1 Cinstește pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, că și pe el l-a făcut Domnul.
2 Că de la Cel Preaînalt este leacul și de la rege va lua dar.
3 Știința doctorului va înălța capul lui și înaintea celor mari va fi minunat.
4 Domnul a zidit din pământ leacurile, și omul înțelept nu se va scârbi de ele.
5 Au nu din lemn s-a îndulcit apa, ca să se cunoască puterea Lui?Ies 15,25
6 Și El a dat oamenilor știință, ca să Se mărească întru leacurile Sale cele minunate.
7 Cu acestea tămăduiește și ridică durerea;
8 Spițerul cu acestea va face alifiile. Nu este sfârșit lucrurilor Domnului și pace de la El este peste fața pământului.Iac 1,17
9 Fiule! În boala ta nu fi nebăgător de seamă; ci te roagă Domnului și El te va tămădui.Is 38,2-3 Iac 5,14
10 Depărtează păcatul și întinde mâinile spre faptele drepte și de tot păcatul curățește inima ta.Is 1,16 Iac 4,8
11 Dă miros cu bună mireasmă și pomenire de făină de grâu și junghie jertfe grase, pe cât te ajută puterile.
12 Și doctorului dă-i loc că și pe el l-a făcut Domnul și să nu se depărteze de la tine, că și de el ai trebuință.
13 Că este vreme când și în mâinile lui este miros de bună mireasmă.
14 Că și el se va ruga Domnului, ca să dea odihnă și sănătate spre viață.
15 Cel care păcătuiește împotriva Ziditorului său, să cadă în mâinile doctorului.Dt 28,21
16 Fiule! Pentru cel mort varsă lacrimi și, ca și cum ai fi pătimit grele încercări, începe plângerea.1Tes 4,13
17 Și după cuviință tu acoperă trupul lui și nu trece cu vederea înmormântarea lui.
18 Amară plângere fă și fierbinte tânguire.Pr 15,13
19 Și te jelește, după vrednicia lui, o zi sau două, pentru a goni clevetirea și te mângâie de întristare.
20 Că din întristare vine moarte, și întristarea inimii slăbește virtutea.Pr 17,22 Sir 30,24
21 Necazul statornic este mai rău decât moartea și o viață împovărată împinge inima la blestem.
22 Nu da întristării inima ta, ci o depărtează de ea, aducându-ți aminte de cele de pe urmă.
23 Și nu uita că nu este întoarcere pentru cel răposat și acestuia nu vei folosi și ție însuți vei face rău.2Rg 13,23
24 Adu-ți aminte de judecata lui, că așa va fi și a ta; mie ieri, și ție azi.
25 Cu odihna mortului fă să înceteze pomenirea lui și te mângâie despre el pentru ieșirea duhului lui.2Rg 12,20
26 Înțelepciunea cărturarului pe încet se câștigă și cel care nu ia aminte prea mult la grijile vieții se va înțelepți.
27 De ce înțelepciune se va umple cel care ține plugul și se fălește cu mânuirea boldului,
28 Care mână boii și-și trece viața cu ei și vorba lui este numai despre viței?
29 Tot gândul lui este cum să întoarcă brazda și privegherea lui va fi despre hrana boilor.
30 La fel este cu orice dulgher și orice zidar, care noaptea și ziua le petrece muncind.
31 La fel, cel care sapă săpături de peceți; gândul lui este cum să schimbe chipurile.
32 Inima sa o va sili, ca să asemene desenul și privegherea lui, ca să săvârșească lucrul.
33 Așa meșterul de fier, șezând lângă nicovală, se deprinde cu greutatea fierului.
34 Aburul focului va învârtoșa carnea lui și cu înfierbântarea cuptorului se va lupta.
35 Sunetul ciocanului umple urechea lui și ochii lui urmăresc asemănarea lucrului plănuit.
36 Inima sa o va pune spre săvârșirea lucrurilor și privegherea lui este ca să le împodobească după ce le săvârșește.
37 Tot așa olarul, șezând la lucrul său și învârtind cu picioarele sale roata,Ir 18,3 Sol 15,7
38 Pururea are grijă de lucrul său, ca lucrarea lui să fie multă.
39 Cu mâinile sale va închipui lutul și sub picioarele sale va îndupleca vârtoșia lutului.
40 Inima sa o va da ca să săvârșească netezirea și privegherea lui ca să curețe cuptorul.
41 Toți aceștia întru mâinile lor nădăjduiesc și fiecare în meșteșugul său este înțelegător.Sir 10,30
42 Fără de aceștia nu se zidește cetatea, nici vor locui, nici vor umbla cei din cetate.
43 Dar la adunare nu vor trece mai sus; și așezământul judecății nu este pentru ei, nici vor arăta dreptatea și judecata.
44 Și în pilde nu se vor pricepe.
45 Ci ei întăresc zidirile veacului și pofta lor este lucrarea meșteșugului.
46 Altfel este cel care își închină sufletul său și cugetă în legea Celui Preaînalt.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Cinstește-l pe doctor cu cinstea datorată lui pentru foloasele sale,
căci Domnul l-a creat și pe el!
1 Cinstește pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, că și pe el l-a făcut Domnul.
2 Vindecarea este de la Cel Preaînalt
și el va primi daruri de la rege!
2 Că de la Cel Preaînalt este leacul și de la rege va lua dar.
3 Cunoașterea doctorului îi va înălța capul
și înaintea celor mari el va fi admirat.
3 Știința doctorului va înălța capul lui și înaintea celor mari va fi minunat.
4 Domnul a creat din pământ leacurile
și omul priceput nu le disprețuiește.
4 Domnul a zidit din pământ leacurile, și omul înțelept nu se va scârbi de ele.
5 Nu a fost îndulcită apa printr-un lemn,
ca să fie cunoscută puterea lui?
5 Au nu din lemn s-a îndulcit apa, ca să se cunoască puterea Lui?
6 El le-a dat oamenilor cunoașterea
ca să se glorifice prin minunile sale.
6 Și El a dat oamenilor știință, ca să Se mărească întru leacurile Sale cele minunate.
7 El a vindecat prin acestea
și a luat chinul [omului],
farmacistul va face amestecuri cu ele.
7 Cu acestea tămăduiește și ridică durerea;
8 Faptele lui nu se sfârșesc
și pacea de la el este pe fața pământului.
8 Spițerul cu acestea va face alifiile. Nu este sfârșit lucrurilor Domnului și pace de la El este peste fața pământului.
9 Fiule, nu trece cu vederea
în [timpul] bolii tale,
ci roagă-te Domnului și el te va vindeca!
9 Fiule! În boala ta nu fi nebăgător de seamă; ci te roagă Domnului și El te va tămădui.
10 Îndepărtează greșeala și întărește-ți mâinile
și purifică-ți inima de orice păcat!
10 Depărtează păcatul și întinde mâinile spre faptele drepte și de tot păcatul curățește inima ta.
11 Adu [dar] de bună mireasmă
și memorial de făină aleasă
și unge ofranda după puterea ta!
11 Dă miros cu bună mireasmă și pomenire de făină de grâu și junghie jertfe grase, pe cât te ajută puterile.
12 Fă-i loc doctorului
– căci Domnul l-a creat și pe el –
să nu stea departe de tine, căci ai nevoie de el!
12 Și doctorului dă-i loc că și pe el l-a făcut Domnul și să nu se depărteze de la tine, că și de el ai trebuință.
13 Este un timp
când succesul este și în mâinile lui.
13 Că este vreme când și în mâinile lui este miros de bună mireasmă.
14 Căci și ei cer de la Domnul să dea prin ei tihnă
și vindecare în folosul vieții.
14 Că și el se va ruga Domnului, ca să dea odihnă și sănătate spre viață.
15 Cel care păcătuiește înaintea celui care l-a făcut
va cădea în mâinile doctorului.
15 Cel care păcătuiește împotriva Ziditorului său, să cadă în mâinile doctorului.
16 Fiule, varsă lacrimi pentru cel mort
și, ca unul care pătimește teribil, începe jalea!
Înmormântează-i trupul după cum este stabilit
și nu trece cu vederea mormântul lui!
16 Fiule! Pentru cel mort varsă lacrimi și, ca și cum ai fi pătimit grele încercări, începe plângerea.
17 Plângi amar și jelește fierbinte;
fă doliu, după vrednicia lui, o zi sau două
pentru evitarea acuzației
și lasă-te mângâiat de tristețe!
17 Și după cuviință tu acoperă trupul lui și nu trece cu vederea înmormântarea lui.
18 Din tristețe poate veni moartea
și tristețea inimii încovoaie puterea.
18 Amară plângere fă și fierbinte tânguire.
19 În pericol rămâne și tristețea,
iar viața săracului e împotriva inimii.
19 Și te jelește, după vrednicia lui, o zi sau două, pentru a goni clevetirea și te mângâie de întristare.
20 Nu-ți deda tristeții sufletul,
ține-o departe, amintindu-ți de cele din urmă!
20 Că din întristare vine moarte, și întristarea inimii slăbește virtutea.
21 Amintește-ți! Nu este cale de întoarcere;
lui nu-i este de folos, iar ție îți face rău.
21 Necazul statornic este mai rău decât moartea și o viață împovărată împinge inima la blestem.
22 Amintește-ți de judecata mea,
căci la fel va fi și a ta:
„Azi pentru mine, mâine pentru tine!”.
22 Nu da întristării inima ta, ci o depărtează de ea, aducându-ți aminte de cele de pe urmă.
23 În odihna celui mort se odihnește și amintirea lui;
mângâie-te pentru el la ieșirea duhului său!
23 Și nu uita că nu este întoarcere pentru cel răposat și acestuia nu vei folosi și ție însuți vei face rău.
24 Înțelepciunea cărturarului este în timpul de răgaz
și cel care are puține de făcut va deveni înțelept.
24 Adu-ți aminte de judecata lui, că așa va fi și a ta; mie ieri, și ție azi.
25 Cum va deveni înțelept cel care ține plugul
și se mândrește cu bâta cu țepușă,
conducând boii și ducându-și viața cu munca lor,
și când discursul lui este despre viței?
25 Cu odihna mortului fă să înceteze pomenirea lui și te mângâie despre el pentru ieșirea duhului lui.
26 Își pune la inimă să întoarcă brazde
și lipsa somnului său este pentru nutrețul junincilor!
26 Înțelepciunea cărturarului pe încet se câștigă și cel care nu ia aminte prea mult la grijile vieții se va înțelepți.
27 Așa sunt orice meșteșugar și artizan
care petrec noaptea ca ziua:
sunt cei ce încrustează inscripții pe sigilii
și cu răbdare [caută] să schimbe modelul.
Ei își pun la inimă să facă asemănător desenul
și lipsa lor de somn este pentru terminarea lucrării.
27 De ce înțelepciune se va umple cel care ține plugul și se fălește cu mânuirea boldului,
28 Așa este și fierarul așezat lângă nicovală,
învățat cu lucratul fierului:
aburii focului îi topesc trupul
și se luptă cu căldura cuptorului.
Zgomotul ciocanului asurzește urechile sale,
ochii sunt înaintea asemănării obiectului;
își pune la inimă terminarea lucrării
și lipsa lui de somn este ca să o înfrumusețeze
până la desăvârșire.
28 Care mână boii și-și trece viața cu ei și vorba lui este numai despre viței?
29 Tot astfel este olarul așezat la lucrul său
și care învârte cu piciorul roata,
care stă mereu preocupat de lucrul lui,
și toată lucrarea lui este numărată.
29 Tot gândul lui este cum să întoarcă brazda și privegherea lui va fi despre hrana boilor.
30 Cu brațul său modelează lutul
și picioarele îi încovoaie puterea;
își pune la inimă să termine vopsitul
și lipsa lui de somn
este pentru curățirea cuptorului.
30 La fel este cu orice dulgher și orice zidar, care noaptea și ziua le petrece muncind.
31 Toți aceștia se încred în mâinile lor
și fiecare este înțelept în lucrarea lui.
31 La fel, cel care sapă săpături de peceți; gândul lui este cum să schimbe chipurile.
32 Fără ei nu s-ar construi cetatea,
nu s-ar locui și nu s-ar umbla [prin ea].
32 Inima sa o va sili, ca să asemene desenul și privegherea lui, ca să săvârșească lucrul.
33 Dar nu sunt căutați în sfatul poporului,
nici în adunare nu vor sta deasupra
și nu vor ședea pe scaunul judecătorului,
iar dispozițiile judecății nu le vor înțelege.
33 Așa meșterul de fier, șezând lângă nicovală, se deprinde cu greutatea fierului.
34 Ei nu vor pune în lumină educația și judecata
și nu vor fi aflați [ocupându-se] cu parabole,
dar ei susțin creația din veac
și rugăciunea lor este în lucrarea meseriei.
Altfel este cu cel care-și pune la inimă
și se gândește la legea Celui Preaînalt.
34 Aburul focului va învârtoșa carnea lui și cu înfierbântarea cuptorului se va lupta.
35 Sunetul ciocanului umple urechea lui și ochii lui urmăresc asemănarea lucrului plănuit.
36 Inima sa o va pune spre săvârșirea lucrurilor și privegherea lui este ca să le împodobească după ce le săvârșește.
37 Tot așa olarul, șezând la lucrul său și învârtind cu picioarele sale roata,
38 Pururea are grijă de lucrul său, ca lucrarea lui să fie multă.
39 Cu mâinile sale va închipui lutul și sub picioarele sale va îndupleca vârtoșia lutului.
40 Inima sa o va da ca să săvârșească netezirea și privegherea lui ca să curețe cuptorul.
41 Toți aceștia întru mâinile lor nădăjduiesc și fiecare în meșteșugul său este înțelegător.
42 Fără de aceștia nu se zidește cetatea, nici vor locui, nici vor umbla cei din cetate.
43 Dar la adunare nu vor trece mai sus; și așezământul judecății nu este pentru ei, nici vor arăta dreptatea și judecata.
44 Și în pilde nu se vor pricepe.
45 Ci ei întăresc zidirile veacului și pofta lor este lucrarea meșteșugului.
46 Altfel este cel care își închină sufletul său și cugetă în legea Celui Preaînalt.
