1 Mântuiește-mă, Dumnezeule, că au intrat ape până la sufletul meu.Ps 17,18 Ps 129,1 Is 43,2-3 Iona 2,6
2 Afundatu-m-am în noroiul adâncului, care nu are fund;Ps 39,2-3 Ps 41,8
3 Intrat-am în adâncurile mării și furtuna m-a potopit.Iona 2,7
4 Ostenit-am strigând, amorțit-a gâtlejul meu, slăbit-au ochii mei nădăjduind spre Dumnezeul meu.Iov 19,7 Ps 70,9
5 Înmulțitu-s-au mai mult decât perii capului meu cei ce mă urăsc pe mine în zadar.
6 Întăritu-s-au vrăjmașii mei, cei ce mă prigonesc pe nedrept; cele ce n-am răpit, pe acelea le-am plătit.Ps 34,19 Is 53,4 Iz 33,15 In 15,25
7 Dumnezeule, Tu ai cunoscut nepriceperea mea și greșelile mele de la Tine nu s-au ascuns.
8 Să nu fie rușinați, din pricina mea, cei ce Te așteaptă pe Tine, Doamne, Doamne al puterilor, nici înfruntați pentru mine, cei ce Te caută pe Tine, Dumnezeul lui Israel.
9 Că pentru Tine am suferit ocară, acoperit-a batjocura obrazul meu.
10 Înstrăinat am fost de frații mei și străin fiilor maicii mele,
11 Că râvna casei Tale m-a mâncat și ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut asupra mea.In 7,5
12 Și mi-am smerit cu post sufletul meu și mi-a fost spre ocară mie.1Rg 19,14 Ps 118,139 Mc 14,49 Lc 24,27 In 2,17 Rm 15,3
13 Și m-am îmbrăcat cu sac și am ajuns pentru ei de batjocură.
14 Împotriva mea grăiau cei ce ședeau în porți și despre mine cântau cei ce beau vin.
15 Iar eu întru rugăciunea mea către Tine, Doamne, am strigat la timp bine-plăcut.Iov 30,9
16 Dumnezeule, întru mulțimea milei Tale auzi-mă, întru adevărul milei Tale.Is 49,8
17 Mântuiește-mă din noroi, ca să nu mă afund; izbăvește-mă de cei ce mă urăsc și din adâncul apelor,
18 Ca să nu mă înece vâltoarea apei, nici să mă înghită adâncul, nici să-și închidă peste mine adâncul gura lui.Ps 39,2-3
19 Auzi-mă, Doamne, că bună este mila Ta; după mulțimea îndurărilor Tale caută spre mine.Ps 54,24
20 Să nu-ți întorci fața Ta de la credinciosul Tău, când mă necăjesc. Degrabă mă auzi.
21 Ia aminte la sufletul meu și-l mântuiește pe el; din mâinile vrăjmașilor mei izbăvește-mă,Ps 101,2-3
22 Că Tu cunoști ocara mea și rușinea mea și înfruntarea mea;
23 Înaintea Ta sunt toți cei ce mă necăjesc. Zdrobit a fost sufletul meu de ocări și necaz,Ps 43,15-16
24 Și am așteptat pe cel ce m-ar milui și nu era și pe cei ce m-ar mângâia și nu i-am aflat.Mt 27,39 Lc 23,49 Lc 24,27
25 Și mi-au dat spre mâncarea mea fiere și în setea mea m-au adăpat cu oțet.Mt 27,34.48 Mc 15,23.36 In 19,28-29
26 Facă-se masa lor înaintea lor cursă, răsplătire și sminteală;Rm 11,9-10
27 Să se întunece ochii lor, ca să nu vadă și spinarea lor pururea o gârbovește;
28 Varsă peste ei urgia Ta și mânia urgiei Tale să-i cuprindă pe ei;
29 Facă-se curtea lor pustie și în locașurile lor să nu fie locuitori;Lc 13,35 Fa 1,20
30 Că pe care Tu l-ai bătut, ei l-au prigonit și au înmulțit durerea rănilor lui.Cant 5,7 Is 53,4
31 Adaugă fărădelege la fărădelegea lor și să nu intre întru dreptatea Ta;Rm 1,28
32 Șterși să fie din cartea celor vii și cu cei drepți să nu se scrie.Ies 32,32 Lc 10,20 Flp 4,3 Ap 3,5
33 Sărac și îndurerat sunt eu; mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă sprijinească!
34 Lăuda-voi numele Dumnezeului meu cu cântare și-L voi preamări pe El cu laudă;
35 Și-I va plăcea lui Dumnezeu mai mult decât vițelul tânăr, căruia îi cresc coarne și unghii.
36 Să râdă săracii și să se veselească; cântați lui Dumnezeu și viu va fi sufletul vostru!Ps 21,29
37 Că a auzit pe cei săraci Domnul și pe cei ferecați în obezi ai Săi nu i-a urgisit.Ps 33,6
38 Să-L laude pe El cerurile și pământul, marea și toate câte se târăsc în ea.Ps 96,11 Ps 147,1 Ps 148,1-4
39 Că Dumnezeu va mântui Sionul și se vor zidi cetățile lui Iuda și vor locui acolo și-l vor moșteni pe el;1Co 3,10
40 Și seminția credincioșilor Lui îl va stăpâni pe el și cei ce iubesc numele Lui vor locui în el.
Traducerea catolică (Psalmii 69)
Traducerea ortodoxă (Psalmii 68)
1 Maestrului de cor.
Pe melodia „Crinii”. Al lui Davíd.
1 Mântuiește-mă, Dumnezeule, că au intrat ape până la sufletul meu.
2 Mântuiește-mă, Dumnezeule,
căci apele mi-au ajuns până la gât!
2 Afundatu-m-am în noroiul adâncului, care nu are fund;
3 M-am afundat într-o mlaștină adâncă
și n-am nimic de care să mă prind,
am căzut în adâncurile apei
și curentul mă trage cu sine.
3 Intrat-am în adâncurile mării și furtuna m-a potopit.
4 Am ostenit strigând, mi s-a uscat gâtlejul;
ochii mi s-au împăienjenit
așteptându-l pe Dumnezeul meu.
4 Ostenit-am strigând, amorțit-a gâtlejul meu, slăbit-au ochii mei nădăjduind spre Dumnezeul meu.
5 Cei ce mă urăsc fără motiv
s-au înmulțit mai mult decât
firele de păr de pe capul meu;
s-au întărit dușmanii mei mincinoși
care vor să mă facă să tac,
trebuie să le dau înapoi,
deși n-am furat nimic.
5 Înmulțitu-s-au mai mult decât perii capului meu cei ce mă urăsc pe mine în zadar.
6 Dumnezeule, tu știi nebunia mea
și greșelile mele nu-ți sunt ascunse.
6 Întăritu-s-au vrăjmașii mei, cei ce mă prigonesc pe nedrept; cele ce n-am răpit, pe acelea le-am plătit.
7 Să nu fie făcuți de rușine, din cauza mea,
cei care speră în tine,
Doamne Dumnezeule Sabaót!
Să nu fie umiliți, din cauza mea,
cei care te caută, Dumnezeul lui Israél!
7 Dumnezeule, Tu ai cunoscut nepriceperea mea și greșelile mele de la Tine nu s-au ascuns.
8 Pentru tine îndur batjocură
și umilirea îmi acoperă fața.
8 Să nu fie rușinați, din pricina mea, cei ce Te așteaptă pe Tine, Doamne, Doamne al puterilor, nici înfruntați pentru mine, cei ce Te caută pe Tine, Dumnezeul lui Israel.
9 Am ajuns un străin pentru frații mei,
un necunoscut pentru fiii mamei mele;
9 Că pentru Tine am suferit ocară, acoperit-a batjocura obrazul meu.
10 căci râvna casei tale mă mistuie,
insultele celor care te insultă au căzut asupra mea.
10 Înstrăinat am fost de frații mei și străin fiilor maicii mele,
11 A plâns [în mine] sufletul și am postit
și aceasta a fost spre dezonoarea mea.
11 Că râvna casei Tale m-a mâncat și ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut asupra mea.
12 M-am îmbrăcat în sac
și am ajuns [obiectul lor] de batjocură.
12 Și mi-am smerit cu post sufletul meu și mi-a fost spre ocară mie.
13 Cei care stau la porți mă compătimesc
și cântecele bețivilor sunt [împotriva mea].
13 Și m-am îmbrăcat cu sac și am ajuns pentru ei de batjocură.
14 Dar eu către tine îmi [înalț] rugăciunea, Doamne,
în timpul bunăvoinței tale;
în marea ta bunătate,
răspunde-mi, Dumnezeule,
pentru fidelitatea mântuirii tale!
14 Împotriva mea grăiau cei ce ședeau în porți și despre mine cântau cei ce beau vin.
15 Scapă-mă din mlaștină, ca să nu mă afund,
eliberează-mă de cei care mă urăsc
și de apele adânci!
15 Iar eu întru rugăciunea mea către Tine, Doamne, am strigat la timp bine-plăcut.
16 Să nu treacă valurile de apă peste mine,
să nu mă înghită adâncul
și gura prăpastiei
să nu se închidă deasupra mea!
16 Dumnezeule, întru mulțimea milei Tale auzi-mă, întru adevărul milei Tale.
17 Răspunde-mi, Doamne;
căci îndurarea ta este mare
și în milostivirea ta cea mare,
întoarce-te spre mine!
17 Mântuiește-mă din noroi, ca să nu mă afund; izbăvește-mă de cei ce mă urăsc și din adâncul apelor,
18 Nu-ți ascunde fața de la slujitorul tău,
căci sunt în necaz:
grăbește-te să-mi răspunzi!
18 Ca să nu mă înece vâltoarea apei, nici să mă înghită adâncul, nici să-și închidă peste mine adâncul gura lui.
19 Apropie-te de sufletul meu
și răscumpără-mă,
eliberează-mă de dușmanii mei!
19 Auzi-mă, Doamne, că bună este mila Ta; după mulțimea îndurărilor Tale caută spre mine.
20 Tu cunoști ocara, rușinea și umilirea mea,
înaintea ta sunt toți asupritorii mei.
20 Să nu-ți întorci fața Ta de la credinciosul Tău, când mă necăjesc. Degrabă mă auzi.
21 Ocara îmi zdrobește inima
și sunt copleșit de apăsare;
aștept compătimire, dar în zadar,
[aștept] mângâietori, și nu găsesc [niciunul].
21 Ia aminte la sufletul meu și-l mântuiește pe el; din mâinile vrăjmașilor mei izbăvește-mă,
22 Ei mi-au pus venin în mâncare
și, când îmi era sete, mi-au dat să beau oțet.
22 Că Tu cunoști ocara mea și rușinea mea și înfruntarea mea;
23 Să fie masa, înaintea lor, capcană
și răsplata lor o cursă!
23 Înaintea Ta sunt toți cei ce mă necăjesc. Zdrobit a fost sufletul meu de ocări și necaz,
24 Să li se întunece ochii, ca să nu vadă,
și rărunchii lor vlăguiește-i pentru totdeauna!
24 Și am așteptat pe cel ce m-ar milui și nu era și pe cei ce m-ar mângâia și nu i-am aflat.
25 Revarsă peste ei indignarea ta
și furia mâniei tale să-i ajungă!
25 Și mi-au dat spre mâncarea mea fiere și în setea mea m-au adăpat cu oțet.
26 Să fie locuința lor devastată
și să nu mai aibă cine locui în corturile lor!
26 Facă-se masa lor înaintea lor cursă, răsplătire și sminteală;
27 Căci ei îl urmăresc pe cel lovit de tine,
iar pe cel rănit de tine îl chinuie și mai tare.
27 Să se întunece ochii lor, ca să nu vadă și spinarea lor pururea o gârbovește;
28 Adaugă nelegiuire la nelegiuirea lor:
să nu ajungă la îndreptățirea ta!
28 Varsă peste ei urgia Ta și mânia urgiei Tale să-i cuprindă pe ei;
29 Să fie șterși din cartea celor vii
și să nu mai fie scriși împreună cu cei drepți!
29 Facă-se curtea lor pustie și în locașurile lor să nu fie locuitori;
30 Eu sunt sărman și chinuit;
Dumnezeu, mântuirea mea, m-a ridicat!
30 Că pe care Tu l-ai bătut, ei l-au prigonit și au înmulțit durerea rănilor lui.
31 Voi lăuda numele lui Dumnezeu prin cântări
și îl voi preamări [aducându-i] mulțumire,
31 Adaugă fărădelege la fărădelegea lor și să nu intre întru dreptatea Ta;
32 și-i va fi plăcut Domnului mai mult decât un taur,
decât un vițel care are coarne și copite.
32 Șterși să fie din cartea celor vii și cu cei drepți să nu se scrie.
33 Să vadă cei umili și să se bucure!
Căutați-l pe Dumnezeu
și inimile voastre [se vor bucura de] viață!
33 Sărac și îndurerat sunt eu; mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă sprijinească!
34 Căci Domnul îi ascultă pe cei săraci
și nu-i uită pe prizonierii săi
care sunt în închisoare.
34 Lăuda-voi numele Dumnezeului meu cu cântare și-L voi preamări pe El cu laudă;
35 Să-l laude cerurile și pământul,
mările și tot ce mișună în ele!
35 Și-I va plăcea lui Dumnezeu mai mult decât vițelul tânăr, căruia îi cresc coarne și unghii.
36 Căci Dumnezeu mântuiește Siónul
și va reclădi cetățile lui Iúda:
și vor locui acolo și le vor moșteni.
36 Să râdă săracii și să se veselească; cântați lui Dumnezeu și viu va fi sufletul vostru!
37 Le va moșteni descendența slujitorilor săi
și vor locui acolo cei care iubesc numele lui.
37 Că a auzit pe cei săraci Domnul și pe cei ferecați în obezi ai Săi nu i-a urgisit.
38 Să-L laude pe El cerurile și pământul, marea și toate câte se târăsc în ea.
39 Că Dumnezeu va mântui Sionul și se vor zidi cetățile lui Iuda și vor locui acolo și-l vor moșteni pe el;
40 Și seminția credincioșilor Lui îl va stăpâni pe el și cei ce iubesc numele Lui vor locui în el.
