1 Pietrei celei întinate s-a asemănat leneșul și toți vor șuiera spre batjocura lui.
2 Asemenea unui morman de gunoi este leneșul; tot cel care îl va ridica își va scutura mâna.
3 Rușine tatălui este fiul neînvățat; iar când este o fiică, ea s-a născut spre paguba părintelui său.Pr 17,21
4 Fiica înțeleaptă face bogat pe bărbatul său; iar cea fără de rușine este de întristare celui ce a născut-o.
5 Fiica fără rușine face să roșească și pe tată și pe bărbat și de amândoi este disprețuită.
6 Muzică în zi de întristare sunt mustrările nepotrivite; bătăile și certarea în toată vremea sunt înțelepciune.Sir 20,1
7 Cel care învață pe cel nebun este ca și cel care lipește hârbul și deșteaptă din somn greu pe cel care doarme.
8 Ca și cum ar povesti celui care dormitează, așa este cel ce povestește celui nebun, și la sfârșit va zice: Ce este?
9 Pentru mort plângi, că-i lipsește lumina, și pentru cel nebun plângi, că-i lipsește mintea.Sir 38,16
10 Mai cu dulceață să plângi pe mort, pentru că s-a odihnit; iar viața nebunului mai rea este decât moartea.1Tes 4,15
11 Plânsul pentru mort să fie șapte zile; iar pentru cel nebun și nelegiuit, în toate zilele vieții lui.Fc 50,10 Nm 19,11 2Rg 11,27
12 Cu cel nebun nu lungi vorba, și nu merge înaintea prostului.
13 Ferește-te de el, ca să nu ai necaz și să nu te întinezi, atingându-te de el.
14 Ferește-te de el și vei afla odihnă și nu te împovăra cu nebunia lui.
15 Ce este mai greu decât plumbul și cum se cheamă el? Nebunul.Sir 21,18
16 Mai lesne este a purta nisip, sare și fier, decât a locui cu un om fără minte.Pr 27,3
17 Încheietura de lemn legată în zidul casei nu se va prăbuși de cutremur; așa inima cea întărită în cugetul sfatului, în nici un timp nu se va teme.
18 Inima așezată pe cugetul înțelegerii este ca podoaba cea făcută pe peretele neted.Iz 13,10
19 Gardul înfipt în vârful dealului nu rămâne în picioare când îl izbește vijelia; așa inima fricoasă, în cugetul nebunului, nu va sta înaintea oricărei frici.Sol 17,12
20 Cel care împunge ochiul va scoate lacrimi, și cel care împunge inima răscolește simțirea.
21 Cel care aruncă piatră asupra păsărilor le gonește și cel care ocărăște pe prieten strică prietenia.
22 Asupra prietenului de vei scoate și sabia, să nu te deznădăjduiești, căci el n-o va întoarce asupra ta.
23 Asupra prietenului de vei deschide gura, să nu te temi, că este împăcare,Sir 27,17
24 Afară de batjocură, de trufie, de descoperirea tainei și de rana vicleană, căci pentru acestea va fugi tot prietenul.Sir 27,21
25 Să ai credință către aproapele tău întru sărăcia lui, ca împreună cu el să te saturi de bunătățile lui, când va fi bogat.
26 În vremea nevoii lui să rămâi la el, ca întru moștenirea lui împreună să moștenești.
27 Înaintea focului se arată întâi abur de cuptor și fum; așa înaintea vărsărilor de sânge, întâi înjurăturile.
28 Pe prieten a-l acoperi nu mă voi rușina și de la fața lui nu mă voi ascunde deloc.
29 Și dacă rele mi s-ar întâmpla din pricina lui, oricine va auzi se va feri de el.
30 O, de ar pune cineva pază gurii mele, și peste buzele mele pecete de înțelepciune, ca să nu cad din pricina ei și să nu mă piardă limba mea!Ps 140,3 Pr 21,23
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Leneșul este considerat
ca o piatră murdară:
oricine fluieră spre dezonoarea lui.
1 Pietrei celei întinate s-a asemănat leneșul și toți vor șuiera spre batjocura lui.
2 Leneșul este considerat ca un boț de balegă:
oricine îl ridică își scutură mâna.
2 Asemenea unui morman de gunoi este leneșul; tot cel care îl va ridica își va scutura mâna.
3 Rușinea tatălui este nașterea unui [copil] needucat,
iar cea a unei fiice este spre pagubă.
3 Rușine tatălui este fiul neînvățat; iar când este o fiică, ea s-a născut spre paguba părintelui său.
4 Fiica inteligentă își va moșteni soțul,
dar cea nerușinată este spre tristețea
celui care i-a dat naștere.
4 Fiica înțeleaptă face bogat pe bărbatul său; iar cea fără de rușine este de întristare celui ce a născut-o.
5 Cea obraznică face de rușine și tatăl, și soțul
și va fi disprețuită de amândoi.
5 Fiica fără rușine face să roșească și pe tată și pe bărbat și de amândoi este disprețuită.
6 O muzică în timp de jale este vorbirea nepotrivită,
dar biciul și disciplina,
în orice timp, sunt înțelepciune.
6 Muzică în zi de întristare sunt mustrările nepotrivite; bătăile și certarea în toată vremea sunt înțelepciune.
7 Copiii care au hrană pentru o viață bună
ascund originea umilă a părinților lor.
7 Cel care învață pe cel nebun este ca și cel care lipește hârbul și deșteaptă din somn greu pe cel care doarme.
8 Copiii care se laudă cu îngâmfare și lipsă de educație
întinează bunul renume al celor care i-au născut.
8 Ca și cum ar povesti celui care dormitează, așa este cel ce povestește celui nebun, și la sfârșit va zice: Ce este?
9 Cel care-l învață pe un nebun
este ca unul care lipește un ciob
sau ca unul care-l trezește
pe cel căzut într-un somn adânc.
9 Pentru mort plângi, că-i lipsește lumina, și pentru cel nebun plângi, că-i lipsește mintea.
10 Cel care discută cu un nebun
este precum cel care discută cu unul care moțăie;
la sfârșit îi va spune: „Ce-i?”.
10 Mai cu dulceață să plângi pe mort, pentru că s-a odihnit; iar viața nebunului mai rea este decât moartea.
11 Plângi pentru un mort, căci l-a părăsit lumina!
Plângi pentru un nebun,
căci l-a părăsit înțelegerea!
Plângi mai degrabă pentru un mort,
căci se odihnește!
Căci viața nebunului este mai rea decât moartea.
11 Plânsul pentru mort să fie șapte zile; iar pentru cel nebun și nelegiuit, în toate zilele vieții lui.
12 Jalea pentru un mort este de șapte zile,
dar pentru un nebun și un nelegiuit,
toate zilele vieții lor.
12 Cu cel nebun nu lungi vorba, și nu merge înaintea prostului.
13 Nu înmulți cuvântul cu cel nepriceput
și nu te du la cel prost,
căci, fiind prost, te va face de rușine în toate!
Păzește-te de el, ca să nu ai de suferit
și să nu te profanezi când el se va scutura.
Întoarce-te de la el și vei afla odihnă
și nu te vei scârbi de zăpăceala lui.
13 Ferește-te de el, ca să nu ai necaz și să nu te întinezi, atingându-te de el.
14 Ce este mai greu decât plumbul
și care este numele lui, dacă nu „nebun”?
14 Ferește-te de el și vei afla odihnă și nu te împovăra cu nebunia lui.
15 Nisipul, sarea și o bucată de fier
sunt mai ușor de purtat decât omul prost.
15 Ce este mai greu decât plumbul și cum se cheamă el? Nebunul.
16 O îmbinare de lemne legate într-o casă,
la un cutremur, nu se desface,
tot așa inima întărită de o voință gândită
nu se descurajează în timpul [de încercare].
16 Mai lesne este a purta nisip, sare și fier, decât a locui cu un om fără minte.
17 Inima susținută de o gândire înțelegătoare
este ca o podoabă de tencuială
pe un perete neted.
17 Încheietura de lemn legată în zidul casei nu se va prăbuși de cutremur; așa inima cea întărită în cugetul sfatului, în nici un timp nu se va teme.
18 Parii înfipți pe un vârf de deal
nu rezistă în fața vântului,
tot așa inima intimidată
din cauza gândirii nebunești
nu rezistă în fața oricărei frici.
18 Inima așezată pe cugetul înțelegerii este ca podoaba cea făcută pe peretele neted.
19 Cel care străpunge un ochi face să curgă lacrimile,
iar cel care străpunge inima
scoate la lumină sentimentul.
19 Gardul înfipt în vârful dealului nu rămâne în picioare când îl izbește vijelia; așa inima fricoasă, în cugetul nebunului, nu va sta înaintea oricărei frici.
20 Cel care aruncă în păsări cu piatra le alungă
și cel care-l jignește pe prieten rupe prietenia.
20 Cel care împunge ochiul va scoate lacrimi, și cel care împunge inima răscolește simțirea.
21 Dacă ai scoate sabia împotriva prietenului,
nu dispera,
căci este cale de întoarcere!
21 Cel care aruncă piatră asupra păsărilor le gonește și cel care ocărăște pe prieten strică prietenia.
22 Dacă deschizi gura împotriva prietenului,
nu te speria: există împăcare,
în afară de jignire, aroganță,
dezvăluirea tainei și rana înșelăciunii:
de toate acestea fuge orice prieten.
22 Asupra prietenului de vei scoate și sabia, să nu te deznădăjduiești, căci el n-o va întoarce asupra ta.
23 Dobândește încrederea aproapelui
când este în sărăcie,
ca să te umpli împreună cu el
de cele bune ale sale!
Rămâi cu el în timpul strâmtorării,
ca să ai parte împreună cu el de moștenirea lui!
Aparența nu este de disprețuit întotdeauna
și nici nu-i de mirare un bogat care nu are minte.
23 Asupra prietenului de vei deschide gura, să nu te temi, că este împăcare,
24 Înainte de foc sunt aburul cuptorului și fumul;
tot așa, înainte de sânge sunt insultele.
24 Afară de batjocură, de trufie, de descoperirea tainei și de rana vicleană, căci pentru acestea va fugi tot prietenul.
25 Nu mă voi rușina să acopăr un prieten
și nu mă voi ascunde de fața lui.
25 Să ai credință către aproapele tău întru sărăcia lui, ca împreună cu el să te saturi de bunătățile lui, când va fi bogat.
26 Dacă mi se va întâmpla ceva rău din cauza lui,
oricine aude se va păzi de el.
26 În vremea nevoii lui să rămâi la el, ca întru moștenirea lui împreună să moștenești.
27 Cine va da o pază gurii mele
și un sigiliu prevăzător pentru buzele mele,
ca să nu cad din cauza lor
și gura mea să nu mă piardă?
27 Înaintea focului se arată întâi abur de cuptor și fum; așa înaintea vărsărilor de sânge, întâi înjurăturile.
28 Pe prieten a-l acoperi nu mă voi rușina și de la fața lui nu mă voi ascunde deloc.
29 Și dacă rele mi s-ar întâmpla din pricina lui, oricine va auzi se va feri de el.
30 O, de ar pune cineva pază gurii mele, și peste buzele mele pecete de înțelepciune, ca să nu cad din pricina ei și să nu mă piardă limba mea!
