat în mâna celui nelegiuit
și acoperă fețele judecătorilor lui.
Dacă nu el, atunci cine altul?
24 Dacă o țară a încăput pe mâna unui om viclean, El acoperă fața judecătorilor Săi. Și dacă nu El, cine atunci?
25 Zilele mele trec mai repede
decât cel care aleargă, fug fără să vadă binele.
25 Zilele mele sunt mai grabnice decât un aducător de vești și au fugit fără să vadă fericirea.
26 Se duc precum corăbiile de stuf,
ca vulturul care se repede asupra prăzii.
26 S-au strecurat ca niște bărci de papură, ca un vultur care se năpustește asupra prăzii sale.
27 Dacă zic: «Voi uita plângerea mea,
îmi voi schimba înfățișarea și voi fi vesel»,
27 Dacă zic: Vreau să-mi uit suferința, să-mi schimb înfățișarea și să fiu voios,
28 mă înspăimânt de toate chinurile mele.
Știu că nu mă vei considera nevinovat.
28 Sunt năpădit de teama chinurilor mele, știind bine că Tu nu mă vei scoate nevinovat.
29 Eu sunt nelegiuit:
de ce să mă mai obosesc în zadar?
29 Dacă sunt vinovat, de ce să mă mai trudesc zadarnic?
30 Chiar dacă m-aș spăla în ape din zăpadă
și mi-aș curăța cu leșie palmele,
30 Dacă m-aș spăla cu zăpadă și mi-aș curăți mâinile cu leșie,
31 tu tot m-ai cufunda în groapă,
că s-ar scârbi de mine și hainele mele.
31 Atunci Tu tot m-ai cufunda în noroi, încât și veșmintele mele s-ar scârbi de mine.
32 Căci nu este niciun om ca mine
care să-i răspundă
și să mergem împreună la judecată.
32 Căci Dumnezeu nu este un om ca mine, ca să stau cu El de vorbă și ca să mergem împreună la judecată.
33 Nu este între noi un arbitru
care să-și pună mâna peste noi amândoi,
33 Între noi nu se află un al treilea care să-și pună mâna peste noi amândoi
34 să îndepărteze toiagul său de deasupra mea
și mânia lui să nu mă înspăimânte.
34 Și care să depărteze varga Sa de deasupra capului meu, așa încât groaza Lui să nu mă mai tulbure;
35 Atunci aș vorbi și nu m-aș teme de el,
dar nu este așa; eu sunt singur cu mine.
35 Atunci aș vorbi și nu m-aș mai teme de El. Dar nu este așa și eu sunt singur cu mine însumi.
