1 Tot prietenul zice: Eu am ținut prietenia cu el; dar el este prieten numai cu numele.
2 Oare nu este întristare până la moarte, când tovarășul și prietenul se fac dușmani?Sir 27,20
3 O, rău gând! De unde te-ai ivit să acoperi pământul cu vicleșug?Iac 3,15
4 Tovarășul cu prietenul trăiesc bine în veselie; iar în vremea necazului se fac potrivnici.Sir 6,7-8
5 Prietenul adevărat se luptă cu dușmanul și pune mâna pe scut în fața potrivnicului.
6 Să nu uiți pe prietenul tău, când este în război și să nu-l uiți întru averile tale.
7 Tot sfetnicul își laudă sfatul; ci este câte unul care dă sfat cu gândul la interesele lui.
8 Păzește-ți sufletul tău de sfetnic și cunoaște întâi care este lipsa lui, că el urmărește interesul lui,
9 Ca nu cumva să arunce mreaja asupra ta și să-ți zică: Bună este calea ta și va sta în preajmă ca să vadă ce ți se va întâmpla.
10 Nu te sfătui cu cel care te trece cu vederea, și de cel care îți pizmuiește soarta, ascunde-ți sfatul tău;
11 Nici cu femeia despre potrivnica sa, nici cu cel fricos despre război,
12 Nici cu neguțătorul despre schimb, nici cu cel ce cumpără despre vânzare,
13 Nici cu cel pizmaș despre mulțumire, nici cu cel nemilostiv despre îndurare,
14 Nici cu cel leneș despre tot lucrul, nici cu sluga cea de casă despre săvârșire, nici cu sluga cea leneșă despre multă lucrare.
15 Despre nimic nu te sfătui cu aceștia; ci cu bărbatul cel cuvios fii adeseori, pe care îl vei cunoaște că ține poruncile Domnului,Ps 118,63 Sir 6,34
16 Al cărui suflet este ca și sufletul tău și, de vei cădea, îl va durea împreună cu tine.Sir 6,17
17 Sfatul inimii ți-l întărește, că nu-ți este ție mai credincios altul decât acela.
18 Că sufletul omului se obișnuiește uneori a vesti pe om mai mult decât șapte iscoade, care șed în loc înalt ca să ia seama.1Rg 12,7
19 Și întru toate acestea te roagă Celui Preaînalt, ca să îndrepteze întru adevăr calea ta.
20 Începutul a tot lucrul este cuvântul, și înainte de toată fapta este sfatul.Sir 38,36
21 Semnul schimbării inimii este fața și se arată în patru chipuri: binele și răul, viața și moartea și limba pururea stăpânește pe acestea.Pr 18,21
22 Este câte un om înțelept care pe mulți învață și sufletului său îi este fără de folos.
23 Cel care se arată înțelept în cuvinte, urât va fi și se va lipsi de toată hrana,
24 Că nu s-a dat lui dar de la Domnul; că de toată înțelepciunea este lipsit.
25 Dar este câte unul înțelept pentru sufletul său și roadele înțelegerii lui sunt crezute.
26 Bărbatul înțelept învață pe poporul său și roadele înțelegerii lui rămân.Sir 4,16
27 Bărbatul înțelept se va umple de binecuvântare și-l vor ferici toți cei care îl vor vedea.
28 Viața omului are zile nenumărate și zilele lui Israel sunt nenumărate.
29 Cel înțelept întru poporul său va moșteni credința și numele lui în veac va fi viu.Sol 8,9
30 Fiule! În viața ta cercetează-ți sufletul tău și vezi ce este rău și nu-i da lui!
31 Că nu toate tuturor folosesc și nu tot sufletul întru tot binevoiește.1Co 6,12 1Co 10,23
32 Nu fi nesățios în nici o desfătare, și nu te apleca la mâncăruri multe.Sir 31,19
33 Că în mâncărurile cele multe va fi durere și nesațiul va veni până la îngrețoșare.
34 Pentru nesaț mulți au pierit; iar cel înfrânat își va spori viața.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Orice prieten va zice:
„Și eu m-am împrietenit”,
dar există prieten care este prieten
numai cu numele.
1 Tot prietenul zice: Eu am ținut prietenia cu el; dar el este prieten numai cu numele.
2 Oare nu este o tristețe până la moarte
un tovarăș și un prieten
care se schimbă în dușman?
2 Oare nu este întristare până la moarte, când tovarășul și prietenul se fac dușmani?
3 O, poftă rea! De unde te-ai rostogolit
ca să acoperi uscatul cu înșelăciune?
3 O, rău gând! De unde te-ai ivit să acoperi pământul cu vicleșug?
4 Tovarășul se desfată în bucuria prietenului,
dar în timpul strâmtorării îi este ostil.
4 Tovarășul cu prietenul trăiesc bine în veselie; iar în vremea necazului se fac potrivnici.
5 Tovarășul suferă împreună cu prietenul
din cauza stomacului,
dar înaintea luptei ia scutul.
5 Prietenul adevărat se luptă cu dușmanul și pune mâna pe scut în fața potrivnicului.
6 Nu-l uita pe prietenul tău în sufletul tău
și nu-l neglija [în mijlocul] bogățiilor tale!
6 Să nu uiți pe prietenul tău, când este în război și să nu-l uiți întru averile tale.
7 Orice sfetnic exaltă sfatul,
dar există și cel care dă sfat pentru sine însuși.
7 Tot sfetnicul își laudă sfatul; ci este câte unul care dă sfat cu gândul la interesele lui.
8 Păzește-ți sufletul de sfetnic
și cunoaște mai întâi nevoia sa
– căci el va da sfat pentru sine însuși –
ca nu cumva să arunce sorții împotriva ta!
8 Păzește-ți sufletul tău de sfetnic și cunoaște întâi care este lipsa lui, că el urmărește interesul lui,
9 Și să spună: „Calea ta este bună”,
dar apoi să stea deoparte
ca să vadă ce ți se va întâmpla.
9 Ca nu cumva să arunce mreaja asupra ta și să-ți zică: Bună este calea ta și va sta în preajmă ca să vadă ce ți se va întâmpla.
10 Nu te sfătui cu cel care te privește pieziș
și ascunde-ți planul de la cei care sunt geloși pe tine!
10 Nu te sfătui cu cel care te trece cu vederea, și de cel care îți pizmuiește soarta, ascunde-ți sfatul tău;
11 Nici cu o femeie, despre rivala ei,
nici cu un fricos, despre luptă,
nici cu un negustor, despre comerț,
nici cu cel care cumpără, despre vânzare,
nici cu un invidios, despre mulțumire,
nici cu un nemilos, despre generozitate,
nici cu vreun leneș, despre vreo lucrare,
nici cu un tocmit pe un an,
despre terminarea [lucrării],
nici cu sluga puturoasă, despre o lucrare mare:
să nu te sprijini pe aceștia pentru niciun sfat!
11 Nici cu femeia despre potrivnica sa, nici cu cel fricos despre război,
12 Ci continuă să fii cu omul pios,
care știi că ține poruncile
și care, în sufletul lui, este după sufletul tău
și care, dacă vei cădea,va îndura împreună cu tine!
12 Nici cu neguțătorul despre schimb, nici cu cel ce cumpără despre vânzare,
13 Ține planul inimii,
căci nu este nimic mai fidel pentru tine decât el!
13 Nici cu cel pizmaș despre mulțumire, nici cu cel nemilostiv despre îndurare,
14 Căci sufletul omului obișnuiește să vestească uneori
mai bine decât șapte străjeri puși
pe vârful unei coline ca să străjuiască.
14 Nici cu cel leneș despre tot lucrul, nici cu sluga cea de casă despre săvârșire, nici cu sluga cea leneșă despre multă lucrare.
15 Și peste toate acestea,
cere de la Cel Preaînalt
să întărească în adevăr calea ta!
15 Despre nimic nu te sfătui cu aceștia; ci cu bărbatul cel cuvios fii adeseori, pe care îl vei cunoaște că ține poruncile Domnului,
16 Începutul oricărei lucrări este cuvântul
și înainte de orice faptă este planul.
16 Al cărui suflet este ca și sufletul tău și, de vei cădea, îl va durea împreună cu tine.
17 Urma schimbării este inima;
17 Sfatul inimii ți-l întărește, că nu-ți este ție mai credincios altul decât acela.
18 se împarte în patru părți:
binele și răul, viața și moartea,
iar cea care le stăpânește neîncetat este limba.
18 Că sufletul omului se obișnuiește uneori a vesti pe om mai mult decât șapte iscoade, care șed în loc înalt ca să ia seama.
19 Există om abil, care-i educă pe mulți,
dar nu este de folos pentru sufletul propriu.
19 Și întru toate acestea te roagă Celui Preaînalt, ca să îndrepteze întru adevăr calea ta.
20 Există cel care o face pe înțeleptul în cuvinte,
el este urât și va fi lipsit de orice hrană.
20 Începutul a tot lucrul este cuvântul, și înainte de toată fapta este sfatul.
21 Nu i s-a dat har de la Domnul,
pentru că e lipsit de orice înțelepciune.
21 Semnul schimbării inimii este fața și se arată în patru chipuri: binele și răul, viața și moartea și limba pururea stăpânește pe acestea.
22 Există înțelept pentru propriul suflet
și roadele inteligenței sale, pe gura lui,
sunt credibile.
22 Este câte un om înțelept care pe mulți învață și sufletului său îi este fără de folos.
23 Bărbatul înțelept își va educa poporul
și roadele inteligenței lui vor fi credibile.
23 Cel care se arată înțelept în cuvinte, urât va fi și se va lipsi de toată hrana,
24 Bărbatul înțelept va fi umplut de binecuvântare
și îl vor declara fericit toți cei care îl vor vedea.
24 Că nu s-a dat lui dar de la Domnul; că de toată înțelepciunea este lipsit.
25 Viața omului are zile numărate,
dar zilele lui Israél sunt fără număr.
25 Dar este câte unul înțelept pentru sufletul său și roadele înțelegerii lui sunt crezute.
26 Înțeleptul va moșteni încredere
în poporul său și numele lui va fi viu în veci.
26 Bărbatul înțelept învață pe poporul său și roadele înțelegerii lui rămân.
27 Fiule, în viața ta, încearcă-ți sufletul:
vezi ce este rău în ea și nu-i da [ocazie să-l facă]!
27 Bărbatul înțelept se va umple de binecuvântare și-l vor ferici toți cei care îl vor vedea.
28 Căci nu toate sunt de folos tuturor
și nu orice suflet își găsește plăcerea în toate.
28 Viața omului are zile nenumărate și zilele lui Israel sunt nenumărate.
29 Nu fi lacom în orice desfătare
și nu te arunca asupra meselor!
29 Cel înțelept întru poporul său va moșteni credința și numele lui în veac va fi viu.
30 Căci în mulțimea mâncărurilor este boală
și necumpătarea apropie de crampe.
30 Fiule! În viața ta cercetează-ți sufletul tău și vezi ce este rău și nu-i da lui!
31 Din cauza necumpătării, mulți au sfârșit,
dar cel care este atent își adaugă [zile] la viață.
31 Că nu toate tuturor folosesc și nu tot sufletul întru tot binevoiește.
32 Nu fi nesățios în nici o desfătare, și nu te apleca la mâncăruri multe.
33 Că în mâncărurile cele multe va fi durere și nesațiul va veni până la îngrețoșare.
34 Pentru nesaț mulți au pierit; iar cel înfrânat își va spori viața.
