1 Mântuiește-mă, Doamne, că m-a necăjit omul; toată ziua războindu-se m-a necăjit.
2 Călcatu-m-au vrăjmașii mei toată ziua, că mulți sunt cei ce se luptă cu mine, din înălțime.Ps 56,4-5
3 Ziua când mă voi teme, voi nădăjdui în Tine.
4 În Dumnezeu voi lăuda toate cuvintele mele toată ziua; în Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie omul?Is 51,7 1Ptr 3,12 Evr 13,6
5 Toată ziua cuvintele mele au urât, împotriva mea toate gândurile lor sunt spre rău.
6 Locui-vor lângă mine și se vor ascunde; ei vor păzi călcâiul meu, ca și cum ar căuta sufletul meu.Ps 58,3
7 Pentru nimic nu-i vei mântui pe ei; în mânie popoare vei sfărâma, Dumnezeule.Ps 58,14
8 Viața mea am spus-o ție; pune lacrimile mele înaintea Ta, după făgăduința Ta.
9 Întoarce-se-vor vrăjmașii mei înapoi, în orice zi Te voi chema. Iată, am cunoscut că Dumnezeul meu ești Tu.Ir 29,12
10 În Dumnezeu voi lăuda graiul, în Dumnezeu voi lăuda cuvântul;Nm 23,21
11 În Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie omul?Ps 117,6 Rm 8,31
12 În mine sunt, Dumnezeule, făgăduințele pe care le voi aduce laudei Tale,
13 Că ai izbăvit sufletul meu de la moarte, picioarele mele de alunecare, ca bine să plac înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.Iov 33,30 Ps 114,8 Os 13,14
Traducerea catolică (Psalmii 56)
Traducerea ortodoxă (Psalmii 55)
1 Maestrului de cor. Pe „Yonát élem rehoquím”.
Imn. Al lui Davíd.
Când filisténii îl țineau prizonier la Gat.
1 Mântuiește-mă, Doamne, că m-a necăjit omul; toată ziua războindu-se m-a necăjit.
2 Ai milă de mine, Dumnezeule,
căci m-a călcat în picioare omul!
Toată ziua, războindu-se, mă asuprește.
2 Călcatu-m-au vrăjmașii mei toată ziua, că mulți sunt cei ce se luptă cu mine, din înălțime.
3 M-au călcat potrivnicii ziua întreagă,
[Dumnezeule] Preaînălțat,
căci mulți sunt cei
care luptă împotriva mea cu trufie.
3 Ziua când mă voi teme, voi nădăjdui în Tine.
4 În ziua în care sunt cuprins de teamă,
eu mă încred în tine.
4 În Dumnezeu voi lăuda toate cuvintele mele toată ziua; în Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie omul?
5 În Dumnezeu, al cărui cuvânt îl laud,
în Dumnezeu mi-am pus încrederea
și nu-mi este teamă:
ce-mi poate face mie omul?
5 Toată ziua cuvintele mele au urât, împotriva mea toate gândurile lor sunt spre rău.
6 Îmi răstălmăcesc cuvintele ziua întreagă
și toate gândurile lor
sunt îndreptate împotriva mea spre rău.
6 Locui-vor lângă mine și se vor ascunde; ei vor păzi călcâiul meu, ca și cum ar căuta sufletul meu.
7 Provoacă certuri, îmi întind [curse],
îmi urmăresc pașii ca să-mi ia viața,
după cum vor să-mi ia și sufletul.
7 Pentru nimic nu-i vei mântui pe ei; în mânie popoare vei sfărâma, Dumnezeule.
8 Pentru nedreptatea [lor], alungă-i;
în mânia ta, nimicește popoarele,
Dumnezeule!
8 Viața mea am spus-o ție; pune lacrimile mele înaintea Ta, după făgăduința Ta.
9 Tu, care numeri pașii pribegiei mele,
pune lacrimile mele în urciorul tău!
Oare nu sunt ele [numărate] în cartea ta?
9 Întoarce-se-vor vrăjmașii mei înapoi, în orice zi Te voi chema. Iată, am cunoscut că Dumnezeul meu ești Tu.
10 Atunci vor da înapoi dușmanii mei,
în ziua în care te voi chema.
Am cunoscut că tu ești Dumnezeul meu.
10 În Dumnezeu voi lăuda graiul, în Dumnezeu voi lăuda cuvântul;
11 În Dumnezeu, al cărui cuvânt îl laud,
în Domnul, al cărui cuvânt îl laud.
11 În Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie omul?
12 În Dumnezeu mi-am pus încrederea
și nu-mi este teamă:
ce-mi poate face mie omul?
12 În mine sunt, Dumnezeule, făgăduințele pe care le voi aduce laudei Tale,
13 Dumnezeul meu, îmi voi împlini voturile,
[voi cânta] laudele tale,
13 Că ai izbăvit sufletul meu de la moarte, picioarele mele de alunecare, ca bine să plac înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.
14 căci ai eliberat sufletul meu de la moarte,
[mi-ai ferit] picioarele de cădere,
ca să umblu înaintea lui Dumnezeu
în lumina celor vii.
