1 Nu pofti mulțime de fii fără de folos, nici te bucura de fiii nelegiuiți.
2 De se vor înmulți, nu te bucura de ei, dacă nu este frica lui Dumnezeu cu ei.
3 Nu te încrede în lungimea vieții lor și nu nădăjdui întru mulțimea lor.Sol 4,1
4 Că mai bun este unul decât o mie și a muri fără de fii, decât a avea fii fără de frica lui Dumnezeu.
5 Că un înțelept va umple cetatea de locuitori; iar neamul celor nelegiuiți se va pustii.Pr 11,11
6 Multe ca acestea am văzut cu ochii mei, și mai tari decât acestea a auzit urechea mea.
7 Întru adunarea păcătoșilor se va ațâța foc; și în neamul neascultătorilor s-a aprins mânie.Nm 11,1 Dt 29,20
8 Nu s-a milostivit spre uriașii cei de demult, care s-au depărtat de El prin trufia lor.Fc 6,4.7
9 N-a iertat pe cei care locuiau cu Lot, ci i-a urgisit pentru trufia lor.Fc 19,11.24 Iz 16,49
10 Nu i S-a făcut milă de neamul pierzării, care se înălțase întru păcatele sale.Fc 19,24
11 Tot așa și cu cei șase sute de mii de pedeștri adunați întru învârtoșarea inimii lor.Ies 12,37 Nm 14,22 Nm 26,65
12 De va fi unul vârtos la cerbice, minune va fi de se va îndrepta.
13 Că mila și mânia la El sunt; El poate să Se milostivească și să Se mânie.1Rg 2,6
14 Precum este multă mila Lui, așa este multă și certarea Lui; pe om după faptele lui îl judecă.
15 Nu va scăpa păcătosul cu prădăciunile lui, nici va întârzia răbdarea celui binecredincios.Ecc 8,12 Sol 3,10
16 La toată milostenia va face loc; fiecare după faptele sale va afla.Mt 10,42 Rm 2,6
17 Să nu zici: De Domnul mă voi ascunde; oare dintru înălțime își va aduce cineva aminte de mine?Iov 22,14 Sir 23,25-26
18 Întru popor mare nu voi fi pomenit, că ce este sufletul meu întru atâta mulțime de făpturi?
19 Iată cerul și cerul cerului lui Dumnezeu, oceanul și pământul se cutremură când Domnul le cercetează.Ps 89,12 2Ptr 3,10
20 Asemenea munții și temeliile pământului, când va căuta spre ele, de frică se vor cutremura.
21 Dar la acestea nu gândește inima omului și de căile Lui cine-și va aduce aminte?Iov 12,13 Ps 13,3-4
22 Ca viforul pe care nu-l vede omul, astfel cele mai multe lucruri ale lui Dumnezeu sunt ascunse.Rm 11,33
23 «Lucrurile dreptății Lui cine le va vesti? Sau cine le va aștepta? Că departe este făgăduința».
24 Așa cugetă omul lipsit de înțelegere; iar bărbatul cel fără de minte și rătăcit cugetă cele nebune.
25 Ascultă, fiul meu! Și învață știință și ia aminte cu inima ta la cuvintele mele.
26 Arăta-voi în cumpănă învățătura și cu de-amănuntul voi vesti știința.
27 Întru judecata Domnului lucrurile Lui sunt așa din început și de când le-a făcut a deosebit părțile lor.Fc 1,1 Fc 2,3
28 El a rânduit pentru totdeauna lucrurile Sale și a hotărât pentru vecie rostul lor; ele nu știu de foame, nici de oboseală și nu contenesc să-și facă datoria.Iov 9,9 Ps 148,6
29 Nici unul din aceste lucruri nu se ciocnește cu cel de lângă el și mereu ascultă de porunca Lui.
30 Și după aceasta a căutat Domnul pe pământ și l-a umplut de bunătăți.
31 Cu tot felul de dobitoace vii a acoperit fața lui și în el va fi întoarcerea lor.Fc 1,26 Ecc 3,21
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Nu dori mulțime de fii buni la nimic
și nu te bucura de fiii nelegiuiți!
1 Nu pofti mulțime de fii fără de folos, nici te bucura de fiii nelegiuiți.
2 Dacă se înmulțesc, nu te bucura de ei
decât dacă este în ei teama de Domnul!
2 De se vor înmulți, nu te bucura de ei, dacă nu este frica lui Dumnezeu cu ei.
3 Nu te încrede în viața lor
și nu te sprijini pe mulțimea lor!
Vei geme de o durere prematură
și pe neașteptate vei cunoaște sfârșitul lor.
Căci este mai bun unul decât o mie
și să mori fără copii decât să ai copii nelegiuiți.
3 Nu te încrede în lungimea vieții lor și nu nădăjdui întru mulțimea lor.
4 De la un singur om cugetat cetatea va fi populată,
dar tribul celor fărădelege va fi devastat.
4 Că mai bun este unul decât o mie și a muri fără de fii, decât a avea fii fără de frica lui Dumnezeu.
5 Multe astfel [de lucruri] au văzut ochii mei
și urechea mea a auzit [lucruri]
și mai grave decât acestea.
5 Că un înțelept va umple cetatea de locuitori; iar neamul celor nelegiuiți se va pustii.
6 Focul se aprinde în adunarea păcătoșilor
și mânia ia foc în neamul neascultător.
6 Multe ca acestea am văzut cu ochii mei, și mai tari decât acestea a auzit urechea mea.
7 [Domnul] nu i-a iertat pe giganții din vechime
care s-au ridicat prin forța lor.
7 Întru adunarea păcătoșilor se va ațâța foc; și în neamul neascultătorilor s-a aprins mânie.
8 Nu i-a cruțat pe cei care locuiau cu Lot,
ei care făceau lucruri abominábile
din cauza aroganței lor.
8 Nu s-a milostivit spre uriașii cei de demult, care s-au depărtat de El prin trufia lor.
9 Nu a avut milă de neamul pierzării
care s-a exaltat prin păcatele sale.
Toate acestea le-a făcut
pentru neamurile cu inima împietrită
și pentru mulțimea sfinților săi nu a fost mângâiat.
9 N-a iertat pe cei care locuiau cu Lot, ci i-a urgisit pentru trufia lor.
10 Tot așa cu cei șase sute de mii de pedestrași
care s-au adunat împreună în împietrirea inimii lor.
Biciuind, îndurându-se, lovind, vindecând,
Domnul i-a păstrat în milă și educație.
10 Nu i S-a făcut milă de neamul pierzării, care se înălțase întru păcatele sale.
11 Chiar dacă ar fi unul singur cu grumazul înțepenit,
ar fi de mirare aceasta: să scape nepedepsit.
Căci îndurarea și mânia sunt la el,
el este puternic în îndurare, dar își revarsă mânia.
11 Tot așa și cu cei șase sute de mii de pedeștri adunați întru învârtoșarea inimii lor.
12 Cât de mare este îndurarea lui,
tot atât de mare este și mustrarea lui.
El judecă omul după faptele sale.
12 De va fi unul vârtos la cerbice, minune va fi de se va îndrepta.
13 Cel păcătos nu va fugi cu prada,
iar răbdarea celui pios nu va fi înșelată.
13 Că mila și mânia la El sunt; El poate să Se milostivească și să Se mânie.
14 Va ține cont de orice [faptă] de îndurare;
fiecare va afla conform cu faptele sale.
14 Precum este multă mila Lui, așa este multă și certarea Lui; pe om după faptele lui îl judecă.
15 Domnul l-a împietrit pe Faraón
ca să nu-l cunoască,
așa încât să fie cunoscute
lucrările sale celor de sub cer.
15 Nu va scăpa păcătosul cu prădăciunile lui, nici va întârzia răbdarea celui binecredincios.
16 Întregii creații i-a dezvăluit îndurarea sa,
iar lumina lui și întunericul le-a împărțit oamenilor.
16 La toată milostenia va face loc; fiecare după faptele sale va afla.
17 Nu spune: „Mă voi ascunde de Domnul
și cine-și va aduce aminte de mine din înălțimi?
În poporul numeros nu voi fi cunoscut
și cine este sufletul meu în creația fără limite?”.
17 Să nu zici: De Domnul mă voi ascunde; oare dintru înălțime își va aduce cineva aminte de mine?
18 Iată, cerul și cerul cerurilor,
abisul și pământul se vor cutremura la vizitarea lui!
Tot universul a fost făcut și se face prin voința lui.
18 Întru popor mare nu voi fi pomenit, că ce este sufletul meu întru atâta mulțime de făpturi?
19 Tot la fel și munții, și temeliile pământului
vor tremura de spaimă când el va privi la ele.
19 Iată cerul și cerul cerului lui Dumnezeu, oceanul și pământul se cutremură când Domnul le cercetează.
20 La acestea nu se gândește inima
și căile sale cine le ia în seamă?
20 Asemenea munții și temeliile pământului, când va căuta spre ele, de frică se vor cutremura.
21 Ca furtuna pe care omul nu o vede,
cele mai multe dintre lucrările sale rămân în ascuns.
21 Dar la acestea nu gândește inima omului și de căile Lui cine-și va aduce aminte?
22 Faptele dreptății, cine le va vesti
sau cine le va aștepta?
Alianța lui este departe.
Aprecierea tuturor va fi la sfârșit.
22 Ca viforul pe care nu-l vede omul, astfel cele mai multe lucruri ale lui Dumnezeu sunt ascunse.
23 Acestea le gândește cel cu inima mică,
iar bărbatul necugetat și rătăcit
se gândește la nebunii.
23 «Lucrurile dreptății Lui cine le va vesti? Sau cine le va aștepta? Că departe este făgăduința».
24 Ascultă-mă, fiule, și învață cunoașterea
și apleacă-te cu inima asupra cuvintelor mele!
24 Așa cugetă omul lipsit de înțelegere; iar bărbatul cel fără de minte și rătăcit cugetă cele nebune.
25 Îți voi dezvălui cu măsură educația
și cu grijă îți voi vesti cunoașterea.
25 Ascultă, fiul meu! Și învață știință și ia aminte cu inima ta la cuvintele mele.
26 În judecata Domnului au fost lucrările lui
de la început
și de la facerea lor a deosebit părțile lor.
26 Arăta-voi în cumpănă învățătura și cu de-amănuntul voi vesti știința.
27 A ordonat pe veci lucrările lui
și începuturile lor pentru generațiile lor:
nu au flămânzit, nu au obosit
și nu au încetat de la lucrările lor.
27 Întru judecata Domnului lucrurile Lui sunt așa din început și de când le-a făcut a deosebit părțile lor.
28 Niciuna nu s-a ciocnit cu vecina ei
și până în veci nu vor fi neascultătoare
față de cuvântul lui.
28 El a rânduit pentru totdeauna lucrurile Sale și a hotărât pentru vecie rostul lor; ele nu știu de foame, nici de oboseală și nu contenesc să-și facă datoria.
29 După acestea, Domnul va privi la pământ
și-l va umple de bunurile sale.
29 Nici unul din aceste lucruri nu se ciocnește cu cel de lângă el și mereu ascultă de porunca Lui.
30 El a acoperit fața [pământului]
cu tot felul de ființe vii și în el se vor întoarce.
30 Și după aceasta a căutat Domnul pe pământ și l-a umplut de bunătăți.
31 Cu tot felul de dobitoace vii a acoperit fața lui și în el va fi întoarcerea lor.
