1 Doamne, Părintele și Stăpânul vieții mele, nu mă lăsa să mă ducă gura mea cum va vrea ea și nu îngădui să alunec din pricina ei!
2 Cine va pune peste cugetul meu bătăi? Și peste inima mea învățătura înțelepciunii? Ca rătăcirile mele să nu fie cruțate și să nu fie îngăduite păcatele?
3 Ca greșelile mele să nu se înmulțească și păcatele mele să nu sporească și să nu cad în mâinile potrivnicilor mei și să nu se bucure de aceasta vrăjmașul meu?
4 Doamne, Părintele și Dumnezeul vieții mele! Înălțarea ochilor nu-mi da, și pofta întoarce-o de la mine.Ga 5,24
5 Pofta pântecelui și a împreunării trupului să nu mă cuprindă și duhului celui fără de rușine să nu mă dai.
6 Învățătura gurii auziți, fiilor; pe aceasta cine o va păzi nu va cădea prins.
7 Din vorbele sale se va prinde păcătosul; ocărâtorul și trufașul vor pieri la fel.
8 A jura nu-ți învăța gura și a numi pe Cel Sfânt nu te obișnui.Ies 20,7
9 Că precum sluga, care adeseori se cercetează, multe bătăi ia, așa și cel care jură și pururea numește pe Cel Sfânt, de păcat nu se va curăți.
10 Bărbatul care jură mult se va umple de fărădelege și nu se va depărta de casa lui biciul.Lv 19,12 Dt 5,11 Sir 27,14
11 De va greși, păcatul lui asupra lui va fi, și de nu va fi cu luare aminte îndoit greșește.Lv 5,4
12 Și de a jurat în deșert, nu se va îndrepta, că se va umple de rele casa lui.
13 Este grai care este deopotrivă cu moartea; să nu se afle acesta întru moștenirea lui Iacov.Lv 24,15-16
14 Că de la cei binecredincioși toate acestea se vor depărta și în păcate ei nu se vor tăvăli.
15 Cu vorba cea fără de cumpătare nu-ți obișnui gura, că întru aceea este cuvântul păcatului.Mt 5,33
16 Adu-ți aminte de tatăl tău și de mama ta, când șezi în mijlocul celor mari,Sir 3,3
17 Ca nu cumva să uiți de tine în fața lor, ca să nu te porți ca un prost,
18 Așa încât să vrei să nu te fi născut și să-ți blestemi ziua nașterii tale.
19 Omul care se obișnuiește cu cuvinte de sudalmă, în toate zilele sale, nu se va înțelepți.2Rg 16,7 Pr 10,18
20 Două feluri de oameni înmulțesc păcatele, și al treilea aduce urgie:2Ptr 2,20
21 Sufletul fierbinte ca focul arzător, care nu se stinge până ce nu se potolește;
22 Omul care poftește în trupul cărnii sale și nu va înceta, până nu va ațâța foc;Evr 13,4
23 Pentru desfrânat toată pâinea este dulce, nu va înceta până la sfârșit.Pr 9,17
24 Omul care păcătuiește în patul său și zice în inima sa: Cine mă vede?Is 29,15
25 Întuneric este împrejurul meu, pereții mă acoperă și nimeni nu mă vede, pentru ce mă sfiesc?Is 29,15 Iz 8,12 Sir 16,17
26 Păcatele mele nu le va pomeni Cel Preaînalt. Astfel el se teme numai de ochii oamenilor.
27 Și nu știe că ochii Domnului de zece mii de ori sunt mai luminoși decât soarele și privesc la toate căile oamenilor și văd toate părțile cele ascunse.Fc 39,9 Ir 23,24 Sir 17,15 Evr 4,13
28 Mai înainte de a se fi făcut, toate sunt cunoscute Lui; așa și după ce s-au săvârșit.Ps 138,16
29 Unul ca acesta în ulițele cetății se va pedepsi și unde n-a gândit se va prinde.Lv 20,10 Dt 22,22
30 Așa și femeia care-și lasă bărbatul și face moștenitor din străini.
31 Că întâi legea Domnului a călcat, al doilea bărbatului său a greșit, al treilea întru desfrâu s-a desfrânat, și cu bărbat străin a făcut copii.Dt 22,22 In 8,5
32 Aceasta la adunare se va aduce, și pentru fiii ei pedeapsă va fi.Dt 22,22 Iz 16,40
33 Nu vor spori cu rădăcina fiii ei, și ramurile ei nu vor da rod.Sol 3,16 Sol 4,3
34 Va rămâne întru blestem pomenirea ei și ocara ei nu se va șterge.Nm 5,27
35 Și vor cunoaște cei rămași că nimic nu este mai bun decât frica Domnului și nimic nu este mai dulce decât a ține poruncile Domnului.Ps 18,10 Ps 118,72
36 Cinste mare este a urma pe Dumnezeu, că lungimea zilelor vei lua de la El.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Doamne, părintele și stăpânul vieții mele,
nu mă abandona voinței lor
și nu lăsa să cad din cauza lor!
1 Doamne, Părintele și Stăpânul vieții mele, nu mă lăsa să mă ducă gura mea cum va vrea ea și nu îngădui să alunec din pricina ei!
2 Cine va pune biciul peste gândirea mea
și educația înțelepciunii, în inima mea?
Ca să nu fie cruțate erorile mele
și păcatele lor să nu fie neglijate.
2 Cine va pune peste cugetul meu bătăi? Și peste inima mea învățătura înțelepciunii? Ca rătăcirile mele să nu fie cruțate și să nu fie îngăduite păcatele?
3 Ca să nu se înmulțească erorile mele
și să nu sporească păcatele mele,
iar eu să cad înaintea potrivnicilor mei
și dușmanul meu să se bucure pe seama mea.
De aceștia, departe este speranța îndurării tale!
3 Ca greșelile mele să nu se înmulțească și păcatele mele să nu sporească și să nu cad în mâinile potrivnicilor mei și să nu se bucure de aceasta vrăjmașul meu?
4 Doamne, părintele și Dumnezeul vieții mele,
nu-mi da semeția ochilor!
4 Doamne, Părintele și Dumnezeul vieții mele! Înălțarea ochilor nu-mi da, și pofta întoarce-o de la mine.
5 Îndepărtează de la mine pofta!
5 Pofta pântecelui și a împreunării trupului să nu mă cuprindă și duhului celui fără de rușine să nu mă dai.
6 Pofta pântecelui și desfrâul să nu mă cuprindă
și nu mă da poftei nerușinate!
6 Învățătura gurii auziți, fiilor; pe aceasta cine o va păzi nu va cădea prins.
7 Fiilor, ascultați educația gurii!
Cine o păzește nu se va pierde.
7 Din vorbele sale se va prinde păcătosul; ocărâtorul și trufașul vor pieri la fel.
8 Păcătosul va fi prins de pe buzele sale,
iar cel care insultă și cel arogant
se vor scandaliza de ele.
8 A jura nu-ți învăța gura și a numi pe Cel Sfânt nu te obișnui.
9 Nu-ți deprinde gura cu jurământul
și nu te obișnui cu numirea Celui Sfânt!
9 Că precum sluga, care adeseori se cercetează, multe bătăi ia, așa și cel care jură și pururea numește pe Cel Sfânt, de păcat nu se va curăți.
10 Așa cum slujitorului cercetat
fără încetare [de stăpânul său]
nu i se împuținează vânătăile,
tot așa, cel care jură și îl numește
[pe Domnul] încontinuu
nu va fi curățat de păcat.
10 Bărbatul care jură mult se va umple de fărădelege și nu se va depărta de casa lui biciul.
11 Omul care jură mult se va umple de nelegiuire
și biciul nu se va îndepărta de casa lui.
Dacă greșește, păcatul lui va fi asupra sa.
Dacă trece cu vederea, păcătuiește de două ori.
Dacă jură fals, nu va fi îndreptățit
și casa lui se va umple de pericole.
11 De va greși, păcatul lui asupra lui va fi, și de nu va fi cu luare aminte îndoit greșește.
12 Există un mod de a vorbi comparabil cu moartea:
să nu se găsească în moștenirea lui Iacób!
Toate acestea stau departe de cei pioși
și ei nu se tăvălesc în păcate.
12 Și de a jurat în deșert, nu se va îndrepta, că se va umple de rele casa lui.
13 Nu-ți obișnui gura cu grosolănia necuviincioasă,
pentru că în ea este cuvântul păcatului!
13 Este grai care este deopotrivă cu moartea; să nu se afle acesta întru moștenirea lui Iacov.
14 Amintește-ți de tatăl tău și de mama ta
când stai în mijlocul celor mari,
ca nu cumva să uiți [când ești] înaintea lor
și, după obiceiul tău, să te porți ca un nebun:
vei dori să nu te fi născut
și vei blestema ziua nașterii tale!
14 Că de la cei binecredincioși toate acestea se vor depărta și în păcate ei nu se vor tăvăli.
15 Un om obișnuit cu vorbe jignitoare
nu va fi educat în toate zilele [vieții] sale.
15 Cu vorba cea fără de cumpătare nu-ți obișnui gura, că întru aceea este cuvântul păcatului.
16 Două feluri [de oameni] multiplică păcatele
și al treilea provoacă mânia.
16 Adu-ți aminte de tatăl tău și de mama ta, când șezi în mijlocul celor mari,
17 Pofta fierbinte este ca focul aprins:
nu se va stinge până când nu se va îndestula;
omul desfrânat în carnea trupului său
nu va afla odihnă
până când nu-l va arde focul;
pentru omul desfrânat, orice pâine e dulce
și el nu va înceta până când va muri.
17 Ca nu cumva să uiți de tine în fața lor, ca să nu te porți ca un prost,
18 Omul care încalcă patul său,
zice în inima lui: „Cine mă vede?
Întuneric este în jurul meu
și pereții mă ascund: nimeni nu mă vede.
De ce să mă preocup de păcatele mele?
Cel Preaînalt nu-și va aduce aminte”.
18 Așa încât să vrei să nu te fi născut și să-ți blestemi ziua nașterii tale.
19 Ochii oamenilor sunt spaima lui
și nu știe că ochii Domnului
sunt de o mie de ori mai strălucitori decât soarele:
ei observă toate căile oamenilor
și pătrund toate părțile ascunse.
19 Omul care se obișnuiește cu cuvinte de sudalmă, în toate zilele sale, nu se va înțelepți.
20 Înainte de a fi fost create, toate îi erau cunoscute,
tot așa după terminarea lor.
20 Două feluri de oameni înmulțesc păcatele, și al treilea aduce urgie:
21 Acesta va fi pedepsit în piețele cetății
și, unde nu se gândea, va fi prins.
21 Sufletul fierbinte ca focul arzător, care nu se stinge până ce nu se potolește;
22 Tot așa și femeia care și-a părăsit soțul
și i-a adus un moștenitor de la un străin.
22 Omul care poftește în trupul cărnii sale și nu va înceta, până nu va ațâța foc;
23 Mai întâi, nu a ascultat de legea Celui Preaînalt;
în al doilea rând, a greșit față de soțul ei;
în al treilea rând, a comis adulter prin desfrânare
și a adus copii de la un bărbat străin.
23 Pentru desfrânat toată pâinea este dulce, nu va înceta până la sfârșit.
24 Aceasta va fi adusă în adunare
și va fi o cercetare cu privire la copiii ei.
24 Omul care păcătuiește în patul său și zice în inima sa: Cine mă vede?
25 Copiii ei nu vor prinde rădăcină
și ramurile ei nu vor aduce roade.
25 Întuneric este împrejurul meu, pereții mă acoperă și nimeni nu mă vede, pentru ce mă sfiesc?
26 Va lăsa amintirea ei spre blestem
și ocara ei nu se va șterge.
26 Păcatele mele nu le va pomeni Cel Preaînalt. Astfel el se teme numai de ochii oamenilor.
27 Cei care rămân vor recunoaște
că nimic nu este mai bun decât teama de Domnul
și nimic mai dulce decât să ții poruncile Domnului.
27 Și nu știe că ochii Domnului de zece mii de ori sunt mai luminoși decât soarele și privesc la toate căile oamenilor și văd toate părțile cele ascunse.
28 Glorie mare este să-l urmezi pe Domnul
și a fi primit de el înseamnă lungime de zile.
28 Mai înainte de a se fi făcut, toate sunt cunoscute Lui; așa și după ce s-au săvârșit.
29 Unul ca acesta în ulițele cetății se va pedepsi și unde n-a gândit se va prinde.
30 Așa și femeia care-și lasă bărbatul și face moștenitor din străini.
31 Că întâi legea Domnului a călcat, al doilea bărbatului său a greșit, al treilea întru desfrâu s-a desfrânat, și cu bărbat străin a făcut copii.
32 Aceasta la adunare se va aduce, și pentru fiii ei pedeapsă va fi.
33 Nu vor spori cu rădăcina fiii ei, și ramurile ei nu vor da rod.
34 Va rămâne întru blestem pomenirea ei și ocara ei nu se va șterge.
35 Și vor cunoaște cei rămași că nimic nu este mai bun decât frica Domnului și nimic nu este mai dulce decât a ține poruncile Domnului.
36 Cinste mare este a urma pe Dumnezeu, că lungimea zilelor vei lua de la El.
