1 Atunci Elifaz, din Teman, a răspuns și a zis:Iov 4,1 Iov 22,1
2 „Este oare cinstit pentru înțelept să răspundă cu cuvinte ușuratice și să-și umple pieptul cu suflarea vântului de răsărit?
3 I se cuvine lui să judece cu vorbe seci și prin cuvântări care n-au nici o noimă?
4 Tu mergi atât de departe, încât desființezi cucernicia și nesocotești rugăciunea înaintea lui Dumnezeu.
5 Nelegiuirea ta insuflă gura ta și tu împrumuți vorbirea ta de la cei vicleni.
6 Chiar gura ta te osândește și nu eu, chiar buzele tale sunt martore împotriva ta.Mt 12,37 Lc 19,22
7 Nu cumva ești tu cel dintâi om care s-a născut? Venit-ai tu pe lume mai înainte decât munții?Pr 8,25
8 Ai stat tu de sfat cu Dumnezeu și te-ai făcut tu stăpân pe toată înțelepciunea?Is 40,13 Ir 23,18
9 Ce știi tu pe care să nu-l știm și noi? Ce pricepi tu și noi nu pricepem?Iov 13,2
10 Printre noi se află oameni vechi de zile, bătrâni mai în vârstă decât tatăl tău.
11 Ți se pare puțin lucru mângâierile în numele lui Dumnezeu și cuvintele spuse cu blândețe?
12 De ce te lași târât de inima ta și de ce privești așa trufaș cu ochii tăi?
13 De ce întorci spre Dumnezeu mânia ta și dai drumul din gura ta la astfel de cuvântări?
14 Ce este omul ca să se creadă curat, și cel născut din femeie, ca să se creadă neprihănit?Fc 6,5 1Rg 8,46 2Par 6,36 Iov 25,4 Ps 142,2
15 Dacă Dumnezeu nu are încredere în sfinții Săi și dacă cerurile nu sunt destul de curate înaintea ochilor Săi,Iov 4,18 Iov 25,5
16 Cu atât mai puțin o făptură urâcioasă și stricată cum este omul cel ce bea nedreptatea ca apa.Iov 34,7 Col 2,13
17 Vreau să-ți dau o învățătură, ascultă-mă; și ceea ce am văzut vreau să-ți aduc la cunoștință;
18 Ceea ce înțelepții au vestit fără să ascundă nimic, precum au auzit de la părinții lor,
19 Atunci când țara le-a fost dată numai lor și nici un străin nu se așezase încă printre ei.
20 Nelegiuitul se chinuiește în toate zilele vieții sale și de-a lungul anilor hărăziți celui tiran.Pr 28,1 Is 48,22
21 Glasuri îngrozitoare fac larmă în urechile lui; în mijlocul păcii, i se pare că un ucigaș se năpustește asupra lui.Lv 26,36
22 El nu mai nădăjduiește să mai iasă din întuneric și își simte capul mereu sub sabie.
23 Se și vede aruncat de mâncare vulturilor, fiindcă știe că prăpădul lui este fără întârziere.
24 Ziua întunericul îl înspăimântă. Zbuciumul și tulburarea îl strâng la mijloc și se aruncă asupra-i gata de împresurare,Lv 26,21
25 Fiindcă a îndrăznit să-și îndrepte mâna împotriva lui Dumnezeu și să facă pe viteazul față de Cel Atotputernic;
26 Fiindcă a îndrăznit să năvălească împotriva Lui cu gâtul întins și la adăpostul scuturilor sale groase și rotunde.
27 Chipul lui i se ascundea în grăsime și osânza stătea grea pe coapsele lui,Dt 32,15-16 Ps 16,10 Ps 72,7 Ps 118,70
28 Și sălășluia în cetăți pustiite, în case în care nu mai stătea nimeni, fiindcă amenințau să se prăbușească.
29 Nu va aduna bogăție și ce are nu va ține mult, iar umbra lui nu se va lungi pe pământ.
30 Nu va mai putea să iasă din întuneric. Focul va mistui ramurile sale și vijelia va mătura florile lui;Iov 4,9 2Tes 2,8
31 Să nu se creadă în minciună, fiindcă știm că e deșertăciune.Iov 22,16
32 Vrejul său se va ofili mai înainte de vreme și mlădița sa nu va da muguri verzi.Ps 54,24 Ps 72,19 Ecc 7,17
33 Ca vița mănată, va lăsa să cadă rodul său și la fel ca măslinul va împrăștia florile sale.
34 Fiindcă ceata celui rău la inimă va fi lăsată stearpă și focul mistuie corturile cu bogății de jaf.Is 9,18
35 Ei zămislesc răutatea și nasc nelegiuirea, dar cu aceasta pântecele lor dospește înșelăciunea”.Ps 7,14 Is 59,4
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Elifáz din Temán
a luat cuvântul și a zis:
1 Atunci Elifaz, din Teman, a răspuns și a zis:
2 „Oare înțeleptul răspunde
cu o cunoaștere superficială
și-și umple pântecele cu [vânt] din răsărit?
2 „Este oare cinstit pentru înțelept să răspundă cu cuvinte ușuratice și să-și umple pieptul cu suflarea vântului de răsărit?
3 Se apără prin cuvinte fără conținut
și prin vorbe fără folos?
3 I se cuvine lui să judece cu vorbe seci și prin cuvântări care n-au nici o noimă?
4 Tu desființezi teama [de Domnul]
și slăbești reflecția înaintea lui Dumnezeu.
4 Tu mergi atât de departe, încât desființezi cucernicia și nesocotești rugăciunea înaintea lui Dumnezeu.
5 Căci nelegiuirea ta îți învață gura
și alegi limba celor vicleni.
5 Nelegiuirea ta insuflă gura ta și tu împrumuți vorbirea ta de la cei vicleni.
6 Gura ta te face vinovat, nu eu
și buzele tale mărturisesc împotriva ta.
6 Chiar gura ta te osândește și nu eu, chiar buzele tale sunt martore împotriva ta.
7 Oare ești tu primul om care s-a născut?
Sau ai fost conceput înaintea colinelor?
7 Nu cumva ești tu cel dintâi om care s-a născut? Venit-ai tu pe lume mai înainte decât munții?
8 Ai auzit tu taina lui Dumnezeu
și ai luat pentru tine înțelepciune?
8 Ai stat tu de sfat cu Dumnezeu și te-ai făcut tu stăpân pe toată înțelepciunea?
9 Ce știi tu și nu știm noi?
Ce înțelegere ai tu și nu este cu noi?
9 Ce știi tu pe care să nu-l știm și noi? Ce pricepi tu și noi nu pricepem?
10 Chiar și cel cărunt și cel bătrân, între noi,
sunt mai în vârstă decât tatăl tău.
10 Printre noi se află oameni vechi de zile, bătrâni mai în vârstă decât tatăl tău.
11 Oare sunt puțin lucru pentru tine
mângâierile lui Dumnezeu
și cuvântul blând [adresat] ție?
11 Ți se pare puțin lucru mângâierile în numele lui Dumnezeu și cuvintele spuse cu blândețe?
12 Unde te duce inima
și de ce clipesc ochii tăi,
12 De ce te lași târât de inima ta și de ce privești așa trufaș cu ochii tăi?
13 că-ți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu
și faci să iasă din gura ta [astfel de] cuvinte?
13 De ce întorci spre Dumnezeu mânia ta și dai drumul din gura ta la astfel de cuvântări?
14 Ce este omul ca să fie curat
sau drept cel născut din femeie?
14 Ce este omul ca să se creadă curat, și cel născut din femeie, ca să se creadă neprihănit?
15 Iată, el nu se încrede în sfinții săi
și cerurile nu sunt curate în ochii lui.
15 Dacă Dumnezeu nu are încredere în sfinții Săi și dacă cerurile nu sunt destul de curate înaintea ochilor Săi,
16 Cu atât mai mult cel abominábil și corupt,
omul care bea nedreptatea ca pe apă.
16 Cu atât mai puțin o făptură urâcioasă și stricată cum este omul cel ce bea nedreptatea ca apa.
17 Te voi instrui: ascultă-mă
și-ți voi povesti ceea ce am văzut!
17 Vreau să-ți dau o învățătură, ascultă-mă; și ceea ce am văzut vreau să-ți aduc la cunoștință;
18 Ceea ce au făcut cunoscut înțelepții
și nu le-a fost ascuns de către părinții lor.
18 Ceea ce înțelepții au vestit fără să ascundă nimic, precum au auzit de la părinții lor,
19 Doar lor le-a fost dată țara
și niciun străin nu a trecut prin mijlocul lor.
19 Atunci când țara le-a fost dată numai lor și nici un străin nu se așezase încă printre ei.
20 În toate zilele sale, cel nelegiuit se chinuie
și numărul anilor este ascuns
pentru cel violent.
20 Nelegiuitul se chinuiește în toate zilele vieții sale și de-a lungul anilor hărăziți celui tiran.
21 Glas de spaimă este în urechile lui;
când este în pace,
cel care prădează vine peste el.
21 Glasuri îngrozitoare fac larmă în urechile lui; în mijlocul păcii, i se pare că un ucigaș se năpustește asupra lui.
22 El nu crede că se va întoarce din întuneric,
este destinat sabiei.
22 El nu mai nădăjduiește să mai iasă din întuneric și își simte capul mereu sub sabie.
23 Rătăcește după pâine, dar unde este?
Știe că este fixată pentru el ziua întunericului.
23 Se și vede aruncat de mâncare vulturilor, fiindcă știe că prăpădul lui este fără întârziere.
24 Îl înspăimântă strâmtorarea
și necazul îl copleșește
ca un rege pregătit de bătălie.
24 Ziua întunericul îl înspăimântă. Zbuciumul și tulburarea îl strâng la mijloc și se aruncă asupra-i gata de împresurare,
25 Căci și-a întins mâna împotriva lui Dumnezeu
și s-a dat viteaz împotriva Celui Atotputernic.
25 Fiindcă a îndrăznit să-și îndrepte mâna împotriva lui Dumnezeu și să facă pe viteazul față de Cel Atotputernic;
26 Aleargă împotriva lui cu îngâmfare,
în spatele scuturilor sale groase.
26 Fiindcă a îndrăznit să năvălească împotriva Lui cu gâtul întins și la adăpostul scuturilor sale groase și rotunde.
27 Avea fața acoperită de grăsime
și și-a făcut osânză pe șolduri.
27 Chipul lui i se ascundea în grăsime și osânza stătea grea pe coapsele lui,
28 Locuia în cetăți dezolate,
în case nelocuite
care erau sortite să devină grămezi.
28 Și sălășluia în cetăți pustiite, în case în care nu mai stătea nimeni, fiindcă amenințau să se prăbușească.
29 Nu se va îmbogăți și bogăția lui nu va dura,
iar prosperitatea lui nu se va întinde pe pământ.
29 Nu va aduna bogăție și ce are nu va ține mult, iar umbra lui nu se va lungi pe pământ.
30 Nu se va putea îndepărta din întuneric,
flacăra va usca lăstarul său
și va fi îndepărtată suflarea gurii sale.
30 Nu va mai putea să iasă din întuneric. Focul va mistui ramurile sale și vijelia va mătura florile lui;
31 Să nu se încreadă în vanitatea lui care înșală,
căci deșertăciune va fi răsplata lui!
31 Să nu se creadă în minciună, fiindcă știm că e deșertăciune.
32 Se va împlini, dar nu în ziua lui,
și ramura lui nu va înverzi!
32 Vrejul său se va ofili mai înainte de vreme și mlădița sa nu va da muguri verzi.
33 Va fi tratat cu violență, ca vița-de-vie fără rod,
ca măslinul care își leapădă floarea.
33 Ca vița mănată, va lăsa să cadă rodul său și la fel ca măslinul va împrăștia florile sale.
34 Căci adunarea celor fățarnici va fi fără rod
și focul va devora corturile celor care mituiesc.
34 Fiindcă ceata celui rău la inimă va fi lăsată stearpă și focul mistuie corturile cu bogății de jaf.
35 El zămislește chin și naște nelegiuire,
iar pântecele lor pregătește înșelăciune”.
35 Ei zămislesc răutatea și nasc nelegiuirea, dar cu aceasta pântecele lor dospește înșelăciunea”.