1 Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Dumnezeu și a căutat spre mine.
2 În ziua necazului meu pe Dumnezeu am căutat; chiar și noaptea mâinile mele stau întinse înaintea Lui și n-am slăbit; sufletul n-a vrut să se mângâie.2Par 20,3 Ps 49,13
3 Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu și m-am cutremurat; gândit-am și a slăbit duhul meu.Ps 17,7-8
4 Ochii mei au luat-o înainte, treji; tulburatu-m-am și n-am grăit.
5 Gândit-am la zilele cele de demult și de anii cei veșnici mi-am adus aminte și cugetam;Ps 76,11 Ps 142,5
6 Noaptea în inima mea gândeam și se frământa duhul meu zicând:Ps 12,2 Is 26,9
7 Oare, în veci mă va lepăda Domnul și nu va mai binevoi în mine?Ps 12,2 Ps 84,5 Plg 3,31
8 Oare, până în sfârșit mă va lipsi de mila Lui, din neam în neam?
9 Oare, va uita să Se milostivească Dumnezeu? Sau va închide în mâinile Lui îndurările Sale?Mc 4,38
10 Și am zis: Acum am început să înțeleg; aceasta este schimbarea dreptei Celui Preaînalt.Is 41,10 Plg 3,28
11 Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului și-mi voi aduce aminte de minunile Tale, dintru început.Dt 4,9 Dt 32,7 Ps 70,17 Ps 76,5 Ps 104,2
12 Și voi cugeta la toate lucrurile Tale și la faptele Tale mă voi gândi.
13 Dumnezeule, în sfințenie este calea Ta. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu ești Dumnezeu, Care faci minuni!Ps 88,8
14 Cunoscută ai făcut între popoare puterea Ta. Izbăvit-ai cu brațul Tău poporul Tău, pe fiii lui Iacob și ai lui Iosif.Ies 14,19 Lc 1,51
15 Văzutu-Te-au apele, Dumnezeule, văzutu-Te-au apele și s-au spăimântat și s-au tulburat adâncurile.Ies 14,21.24 Ps 96,4
16 Glas au dat norii că săgețile Tale trec.
17 Glasul tunetului Tău în vârtej, luminat-au fulgerele Tale lumea, clătinatu-s-a și s-a cutremurat pământul.Iov 37,5 Avc 3,10
18 În mare este calea Ta și cărările Tale în ape multe și urmele Tale nu se vor cunoaște.Iov 38,16 Avc 3,15
19 Povățuit-ai ca pe niște oi pe poporul Tău, cu mâna lui Moise și a lui Aaron.Ies 14,15 Ies 15,13 Ps 79,1 Mi 6,4
Traducerea catolică (Psalmii 77)
Traducerea ortodoxă (Psalmii 76)
1 Maestrului de cor. Iedutún.
Al lui Asáf. Psalm.
1 Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Dumnezeu și a căutat spre mine.
2 [Îmi îndrept] glasul spre Domnul și strig,
[îmi îndrept] glasul spre Dumnezeu
și el își pleacă urechea spre mine.
2 În ziua necazului meu pe Dumnezeu am căutat; chiar și noaptea mâinile mele stau întinse înaintea Lui și n-am slăbit; sufletul n-a vrut să se mângâie.
3 În ziua strâmtorării mele, l-am căutat pe Domnul,
mi-am întins mâinile mele
toată noaptea și n-am obosit;
sufletul meu refuză să fie mângâiat.
3 Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu și m-am cutremurat; gândit-am și a slăbit duhul meu.
4 Îmi aduc aminte de Dumnezeu și gem,
mă frământ și duhul mi se sfârșește! Sélah
4 Ochii mei au luat-o înainte, treji; tulburatu-m-am și n-am grăit.
5 [Ai ținut deschise] pleoapele ochilor mei,
sunt tulburat și nu pot să vorbesc.
5 Gândit-am la zilele cele de demult și de anii cei veșnici mi-am adus aminte și cugetam;
6 M-am gândit la zilele de demult,
la anii veacurilor de odinioară.
6 Noaptea în inima mea gândeam și se frământa duhul meu zicând:
7 Noaptea îmi revine un cântec în inimă,
cuget la el și duhul meu se întreabă:
7 Oare, în veci mă va lepăda Domnul și nu va mai binevoi în mine?
8 Oare Domnul ne va respinge pentru vecie,
nu va mai fi niciodată binevoitor [față de noi]?
8 Oare, până în sfârșit mă va lipsi de mila Lui, din neam în neam?
9 Oare a încetat pentru totdeauna îndurarea lui,
s-a sfârșit cuvântul lui din generație în generație?
9 Oare, va uita să Se milostivească Dumnezeu? Sau va închide în mâinile Lui îndurările Sale?
10 A uitat oare Dumnezeu milostivirea
ori și-a închis iubirea sa în mânie? Sélah
10 Și am zis: Acum am început să înțeleg; aceasta este schimbarea dreptei Celui Preaînalt.
11 Și am zis: „Aceasta este rana mea:
dreapta Celui Preaînalt a slăbit!”.
11 Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului și-mi voi aduce aminte de minunile Tale, dintru început.
12 Îmi voi aminti faptele Domnului
și îmi voi aminti de la capăt minunile lui.
12 Și voi cugeta la toate lucrurile Tale și la faptele Tale mă voi gândi.
13 Voi medita la toate faptele tale,
voi cugeta la toate lucrările tale [minunate].
13 Dumnezeule, în sfințenie este calea Ta. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu ești Dumnezeu, Care faci minuni!
14 Dumnezeule, calea ta este sfântă!
Care dumnezeu este atât de mare
ca Dumnezeul [nostru]?
14 Cunoscută ai făcut între popoare puterea Ta. Izbăvit-ai cu brațul Tău poporul Tău, pe fiii lui Iacob și ai lui Iosif.
15 Tu ești Dumnezeul care faci minuni,
tu ți-ai făcut cunoscută puterea printre popoare.
15 Văzutu-Te-au apele, Dumnezeule, văzutu-Te-au apele și s-au spăimântat și s-au tulburat adâncurile.
16 Cu brațul tău l-ai eliberat pe poporul tău,
pe fiii lui Iacób și ai lui Iosíf. Sélah
16 Glas au dat norii că săgețile Tale trec.
17 Te-au văzut apele, Dumnezeule,
te-au văzut apele și s-au tulburat
și abisurile s-au cutremurat.
17 Glasul tunetului Tău în vârtej, luminat-au fulgerele Tale lumea, clătinatu-s-a și s-a cutremurat pământul.
18 Norii au revărsat ape,
cerurile au dat drumul la tunete
și săgețile tale au țâșnit [în toate direcțiile].
18 În mare este calea Ta și cărările Tale în ape multe și urmele Tale nu se vor cunoaște.
19 Glasul tunetului tău [se rostogolea] în vârtej
și fulgerele [tale] luminau lumea;
pământul s-a clătinat și s-a cutremurat.
19 Povățuit-ai ca pe niște oi pe poporul Tău, cu mâna lui Moise și a lui Aaron.
20 În mare este calea ta
și cărările tale, în ape multe
și urmele tale nu se cunosc.
21 Ai călăuzit poporul tău ca pe o turmă,
cu mâna lui Moise și a lui Aarón.
